Tag Archives: suferinte

Nu sarii treptele, iti vor folosi mai tarziu

Intrebare: De ce am avut nevoie de toti acesti mii de ani de dezvoltare, reincarnari si suferinte, daca schimbarea majora are loc abia acum?

Raspuns: Dorinta de a primi placere se presupune ca trece prin toate aceste stadii si la fiecare din ele, nu conteaza cat de mic, iei o decizie constienta, cum ar fi ca starea curenta este rea si trebuie sa iti continui calatoria, sa adaungi inca un gram de dorinta, sa urci inca un milimetru mai sus catre noua calitate.

La fiecare nou grad, totul pare a fi bine, dar cateva momente mai tarziu din nou iti lipseste ceva, iar ceva nu-i in regula. Inca ceva rau se dezlantuie, cu o asemenea forta ca nu-i poti face fata.  La inceput totul a fost grozav, iar acum ma omoara, iar eu trebuie sa mai urc inca un pas.

Astfel, urcam o multime de pasi, incantati la inceput si franti de durere spre sfarsit. Fara aceste trairi, nu experimentez contrastul dintre Lumina si intuneric si nu obtin vasul construit din aceste aspecte opuse de perceptie. Fara acest vas, nu am cu ce sa ma intorc spre Lumina Infinitului.

Astfel, trebuie sa trec toata aceasta cale, sa urc mii de pasi, sa fiu absorbit de placerea sau de oroarea fiecaruia din ei. Astfel ajungem la ultimul pas al scarii, si chiar si acum, in stadiul de daruire si dragoste, inca mai cadem, la fel cum a facut si Rabbi Shimon, care s-a transformat intr-un „negustor ambulant” inainte de corectia finala.

Ce fel de stadiu este asta? Unde a cazut? La cea de-a 124 treapta, cea care o precede pe ultima, el a descoperit ca este cea mai rea treapta dintre toate, unde s-a simtit ca si „Shimon de la piata”. Si atunci, odata ce a experimentat diferenta fata de ultima treapta, a urcat spre perfectiunea finala.

Cu cat mai mult ai urcat, cu atat mai rau te face sa te simti stadiul actual, deoarece devine un pas intermediar pentru urmatorul. Acest grad actual este atat de rau incat nu-i mai poti face fata. La sfarsit, trecand prin toate impresiile pozitive sau negative, te ridici mai sus. Cele negative alcatuiesc adancimea vasului tau, in timp ce cele pozitive devin raspunsul tau fata de daruire si in felul acesta obtii vasul complet.

Speram la un anume „salt”, dar nu exista nici unul. Un copil de un an nu poate face un pas si sa fie de cinci ani. Poate el sari peste procedeul lent, gradual de crestere? I-ar lipsi acesti ani pierduti din viata. Perceptia sa in toate domeniile din viata ar fi distorsionata. Pregatirea vasului este necesara si nu poate fi evitata.

Din partea a 4a a  Lectiei zilnice de Cabala 5/13/2011, “Libertatea”

Traind in intentie

Creatorul ne trimite probleme, greutati, tot felul de lucruri neplacute, in timp ce noi trebuie sa discernem intre buna intentie si iubirea care se afla in ele. Creatorul este bun si face bine celor buni si celor rai.

El nu ne imparte in buni si rai, intrucat El ne-a creat in felul acesta. Fiecare din noi percepem in mod diferit purtarea Creatorului fata de noi. Nu conteaza ce ni se intampla in viata, trebuie sa construim o pozitie pentru El ca raspuns, « Totul vine de la El care este bun si face bine » si totul vine de la « Nu exista altcineva in afara Lui ». Trebuie sa ne ridicam deasupra senzatiei de „amar si dulce„ spre intentia de „adevarat si fals„.

Adevarul este ca totul, inclusive amar si dulce vine de la unica Forta si totul este spre binele meu, de dragul adevarului. Senzatiile de dulce si amar imi sunt date ca sa pot merge inspre adevar, mai presus de amaraciune.

In acest fel invatam sa aspiram spre Forta Superioara, sa o intelegem, sa o simtim inauntrul calitatilor noastre, sa simtim cum ne este asociata, ce ne aduce si ce se cere de la noi. Raspunsul este ca se vrea de la noi sa avem credinta deasupra ratiunii, loialitate si daruirea deasupra oricarei dorinte de a primi si deasupra tuturor senzatiilor. La sfarsitul zilei se cere sa ne ridicam peste senzatiile de „dulce si amar„ spre intentia de „adevarat si fals„.

Apoi intelegem aceasta Forta si incepem sa ii intelegem scopul: vrea sa i ne asociem in tot in realitate, conform intentiilor nostre si nu senzatiilor. In acest fel descoperim un nou sens -Lumina Reflectata, Hassadim, credinta deasupra ratiunii. In acest fel incepem sa vedem Creatorul, care ne-a trimis toate sentimentele si situatiile, in timp ce trebuie sa ne ridicam deasupra lor, construindu-ne atitudinea fata de El, deasupra tuturor senzatiilor.

Devine clar ca toata munca noastra este facuta peste egoism, peste senzatiile pe care Creatorul le creaza in dorintele noastre egoiste. Toate aceste sunt necesare doar pentru ca noi sa ne putem dezvolta intentia de a darui,„adevarul„, din ce in ce mai mult. O sa ramanem in aceasta intentie si o sa simtim placere inauntrul ei pe masura ce aspiram spre tot ce este in afara noastra, spre a darui aproapelui si spre Creator.
Din prima parte a Lectia zilnica de Cabala 10/14/10, “Si Jacob a stat in locul in care Tatal sau a ramas”

Putem sa ne sustragem tuturor suferintelor

Intrebare: Daca totul in lume depinde numai de oamenii care se angajeaza in dezvoltarea spirituala, asta inseamna ca noi suntem responsabili pentru toate suferintele care se intampla in lume?

Raspuns: Nu, nu noi provocam suferinta in lume. Din contra, atragem Lumina si transferam suferinta de la nivel corporal la un nivel de suferinta spirituala. Ca rezultat, in loc de suferinta datorata razboaielor, bolilor si celelorlalte probleme, suferim din faptul ca ne lipseste spiritualitatea. Asta este ceea ce da stiinta Cabalei unei persoane. O persoana sufera, dar nu este o suferinta adevarata, deoarece sufera de iubire.

Daca sunt invitat la o masa, peste cateva ore, atunci voi evita sa mananc acum pentru a-mi pastra apetitul pentru masa. Similar, intelegerea faptului ca trebuie sa-mi pregatesc Kelim-Vasele spirituale este numita suferinta din iubire. Totusi, chiar si cand Kelim ale noastre sunt goale, suntem capabili sa simtim o slaba iluminare in anticiparea urmatoarei noastre intalniri cu oamenii pe care ii iubim. Asta trebuie sa aducem umanitatii. Trebuie sa le aratam ca exista o solutie la loviturile care se dezvolta in natura.

Acum intram intr-o perioada a problemelor ecologice care pot provoca suferinta si moarte pentru mii de oameni. Suntem martori la dezastre naturale, care apar peste tot in lume, incluzand China, Europa, Rusia si America. Singura cale de a ne salva de la aceste dezastre este de a ne pregatii vasele noastre spirituale. Nu trebuie sa ne pregatim vasele noastre in sens corporal, asteptand zeci de ani de suferinta inainte de realizarea finala, ca sa intelegem ca este un motiv si un scop al suferintei si ca avem o sansa. Sunt doua cai care duc la acelasi scop, calea Luminii si calea suferintei.

De ce trebuie sa suferim in van? Daca atragem Lumina, atunci revelam cat de opusi suntem ei, si suferim datorita faptului ca vedem o stare mai buna comparativ cu cea in care suntem acum. De aceea stiinta Cabalei ofera persoanei calea Luminii, in loc de calea suferintei.

Din partea a patra a Lecţiei zilnice de Cabala, 1.09.10, Introducere la Cartea Panim Meirot uMasbirot

Vrei un milion de dolari? Iata-i!

Intrebare: Sunt o persoana normala si vreau doar sa traiesc in pace. Primesc lovituri de la viata din timp in timp, dar niciodata nu m-am gandit la scopul vietii. Vad oameni studiind Cabala si le face bine. Dar eu vreau doar sa traiesc in pace. Trebuie sa studiez si eu Cabala?

Raspuns: Da, trebuie. Pentru ca intelepciunea Cabala iti spune cum sa obtii o viata linistita. Nu trebuie sa-l cauti pe Creator, lumea viitoare sau lumile spirituale. Dar cineva care le cauta le va primi. Daca iti doresti doar confortul, il vei avea.

Deoarece intelepciunea Cabala conduce o persoana spre armonie cu Tot, toti vor primi ceea ce-si doresc de la aceasta stare. Se numeste Man (mana) care sustine in desert (vointa goala de a primi) si toti obtin gustul dorit din ea.

Iti doresti o viata pasnica, linistita? Iat-o! Daca iti doresti inversul, o viata  plina de aventuri, o vei avea, de asemenea!

Continuarea intrebarii: Daca imi doresc un milion de dolari?

Raspuns: Un milion de dolari este senzatia placerii, nu cantitatea de hartii verzi. Vei primi placere egala cu aceea pe care ai avea-o daca ai avea un milion de dolari, pentru ca ea doar masoara la ce nivel esti umplut.

Din partea a patra a Lectiei zilnice de Cabala, 10.08.10, O lectie despre evenimentele curente

Egoismul Provoaca Propriile Suferinte

Nu Creatorul ma face sa sufar. Dorinta care nu seamana Luminii Superioare, se desteapta in mine si simt aceasta nepotrivire drept suferinta, cu privire la sanatate, bani, onoare, putere, siguranta, consort, copii si restul lumii. Simt presiunea, greutatea si alte neajunsuri.

Cine sau ce este gresit? Dorinta mea care se opune Luminii. Ea este cea care da nastere sentimentului de suferinta din mine. Acest sentiment nu vine din partea Luminii. Lumina este repaos absolut; ea este buna si aduce bunatate atat celor drepti cat si celor nevolnici. Eu sunt neasemanator Luminii, trasaturile mele sunt cele care se deosebesc de Lumina.

De exemplu, daca o dorinta de 10 kg se naste in mine, voi deveni echivalentul Luminii in proportie de 10 kg. Aceasta inseamna sa am de cladit “intentia de dragul daruirii” acelei dorinte si astfel imi voi putea gasi “micuta” mea Lume a Infinitului. Dupa aceea dorinta va creste pana la 12 kg, iar eu va trebui sa corectez intentia mea de daruire pentru cantitatea suplimentara de 2 kg, si apoi ma voi simti intr-o Lume a Infinitului, mai mare, si asa mai departe.

Dorinta mea egoista este in crestere de la o zi la alta. Oricum, daca vreau doar sa folosesc dorinta crescuta, mai mult prin exploatarea altora in folosul meu – in loc de a ma pune in legatura cu ei si rasplatindu-L pe Creator cu alte parti ale sufletului comun – atunci voi simti suferinta care provine de la acea dorinta. Egoismul sufera datorita propriei sale opuneri fata de Lumina care il inconjoara. Noi ne fabricam singuri suferintele si nu Creatorul. El este perfect, cum s-ar putea schimba?

Chiar acum sunt scaldat intr-o mare de Lumina. Insa daca nu incerc sa devin asemeni Lui, pana acolo incat sa imi fie revelate acum gandurile si dorintele, ma voi simti rau, iar maine, ma voi simti chiar mai rau decat azi.

Incearca sa devii asemeni Luminii in fiecare clipa. Lumina este rasplata si iubirea fata de celalalt; ea este unificarea universala. Toate dorintele particulare, sufletele individuale, se vor uni si aceasta unica si mare dorinta va deveni asemeni Luminii.

Cum sa infaptuiesc aceasta? Cum pot sa ajut acest proces? Incepe prin a te gandi la el si vei vedea ca suferintele vor ceda. Deodata vei intelege ca dorinta ta, acea aspiratie catre Lumina, este de fapt asemenea ei. In acel moment te vei simti ca insasi Lumina, insusi Creatorul. Ai metoda si mijloacele in acest sens.

Putem sa reducem suferinta nasterii noastre spirituale

Zohar, Capitolul “Ki Tisa”, Paragraful 24: “Cand femeia insarcinata se apropie de momentul nasterii, ea se zvarcoleste si tipa in durerile nasterii”, caci e natura femeii insarcinate sa astepte noua luni intregi.

Aici se vorbeste despre faptul ca ne trebuie timp ca sa simtim tot raul continut in noi. Mai intai, incepem doar sa il simtim usor, dar asta inca nu inseamna nimic. Fiecare stare trebuie sa treaca prin toate cele patru starile, pana ce o realizam pe deplin, impreuna cu radacina ei si hotaram ca nu e ceva accidental sau temporar, ci e rau de la inceput, de la radacina – si ajungem sa ne dam seama ca trebuie sa scapam de el. Doar atunci avem puterea sa eradicam raul.

Dar sunt cativa in lume care trec doar prin una sau doua zile din cea de a noua luna, iar durerile si contractiile femeii insarcinate sunt in cea de a noua luna. Ca urmare, chiar daca ea a trecut numai printr-o singura zi a celei de a noua luni, se considera ca si cum pentru ea ar fi trecut toata luna a noua.

Aici, Zoharul vorbeste despre revelarea raului, exilul si mantuirea. Spune ca nu trebuie sa asteptam sfarsitul celor 6000, daca simtim deja ca am inceput a noua luna a „sarcinii” si contractiile exilului. Asta inseamna ca deja suntem capabili sa completam tot procesul de corectare.

Asa sunt cei din Israel: deoarece au simtit gustul exilului, daca se caiesc, se considera ca si cum ei ar fi trecut prin toate problemele care sunt scrise in Torah, mai ales ca au trecut deja prin cateva contractii, de la inceputul exilului.

Asta spune ca durata exilului nu depinde de timp. Asta inseamna ca depinde de timp numai pana la semnul celor “noua luni”. Trebuie sa trecem prin “opt luni” de povara – asta e sigur. Dar cand incepem sa simtim chiar si prima zi a celei de a noua luni, de atunci totul depinde de aceasta senzatie si de realizarea noastra deplina a raului nostru, in raport cu radacina. Atunci, vom putea sa iesim din exil, pentru ca “se considera ca si cum am fi trecut deja prin toate necazurile”.

Perioada numita “cele opt luni initiale” este perioada de pregatire, perioada de exil prin care trebuie sa trecem. Nu e niciun chip sa o evitam sau sa o reducem. Asta era perioada dinainte de Ari. De la Ari incoace, a inceput un alt timp, care poate fi redus pe masura ce inaintam. Asta va intensifica si “contractiile nasterii” aferente dezvoltarii noastre si ne permite sa ne incheiem dezvoltarea cu mult inainte de sfarsitul a 6000 de ani.

Cei care suferă Pot salva lumea?

Am primit o întrebare: Cum poate cineva care se simte rău şi suferă din cauza crizei treci sa recepteze mesajul, metodei de a deveni bun? In definitiv, tu nu dai unei persoane sărace sfaturi despre cum să faca bani!
Răspunsul meu: O persoană care se simte rau nu are o metoda de corecţie. Altfel, el s-ar simţi bine. De fapt,  corectarea lumii depinde în întregime de cum ne simtim in interior.
Cu toate acestea, dacă o persoană ştie că această suferinţă este legată de lipsa de corecţare, – trecerea de la egoism la daruire, atunci el ar împărtăşi cunoştinţele şi aceste sentimente ale sale, si altora.
De aceea, este datoria si obligatia tuturor, de a disemina această înţelepciune pentru toată lumea.