Tag Archives: Tebernacul

Iubire fără limite

Tabernacolul este locul în care este revelat Creatorul, ceea ce înseamnă punctul central în care Pământul atinge Cerul. Arca sfântă (chivotul legii/aron kodeș) din Tabernacol este între doi Heruvim (îngeri).

Toți acești termeni se referă la forțele create în om așa că, nu ar trebui să ne imaginăm orice alte figuri reale care au formă materială. Aceste figuri au fost formate ca rezultat al calității de dăruire și au fost destinate să fie în exteriorul meu.

Datorită egoului, putem despărți calitatea iubirii și dăruirii (nivelul Bina) care curge precum apa deoarece nu poate fi destinat special cuiva fiindcă atunci nu este iubire ci, este ceva de care vrem să profităm, să deservim propriul nostru interes. Dar dacă curge din belșug pentru toată lumea, este cu adevărat calitate de dăruire. De exemplu, dacă un om trăiește singur în pădure și nu are nevoie de nimic, nu casă, nu familie și nici măcar haine și, mănâncă poate niște rădăcini și e bine, da, el nu are niciun auto-câștig.

Cum putem conduce și controla calitatea dăruirii dacă îi lipsește total o dorință, deoarece ea e plină de iubire absolută și dăruire către ceilalți? Această calitate poate fi făcută numai dacă începem să o atașăm unei calități a egoului care îi este subordonată. Sunt două căi prin care o putem atașa: gestionarea egoului cu ajutorul dăruirii sau, gestionarea dăruirii folosind egoul. Una din două! Totul este foarte simplu. Calitatea dăruirii este iubirea. În lumea noastră, iubesc pe altcineva fiindcă îmi aduce plăcere, bucurie, anumite sentimente. Cu alte cuvinte, atitudinea mea față de om decurge din felul în care mă face să mă simt. Dar dacă le despărțim, reiese că îl iubesc fiindcă primesc de la el plăcere. Este iubire egoistă fiindcă, dacă trăirea mea dispare, nici măcar nu mă mai uit la omul respectiv și nu mai simt nimic pentru el.

Pentru a verifica dacă iubirea mea nu este pentru propriul meu beneficiu, pot invoca în mine un sentiment opus. Dacă descopăr dintr-o dată că cel iubit a făcut o faptă oribilă și că plănuiește să facă ceva împotriva mea și eu, totuși continui să-l iubesc, în ciuda repulsiei pe care o simt, această iubire nu este în beneficiul meu. Întrebarea este, de ce trebuie să-l iubesc? Fiindcă prin această atitudine față de cei din jur mă voi asemăna cu Creatorul. De aceea este nevoie aici de o a treia parte, Creatorul. Altfel, nu este loc pentru acest fel de iubire.

Astfel, iubirea poate fi egoistă sau altruistă, nelegată de o altă persoană ci, de sursa pentru care trebuie să fac astfel de acțini. Îmbrac calitatea dăruirii (Bina) peste egoism. Bina este baza iubirii. Este revigorarea calității laptelui matern; este calitatea apei care curge peste tot din abundență. Când obținem această calitate, descoperim că putem reuși numai când Malhut este dedesubt și se revelează treptat.

Închipuiți-vă că sub noi este o pânză mare prin care începem deodată să identificăm diferite șocuri și că, aceasta este singura cale prin care ne putem înălța să obținem calitatea dăruirii dar, numai datorită faptului că egoul din interior este dispus și dorește să fie acolo. Dar, de fapt, este ca nisipul și, fără el, calitatea dăruirii nu are formă, este doar un nor alb. Dar când începem să lucrăm împreună, este revelată întreaga lume și, împreună, ei îi stabilesc formele.

Întrebare: Un embrion format în interiorul mamei, este de asemenea învăluit în calitatea dăruirii?

Răspuns: Sigur! Natura are grijă de faptul că în timpul dezvoltării în uterul mamei el să fie învăluit în iubirea de Sus. Apoi, fătul se întoarce cu capul în jos și se naște căzând din calitatea Binei în Malhut și, începe să crească egoist, așa că, în cele din urmă, va descoperi lumea în care a căzut din uter dar, acum, el va conține în el toată Creația. El însuși construiește asta! Asta înseamnă că el obține aceeași calitate a dăruirii dar, la un alt nivel.

Din KabTv „Secretele Cărții Eterne” 24/12/2014