Tag Archives: Spiritualitate

Ascensiunea spirituală a unei realităţi imuabile

Există doar o forţă care mă trage către la realitate, împreună cu toţi oamenii şi cu această lume. Am nevoie să ating starea în care voi vedea singura forţă care activează realitatea. Deşi această lume va rămâne în percepţia mea, voi vedea, totuşi, o singură forţă care o îmbracă şi o activează.

Aşadar, de ce mă înconjoară atât de mulţi oameni, animale şi acest enorm univers? Pentru ce lumea se împarte într-o asemenea cantitate enormă de părţi, în loc de a fi un material, o dorinţă? Dar, chiar acolo se află caracterul unic al acestei lumi, care pare a fi separată de lumea spirituală. Această imagine, mai ales pentru că ea este imaginară şi nu există în mediul Creatorului, poate fi văzută în noi, chiar şi când vom atinge Gmar Tikkun (finalul corecţiei). Este o formă foarte specială a realităţii.

Astfel, ne ridicăm pe scara spirituală şi vedem cum Creatorul este îmbrăcat în întreaga lume, care este la acelaşi nivel ca noi. Creatorul potriveşte toate atributele lumilor superioare, dar această lume rămâne. Această formă corporală rămâne, aparent în afara spaţiului spiritual. Eu pot simţi nivelurile spirituale care sunt foarte diferite, care diferă mult unele de altele, dar forma lumii corporale rămâne intactă în cele cinci simţuri ale mele. Este minunea care ne permite să muncim asupra percepţiei forţei superioare.

Din prima parte a Lecţiei zilnice de Cabala, 19.12.2013, Shamati 15, “Ce sunt alţi Dumnezei în muncă ?”

Independenţa este posibilă în ţara Israel?

Baal HaSulam, Discurs la finalizarea Zohar: Faptul este că, Creatorul a eliberat pământul nostru sfânt şi ni l-a redat, dar nu am primit pământul în propria noastră autoritate, deoarece timpul primirii nu a venit încă…

La urma urmei, noi nu avem independenţă economică şi nu există independenţă politică fără independenţă economică. Nu doar cei din diaspora nu sunt înclinaţi să vină la noi şi să se bucure în răscumpărare, dar o mare parte din cei care au fost răscumpăraţi şi rămân printre noi aşteaptă cu nerăbdare să scape de această răscumpărare şi să se întoarcă în diaspora, de unde au venit.

În primul rând, aceasta vorbeşte despre acei oameni care, în sens fizic, sunt descendenţi ai evreilor care au atins spiritualitatea, acum două mii de ani şi care au trecut, din generaţie în generaţie în exil, până în zilele noastre.

Mai mult, aceasta este pentru toţi cei care au primit un impuls de a veni în ţara Israel pe de o parte şi pe de altă parte, o resping, o părăsesc şi ezită. Înclinaţia rea se revelează în ei şi rezistenţa celor două contrarii apare.

În ceea ce priveşte independenţa economică, ea este imposibilă fără independenţa naţională. Şi, nu poate exista independenţă naţională, în timp ce nu există independenţă ideologică. Şi, nu poate să existe independenţă ideologică, în timp ce nu există independenţă spirituală.

Şi, independenţa spirituală nu poate veni decât dacă noi, poporul Israel, suntem detaşaţi de toate celelalte metode materiale care se găsesc în lume şi aderăm la spiritualitatea noastră. Şi, când ne conectăm la rădăcina noastră, prin ea, vom obţine independenţa ideologică, politică, naţională şi economică. Atunci, lumea întreagă va vedea că, organizăm şi construim toate vieţile noastre conform noii metode. Această metodă, dacă lumea întreagă o acceptă de la noi, va permite tuturor să traverseze această criză şi să intre într-o viaţă de plenitudine. Şi, este ceea ce numim a fi “o lumină pentru naţiuni”.

Din partea a patra a Lecţiei zilnice de Cabala, 24.12.2013, Scrierile lui Baal HaSulam

A controla intenţia

Întrebare: Dacă în viaţa mea zilnică, apare o mică dorinţă de a direcţiona intenţia mea de dăruire către Creator, apoi dispare imediat, ce pot face pentru a mă concentra asupra ei? Cum mă pot ajuta, pot desena ceva pe mână sau pot face altceva?

Răspuns: Îmi aminteşti de anii în care am învăţat cu Rabash. Am desenat, la fel, un simbol pe mâna mea, pentru a nu uita intenţia. Atunci când eram aşezat la volanul maşinii, se mişca constant în faţa ochilor mei, ca pentru a-mi aminti că trebuie să mă gândesc la intenţia în scopul de a dărui. Este atât de puţin natural pentru noi, încât nu poate să apară în mintea unei persoane fără un fel de memento extern.

Deci, faceţi tot: desenaţi ceva pe mâna voastră, puneţi un ceas şi activaţi alarmă, astfel ca la fiecare cinci minute să vă va aminti intenţia. Acţiunile pe care le faceţi nu sunt importante, ele ar putea fi foarte diferite. Lucrul principal este să nu le întrerupeţi ci mai degrabă reveniţi pentru a controla intenţia.

La un moment dat, veţi simţi o diferenţă între lumea noastră şi lumea spirituală, deoarece intenţia ne diferenţiază de lumea spirituală. În momentul în care anumite înclinaţii apar în voi, veţi simţi imediat că intraţi într-o matrice complet diferită de senzaţii, veţi începe să simţiţi lumea în mod diferit. Brusc, va începe să fie ca un film, apoi o imagine complet diferită va apărea.

Din Congresul virtual de la Moscova, “Unitate fără frontiere”, prima zi, 13.12.2013, Lecţia 1

Unde doare cel mai rău

Întrebare: Drumul spiritual trece doar prin punctele de fricţiune în care sunt în dezacord cu profesorul şi grupul. Cum pot să accept, dacă văd că te înşeli?

Răspuns: Desigur, veţi vedea că profesorul a greşit. De asemenea, credeţi că, Creatorul este rău, pentru că a organizat această viaţă dură în această lume. Nu ar putea să o facă calmă, plăcută şi liniştită?

Acest drum spiritual este împotriva ego-ului vostru, adică împotriva dorinţei voastre şi minţii voastre. Constant, trebuie să vă ridicaţi deasupra punctelor de fricţiune care sunt împotriva sentimentelor voastre şi minţii voastre, unul câte unul, din nou şi din nou. Sunt punctele care fac drumul spiritual şi care devin “o uşă, o deschidere şi o intrare”, la adeziunea cu Creatorul şi creaţia Sa: “El este Unul şi numele Său este Unul”. Această etapă este mereu deasupra raţiunii voastre, unde se găseşte etapa viitoare. Tot restul în ceea ce vă angajaţi – mese plăcute împreună, prieteni, călătorii interesante – nu au nimic cu spiritualitatea! Nu sunt decât factori în plus, care sunt destinaţi să scoată în evidenţă punctele de fricţiune care sunt cele mai importante.

 

Pe de o parte, există viaţa obişnuită în lume şi, pe de altă parte, există viaţa în grup. Totul funcţionează bine pe toate laturile. Dar, sunteţi blocat la mijloc, nu puteţi fi de acord asupra unor puncte şi gândiţi: Ei bine, nu are nici un sens, ce poate fi dacă nu sunt de acord! Eu sunt de acord cu tot restul.

În viaţa cotidiană, vă căsătoriţi, întemeiaţi o familie, munca şi faceţi totul, şi trăiţi în grup, munciţi cu prietenii voştri, plătiţi Maaser şi participaţi la toate evenimentele. Dar, în anumite stări, sunteţi blocat dintr-o dată şi nu puteţi accepta, nici nu puteţi sări deasupra lor. În acelaşi timp, totuşi, alegeţi partea dreaptă sau partea stângă fără problemă. Desigur, nu aveţi o problemă, deoarece ego-ul vostru este de acord cu tot ce se întâmplă acolo.

Trebuie doar să identifici locul unde poate exista o uşă, o deschidere şi o intrare. Este acolo unde doare cel mai mult! Nu vrei să trezeşti aceste puncte deoarece acolo simţi adevărata fricţiune, ca o injecţie dureroasă.

Eşti cu toată lumea în sentimentele tale şi în mintea ta! Îţi place să studiezi, să discuţi probleme spirituale, îţi place să petreci timpul cu prietenii, le dăruieşti cadouri, „cumperi prietenii”, îi inviţi. Dar uneori, pare că atunci când este vorba de anumite probleme, grupul ia decizii greşite. Nu ai obiecţii, ci aştepţi liniştit  până ce prietenii vor creşte în cele din urmă şi vor înţelege erorile şi le corectează, adică vor fi de acord cu tine. Tu înţelegi că nu există alternativă şi unde să mergi, deoarece admiţi că este un grup inteligent, minunat şi că nimic nu se compară cu el.

Este o atitudine foarte comună, specifică anumitor studenţi, dar, puţin câte puţin, după mulţi ani de studiu, începi să simţi şi să vezi aceste puncte de fricţiune în care eşti blocat. Acolo, în aceste puncte, unde intrarea este pe punctul de a se deschide. Nu este o uşă, este un zid, dar, muncind în credinţă deasupra raţiunii, vei vedea o uşă în zid, care imediat se deschide şi devine o deschidere şi o intrare.

Intrarea nu poate fi decât în aceste puncte de fricţiune şi ele sunt ceea ce ar trebui să căutaţi şi să diferenţiaţi de tot restul! Tot restul este sub controlul ego-ului vostru. Numai aceste puncte de fricţiune pot fi deschiderea într-o altă dimensiune prin puterea credinţei.

Din prima parte a Lecţiei zilnice de Cabala, 13.12.2013, Scrierile lui Baal HaSulam

Două scântei care se îmbrăţişează

Atunci când îi dau unui prieten un cadou, mă apropii de Creator, pentru că fac aceeaşi acţiune de dăruire pe care o face Creatorul în ceea ce priveşte dorinţa prietenului şi astfel eu îl cumpăr, aşa cum ne sfătuiesc Cabaliştii: „Cumpără-ţi un prieten”. Lucrez cu dorinţa lui de a primi şi nu mă uit la persoană. Nu văd o persoană în faţa mea ci doar dorinţa de a primi. Faţa şi caracterul său nu contează. Ce este important pentru mine este scânteia din el care tânjeşte către Creator. Trebuie să am un partener care are aceeaşi scânteie pe care o am şi eu, pentru a ajunge la Creator. Aşadar nu am altă alegere pentru că prietenul mi-a fost trimis din cer ca să îmi fie partener şi eu trebuie să îl accept şi să lucrez cu el.
Asta înseamnă că „Creatorul a pus mâna omului într-o soartă bună”. Asta înseamnă că El l-a adus la grup şi a spus: „Ia-l!” Aşadar l-am luat, deoarece pur şi simplu nu am altă alegere. Aici lucrează legi rigide ale naturii, ca în fizică: Trebuie să folosesc aceste forţe pentru a ajunge la rezultatul dorit.

Trebuie să conectăm cel puţin două scântei, două Reshimot, două tânjiri către Creator, dar scânteia prietenului, ca dealtfel şi a mea, sunt învelite într-o coajă groasă a dorinţei egoiste. Pot să penetrez şi ajung la această scânteie numai dacă îi cumpăr egoismul. Este foarte simplu: trebuie să ştiu de vrea şi să încep să îi dăruiesc cadou după cadou. Astfel îi mituiesc ego-ul şi el va înceta să mă mai respingă. Iar rezultatul va consta în faptul că scânteile noastre se vor apropia mai mult.

Scopul meu nu este prietenul, ci Creatorul! Şi, cu toate că pe moment intenţiile sunt total Lo Lishma (nu de dragul Ei), Lumina ne reformează. Lumina străluceşte asupra noastră şi începe să lucreze între noi. Dăruindu-i prietenului un cadou, nu numai că neutralizez ego-ul, dar şi evoc şi atrag Lumina Înconjurătoare care începe să opereze asupra scânteii mele şi a lui. Ca rezultat, scânteile noastre se apropie mai mult.

Dorinţele noastre egoiste se apropie şi ele mai mult. Vedem că ne putem produce plăcere unul altuia şi că ne putem satisface unu altuia chiar şi dorinţele corupte. Împreuna ne vom simţii mai bine şi lucrurile vor fi mai uşoare! Construim un centru prin eforturile noastre comune şi aranjăm totul în el şi ne servim unul pe celălalt. Merită. Totul ne este aranjat în acest fel pentru a ne facilita primul pas pe calea spirituală.

Lumea noastră nu a fost creată în mod artificial sau prin noroc. A fost creată ca rezultat al spargerii vaselor şi de aceea este aranjată astfel, pentru a ne permite să ne ridicăm din această stare specifică către lumea Ein Sof (a Infinitului). Avem toate mijloacele la dispoziţie şi trebuie doar să urmăm sfaturile Cabaliştilor.

Din pregătirea  Lecţiei zilnice de Cabala 12/11/13

O piatră funerară nu este pentru lumea viitoare

Omenirea a crezut că există viaţă după moarte timp de secole, dar, de fapt, lumea viitoare este nivelul următor. Pe ansamblu, există cinci lumi: Adam Kadmon, Atzilut, Beria, Yetzira şi Assiya. Fiecare dintre ele este divizată în cinci Partzufim şi, în fiecare Partzufim există cinci Sefirot. În total sunt 125 de niveluri şi fiecare este numit, de asemenea, o lume. Este vorba despre un anumit “loc” în dorinţa mea de primire care are anumite atribute.

În final, mă stabilizez, sunt în starea mea actuală şi atunci, eu simt şi înţeleg, văd şi trăiesc conform definiţiilor, valorilor, percepţiilor şi metodei de clarificare care sunt tipice nivelului actual. Acest nivel este lumea mea, “această lume”. Toată lumea este la acest nivel, inclusiv cei mai mari cabalişti, care sunt, de asemenea, pe nivelurile mineral, vegetal şi natura animal ale existenţei lor.

Această stare ne-a fost dată de la început. Nimeni nu m-a întrebat dacă aş dori să fiu născut aici.

Dar, pot adăuga nivelul următor numit lume, alături de starea actuală. Se spune:” Veţi vedea lumea voastră în cursul vieţii voastre ”. Asta înseamnă că, trebuie să ajung la ea aici şi nu după moarte. De aceea, înţelepciunea Cabala este numită “dezvăluirea Creatorului creaturilor în această lume”. Eu pot să descopăr Creatorul la nivelul acestei lumi. Revelarea Creatorului este numită descoperirea unui alt nivel din 125 de niveluri. Astfel ajung la acest lucru, plecând de la cea mai mică măsură, la măsura completă.

Lumea viitoare se va revela dacă formez imaginea forţei de dăruire cu privire la lucrurile pe care le-am pregătit. Apoi, voi dobândi noi senzaţii şi o nouă percepţie a acestei imagini, în noua mea dorinţă de a dărui.

Aceasta va fi viitoarea mea lume, unul din 125 de niveluri.

Din partea a patra a Lecţiei zilnice de Cabala, 05.12.2013, Scrierile lui Baal HaSulam

Consumul de carburant

Întrebare: Cum putem merge mai departe, astfel încât consumul de combustibil să fie optim?

Răspuns: Cu alte cuvinte, cum putem scurta timpul? Cum putem maximiza efectul efortului nostru, astfel încât vom face acest lucru în cel mai bun mod şi în locul corect?

Această abordare este foarte bună şi corectă, dar problema este doar lenea. Dar, este întotdeauna un lucru bun, deoarece, într-un mod sau altul, vom începe munca noastră de la dorinţa de primire.

Atunci când ne vom forma şi vom dobândi noi cunoştinţe în lumea noastră, vom învăţa să păstrăm eforturile noastre raţionale, astfel încât noi vom utiliza cantitatea exactă de energie şi nici un gram în plus, în locul unde este necesară şi nu un milimetru mai departe.

Este exact ceea ce ne spun cabaliştii. Ei ne spun că, trebuie să muncim în centrul grupului şi să fim ca un om într-o singură inimă în garanţie reciprocă. Dacă veţi ajunge aici, Creatorul se dezvăluie.

În momentul în care ajungeţi aici, nivelul actual va dispărea şi locul Muntelui Sinai va reapărea, adică muntele urii dintre voi. Apoi, trebuie să încercaţi să vă conectaţi din nou în jurul lui, astfel că, punctul din inimă al fiecăruia să fie unit cu punctele din inimă ale celorlalţi şi apoi, să se ridice deasupra muntelui de ură în conexiune şi dăruire reciprocă. Atunci când eforturile voastre reuşesc, vă ridicaţi la acelaşi nivel şi aşa mai departe.

Astfel, vi se dă locul exact pentru a face un efort concentrat în timpul muncii voastre, în timpul studiului, la adunarea de prieteni, peste tot. Constant, trebuie să vizaţi acest gen de unitate în gândurile voastre.

Cum? Prin sprijinirea mediului. Altfel nu vă puteţi gândi la asta. Ar trebui să se simtă preocuparea generală aici: ar trebui să vă pierdeţi şi să trăiţi în ea şi ea ar trebui să vă afecteze atât de puternic, încât să începeţi să tremuraţi de grijă.

Imaginaţi-vă o situaţie în viaţă, când aveţi probleme cu poliţia, un  proces, atunci când sunteţi ameninţaţi sau sunteţi umiliţi. O persoană care trece prin asta se simte mizerabil. Deci, este exact acelaşi nivel de preocupare pe care ar trebui să-l simţiţi, fiind axat în centrul grupului. În acest mod, veţi economisi timp şi energie.

Dacă nu vă faceţi griji cu privire la asta, atunci ar trebui să vă faceţi griji cu privire la motivul pentru care nu vă faceţi griji. Este ceea ce numim “o rugăciune înainte de rugăciune”.

Dorinţa din inimă este imediat simţită la nivelul superior. Voi nu o ştiţi încă, dar inima voastră este, deja, la nivelul superior. Din momentul în care inima voastră corespunde nivelului superior, vor fi conectaţi ca o fişă şi o priză şi veţi începe să-l revelaţi.

Deci, trebuie să fiţi foarte atenţi la ceea ce simţiţi în inima voastră. Dacă inima voastră se agită, atunci ar trebui să regretaţi. Dar, nu ar trebui să fie un fals regret. Dimpotrivă, trebuie să vă aşezaţi în mediu, pentru ca el să vă influenţeze şi să vă simţiţi cu adevărat, rău. Numai mediul poate schimba valorile voastre şi standardele voastre.

Din partea a patra a Lecţiti zilnice de Cabala, 06.12.2013, Scrierile lui Baal HaSulam

 

Ce vedeţi în această imagine?

Baal HaSulam, “Învăţătura Cabala şi esenţa sa”: În timp ce, în primul discernământ fiecare primeşte în mod egal, fără adaos sau scădere, ca Adam, în înţelegerea realităţii acestei lumi. Văzând aceasta, toţi sunt egali, dar nu este aşa în înţelegerea sa – unii evoluează din generaţie în generaţie, alţii regresează.

Toată lumea poate să vadă aceleaşi lucruri în această lume, aceleaşi fenomene. Totuşi, asta depinde de cel care le vede, fie copil, fie adult sau o persoană în vârstă. Diferenţa este în mintea unei persoane. La urma urmei, simţurile lor au o minte care este în spatele lor, care analizează percepţia lor, asta depinde de nivelul realizării sale.

Se pare că trăim în condiţii minunate, foarte speciale. Nu este nimic mai surprinzător decât această lume: Creatorul a creat-o şi noi putem trăi în ea şi să începem drumul nostru spiritual de la o stare care nu este spirituală. Există o realitate înaintea noastră pe care toată lumea o poate vedea, dar toată lumea o realizează conform înţelegerii sale externe. Să presupunem că iau o fotografie a unui prieten ce munceşte la construcţia noii clădiri: pentru mine, este doar cineva care lucrează şi doar mai târziu aflu că el face muncă benevolă în garanţie reciprocă frăţească cu toţi ceilalţi, dar fotografia în sine rămâne aceeaşi.

Este caracterul unic al acestei lumi: aici, totul depinde de modul în care o persoană atinge “cadrele” care apar înaintea tuturor.

Din partea a patra a Lecţiei zilnice de Cabala, 10.12.2013, Scrierile lui Baal HaSulam, “Învăţătura Cabala şi esenţa sa”

Stânga, dreapta, stânga

Noi mergem pe două picioare: stâng, drept, stâng, drept. Ar trebui să dorim mereu dreptul, dar începem mereu pe piciorul stâng, din dorinţa de a primi tot mai mult. Este imposibil de a face ceva fără o dorinţă, fără o lipsă, fără nici un interes. Acţiunea în sine este realizată prin Lumina care Reformează. În general, este un proces foarte simplu, dar, deoarece noi trăim aceste sentimente, ne aruncă în diferite stări. Când suntem pe partea stângă, nu vedem dreapta şi, în partea dreaptă, nu putem crede că există o parte din stânga. Astfel, noi suntem precum copiii, care fie râd, fie plâng.

Dorinţa de plăcere, dorinţa de primire, este întreaga noastră problemă, care determină, în totalitate, starea noastră: toate sentimentele noastre, mintea noastră şi punctul nostru de vedere. Noi toţi depindem de asta, până ce atingem linia mediană. Acolo, putem deja să fim deasupra dorinţei noastre, atât pe linia din stânga, cât şi din dreapta şi să gestionăm noi înşine, ceea ce este numită credinţă deasupra raţiunii, deasupra impresiilor plăcute sau celor care sunt neplăcute, în dorinţa noastră de primire. Putem, deja, să folosim toate aceste stări pentru a avansa din propria noastră liberă alegere.

Dar, noi suntem aruncaţi de o parte şi de alta: la stânga şi la dreapta, până ce vom atinge controlul liniei din mijloc. Atunci când suntem la stânga, trebuie să controlăm cumva starea noastră, astfel încât să nu ne pierdem capul, nici să disperăm de faptul că totul este rău, că totul este negru şi că nu vedem nimic. Trebuie să folosim, într-un mod eficient şi constructiv linia din stânga, încercând de a face ceva din ea şi de a nu avea numai un presentiment rău, o cădere în disperare, în neputinţă.

Este clar că, dacă o persoană este, în totalitate, dintr-o dorinţă de primire şi, în totalitate, sub influenţa Luminii, atunci nimic nu poate să o ajute, cu excepţia mediului. Dacă ea nu pierde conexiunea cu mediul, ci investeşte în el, atunci mediul îi va furniza mereu forţa şi o va influenţa cu o anumită măsură de Lumină. Dacă o persoană pune efortul său în “depozitul” mediului, conexiunea sa, sprijinul său mediului, cu atât mai mult va primi susţinerea din acest depozit în timpul unei coborâri, atunci ea va fi în măsură să se ridice mai repede.

Acelaşi lucru în cealaltă direcţie, atunci când totul este bun şi frumos. Ea nu trebuie să-şi piardă capul, ci să încerce să utilizeze această situaţie pentru a avansa. În egală măsură, avem nevoie de sprijinul mediului, care ar trebui să ne echilibreze într-o astfel de ascensiune. Lucrul principal este să nu uităm niciodată şi să fim conştienţi de faptul că, avem nevoie să realizăm o lipsă reală. Singurul mod de a ajunge la o lipsă reală este sprijinul mediului, deoarece o persoană va fugi, mereu, de munca în astfel de stări, atunci când este prin ea însăşi. Lucrul principal este să treacă prin cât mai multe stări agreabile şi să nu se gândească la modul în care sunt benefice pentru avansarea noastră.

Din pregătirea Lecţiei zilnice de Cabala, 03.12.2013

A adapta textele pentru oameni

Întrebări: Cum putem revizui articolele lui Rabash şi Baal HaSulam într-un limbaj diferit, astfel încât să fie pe înţelesul marelui public?

Răspuns: Să le spuneţi cu propriile cuvinte! Luaţi un mic articol, citiţi-l, creaţi un plan şi începeţi să-l rescrieţi, cuvânt cu cuvânt.

Astfel am rescris Cartea Zohar, Studiul celor zece Sefirot şi articolele lui Rabash. De exemplu, luam un anumit articol şi înlocuiam cuvinte cu altele, diferite, folosind un vocabular care-i mai aproape de mine şi apoi, doream să verific fiecare paragraf pentru a vedea dacă a sunat corect în raport cu originalul şi ieşea ca un text complet diferit care părea să fie de înţeles şi nu la fel de arhaic precum originalul, într-un limbaj modern, normal, uman.

În acel timp, veţi vedea că nu este nimic complicat. Există coduri speciale, dar le înţelegem deja. Trebuie să adaptăm toate textele pentru noi şi pentru oameni astfel încât, în timp ce le citesc, ei vor avea sentimentul că, să spunem, aici e un pic de psihologie şi filozofie şi aici biologie, evoluţie şi aşa mai departe. Cu alte cuvinte, ei vor vedea o abordare sănătoasă, normală faţă de tot.

Din discuţie privind diseminarea, 17.10.2013

Pagina 2 din 1812345...Ultima »