Întrebare: De ce Rabash a scris unui student care i-a cerut să explice ordinea muncii spirituale că, atunci când va începe munca, își va aminti imediat și va înțelege tot ceea ce a auzit de la Rabash și Baal HaSulam?

Răspuns: Dacă o persoană avansează în mod corect, descoperă tot ceea ce este scris în cărțile de Cabala prin ea însăși. Ca și cum nu are nevoie de aceste scrieri, ea descoperă prin ea însăși tot ceea ce este scris. Scrierile sunt necesare pentru a vă pune în direcția corectă tot timpul, să știi spre cine mergi, spre ce, să examinezi și să te aduci la zi. În realitate, dacă o persoană muncește în grup, conform metodei corecte, atunci o mică ajustare este suficientă pentru a descoperi tot restul.

Problema uitării este o putere unică de Sus; face posibilă libera alegere. Dacă nu am uitat, dar am adunat și am păstrat tot ceea ce am auzit sau am simțit ca un calculator, asta ne va opri și nu ar fi posibil să facem ceva.

Uitarea, confuzia, ascunderea și lipsa de claritate vin să ne dea un loc pentru a ne construi noi înșine. Prin urmare, este scris: ”Scrie pe inima ta”, deoarece toată lumea trebuie să scrie întreaga carte a Torei pe dorința sa, adică să o trăiască prin toate aceste stări.

Din prima parte a Lecției zilnice de Cabala, 20.05.2014, Scrierile lui Rabash

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Tora, Levitic (Tzav), 6-17:6-18: Domnul a vorbit lui Moise astfel: Vorbește lui Aaron și fiilor lui: aceasta este jertfa de ispășire. În locul în care ofranda este sacrificată, va fi sacrificată ca jertfă de ispășire înaintea Domnului: acest loc este eminamente sacru.

Păcatul este o stare în care suntem cufundați în ego. Dacă sunt mai aproape de mine decât de altcineva, este deja un păcat. De aceea, de obicei este dificil să nu păcătuiești.

Deci, trebuie să corectăm dorința în care vreau să profit înainte de a mulțumi pe ceilalți. Este ceea ce numim o ofrandă (Korban) care în ebraică provine de la rădăcina ”a se apropia” (Karov), apropiind dorința noastră de atributul de dăruire. O ofrandă este partea egoului meu pe care o pot sacrifica în scopul de a dărui celorlalți și a-i iubi.

Rolul nostru și al omenirii este de a percepe, de a înțelege și de a simți că egoul este rău, pentru că nu este nimic altceva decât asta. Dar noi ne referim la egoul care nu ne permite să ne conectăm la ceilalți și nu la înclinațiile personale și calculele fiecărei persoane, care nu au de-a face cu Tora.

Tora este adunarea dorințelor în jurul Muntelui Sinai, în jurul urii reciproce pe care o simțim unul față de altul, care începe de la un lucru mic, de la a fi mai aproape de mine decât de voi. Totul se rezumă la revelarea în egoism. Formula este foarte simplă: ”Am creat înclinația rea, am creat Tora ca condiment”, deoarece Lumina în ea reformează. Pentru că Lumina Torei ne aduce înapoi la sursă, la Creator, la atributul de dăruire și iubire.

Kab.tv, ”Secretele Cărții Eterne”, 10.12.2013

Filed under: Lectia zilnica, Munca spirituala - Niciun comentariu→

Cele cinci cărți ale Torei corespund celor cinci atribute pe care omul trebuie să le descopere în interiorul lui şi să le corecteze. În aceste proprietăți, el va descoperi de fapt lumea în care există cu adevărat.

În loc de lumea fizica fictiva, el începe să vadă o lume diferită și simte că trăiește de fapt în ea; o lume eternă și perfectă, în timp ce continuă în mod constant sa exploreze şi să realizeze internalitatea ei. Dar toate acestea se întâmplă în funcție de dezvoltarea unei persoane în cele cinci simțuri spirituale.

Fiecare dintre lumi caracterizează dezvoltarea unui anumit simţ de bază, cum ar fi simţul atingerii, de exemplu, dar in interior includ toate celelalte simţuri . Apoi, simțul gustului se dezvoltă si include in el toate celelalte simțuri.

Ii urmeaza apoi simțul mirosului, auzului si al vazului care includ, de asemenea, toate celelalte simțuri. Acest lucru înseamnă că fiecare nivel, chiar și cel mai mic, este format din toate cele cinci, deoarece nu poate fi un alt sentiment, dar că  sentimentul este făcut din ele.

Astfel, fiecare parte a Torei este conceputa pentru dezvoltarea unui sentiment major, insa aceasta le include pe toate celelalte simturi. Aceasta ar putea părea la început ca o repetiție, dar nu este așa.

De exemplu, putem vorbi despre dezvoltarea de simțului de a gusta în simţul văzului şi apoi de dezvoltarea vazului in simtul gustului;  cele doua se completeaza si intrepatrund . Atunci când o persoană  simte un gust suplimentar într-un anumit aliment, acesta devine mai atractiv în aparenta. Pe de altă parte, daca ii este dat niște terci de cereale, iar aspectul vizual nu este tocmai placut, el este dezgustat de ea, deși are un gust fin.

Prin urmare, există diferențe si  în povestirile din Tora. Dar în cazul în care cineva încă nu înțelege despre ce este vorba, ar putea crede că se tot repeta: un anumit trib rataceste prin deșert, și de fiecare dată nu il asculta pe Moise cu privire la anumite lucruri. Totul este la fel, același peisaj, aceleași personaje și aproape aceleași probleme.

Dar, pentru că personajul principal  în Tora este Creatorul (care, în principiu, nu este prezent în orice altă carte), se pare că atrage și surprinde tot. Este o carte veșnică pentru că există forță în ea.

Nimeni cu o imaginație dezvoltata nu poate crea o astfel de carte, o carte care va atrage oameni de-a lungul veacurilor, indiferent cât de mult incearca Nu pare a fi ceva special în ea, dar de secole, omul nu o poate parasi.

S-ar părea că cele mai puternice povestiri din Tora sunt aventuri pline de acțiune: exodul din Egipt, lupta poporului, cele zece plăgi; dar dintr-o dată părțile care sunt în legătură cu acțiunile obișnuite, cum ar fi impartirea painii, a tămâii,  sunt umplute nu numai cu sens, energie, sentimente, dar, de asemenea, începe să prindă viață în simțurile noastre. Acesta este paradoxul a Torei.

Din emisiunea de pe Kab TV Secretele cartii eterne 10.12.2013

Filed under: Lectia zilnica, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Tora, ”Leviticul”, ”VaYikra,”1:4: Își va pune mâna pe cap ca ardere de tot, și va ispăși pentru el.

Hessed, mâna dreaptă, ar trebui să fie deasupra tuturor gândurilor și sentimentelor noastre, deoarece dăruirea, iubirea și compasiunea sunt mai presus de toate. În general, Hessed (compasiunea) este considerată slăbiciune în lumea noastră. Dacă cineva mă iubește atât încât se simte milostiv în raport cu mine, încep să profit de asta egoist și foarte repede încep ”să profit de el”.

Dar, în lumea spirituală, este invers. Compasiunea (Hessed) este cel mai mare atribut, cel mai sublim. Întreaga lume spirituală este fondată pe el. O persoană care atinge acest atribut aduce toate dorințele sale și intențiile (”capul” este intenția) la nivelul deasupra rațiunii. Ea muncește în credință deasupra rațiunii și își orientează intențiile doar spre dăruire.

Astfel, Tora ne spune că, Creatorul pune mâna Sa pe capul ofrandei ca și cum i-a dat o intenție. Asta înseamnă că toate gândurile și dorințele, mintea și inima, sunt dominate de o nouă forță care le-a fost dată, forța milei.

Din ”Secretele Cărții Eterne”, kab.tv, 13.11.2013

Filed under: Lectia zilnica, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Torah, “Exodul” (Ki Tissa), 34:1-34:3:” Taie tu două table de piatră asemănătoare cu cele dintâi; și Eu voi scrie pe aceste table cuvintele care erau pe primele table, pe care tu le-ai spart. Fii pregătit pentru dimineață; vei urca, dimineața, pe Muntele Sinai și vei sta înaintea Mea, pe vârful muntelui. Nimeni nu va urca cu tine și nimeni nu trebuie să apară pe tot muntele; nu vom lăsa să pască în jurul muntelui nici oi, nici vite”.

Toate atributele, cu excepția atributului de Moise în interiorul unei persoane, nu se pot apropia de atributul de iubire absolută și de dăruire numit Creatorul. Doar aceste atribute într-o persoană pot primi Tora. Tablele simbolizează trecerea atributului de la un nivel superior la un nivel inferior. Trecerea tablelor simbolizează starea fluxului de Lumină, a informației, a puterii, a informației între cele două Partzufim. Cu alte cuvinte, o tablă este o cantitate de energie superioară, informația și cunoașterea superioară și, în principal, o cantitate de atribut spiritual. Moise pregătește tablele și Creatorul le dă viață.

Primele table au fost sparte pe 9 a lunii Av, și acum vorbim despre următoarele table care apar în ziua judecății (Yom Kippur). Toate evenimentele au loc pe Muntele Sinai, adică într-o stare de urcare deasupra ego-ului, deasupra urii. La urma urmei, sentimentul de repulsie față de ceilalți, că ceilalți ne sunt opuși, este principalul nostru atribut. Nu trebuie să numim asta ură, desigur, deoarece ea este divizată și se schimbă, dar ura rămâne. În general, totul decurge de la acest atribut.

Lumea noastră este o ură totală și lumea spirituală este iubire, și nu există nimic altceva decât asta! Astfel, atunci când noi ne urcăm deasupra urii, vom atinge iubirea.

Din kab.tv, ”Secretele Cărții Eterne”, 16.09.2013

Filed under: Lectia zilnica, Zohar - Niciun comentariu→

Tora, Exodul, (Ki Tissa), 34:13-34:14: Dar, veți demola altarele lor, veți sfărâma monumentele lor și veți tăia copacii lor sacri. Deoarece voi nu vă prosternați înaintea unui alt dumnezeu, deoarece Domnul, al cărui Nume este ”gelos”, este un Dumnezeu gelos.

O persoană se poate închina la idoli, la toate, mai puțin la atributul de neînțeles de iubire și dăruire care este amorf, insensibil și de neimaginat.

Dacă ea preferă alte proprietăți decât conexiunea completă a iubirii și dăruirii, este considerată trădătoare și deci, Creatorul este gelos atunci când o persoană Îl trădează.

Dar aceasta este o alegorie despre o persoană care trebuie să trăiască și să simtă asta. Tora vorbește despre probleme spirituale utilizând limbajul corporal. Deoarece noi muncim ca în cazul în care i-am face plăcere Creatorul și aşa, expresiile precum ”plăcere” și ”gelos”, etc. sunt folosite aici.

Din ”Secretele Cărții Eterne”, kab.tv, 16.09.2013

Filed under: Lectia zilnica, Zohar - Niciun comentariu→

Tora, Exodul (Ki Tissa), 33:12-33:13 : Moise spune Domnului: “Tu îmi spui: “Fă să înainteze acest popor”, fără să-mi spui cine vrei să mi se alăture. În plus, Tu mi-ai spus: “Eu te-am remarcat în mod special şi ai câştigat favoarea Mea”. Ei bine, dacă am câştigat favoarea Ta, binevoieşte să-mi dezvălui căile Tale pentru ca să Te cunosc şi să mai merit bunăvoinţa Ta. De asemenea, gândeşte-Te că această naţiune este poporul Tău!”

O persoană înţelege că trebuie să aducă toate atributele sale către Creator. Prin aceste atribute ea formează imaginea Creatorului în ea. Creatorul nu are imagine şi El se dezvăluie doar în interiorul unei persoane. Prin urmare, o persoană este numită Adam, cineva care a atins o asemănare cu Creatorul.

Moise le păstrează, realizând că toate atributele sale sunt necesare pentru a realiza această imagine. În stările precedente ne agăţăm puternic la toate atributele noastre egoiste dar, când ajungem la recunoaşterea faptului că sunt opuse Creatorului, dorim să ne debarasăm de ele. Totuşi, când simţim că ele sunt esenţiale pentru asemănarea cu Creatorul, începem să le preţuim.

Este motivul pentru care Moise se roagă atât de avid pentru poporul său, adică pentru toate atributele egoiste, pentru că altfel, nu poate realiza o imagine completă. Creatorul corupe (cumpără) o persoană cu promisiunea de a distruge jumătate din atributele sale egoiste deoarece, pentru a se asemui complet Creatorului, este suficient ca ea să corecteze jumătate dintre ele.

Dar, o persoană nu trebuie să se oprească, desigur, deoarece graţie atributelor sale cele mai egoiste, ea poate încânta Creatorul devenind ca El.

Din kab.tv, “Secretele Cărţii Eterne”, 16.09.2013

Filed under: Lectia zilnica, Munca interioara, Munca spirituala - Niciun comentariu→

Torah, “Exodus” (Ki Tissa), 32:28-32:29: Conform spuselor lui Moise, fiii lui Levi au infaptuit, in acea zi in care trei mii de oameni au cazut din randul oamenilor. Iar Moise a spus “Initiaza-te astazi intru Domnul, pentru fiecare om cu fiul sau si cu fratele sau, astfel incat El sa daruiasca o binecuvantare asupra ta, in aceasta zi”.

Este spus despre anularea dorintelor egoiste a cuiva, ca indiferent de cat de mult spera persoana, ea nu ramane cu absolut nimic. Deasemenea este vorba de a-l urma pe Moise, care actioneaza singular de dragul daruirii. Calitatea numita “Moise” ne inalta deasupra realitatii noastre obisnuite si ne invata cum sa o schimbam, deoarece totul trebuie sa lucreze de dragul spiritualitatii, a daruirii si a grijii pentru ceilalti.

Ar trebui sa ne dedicam vietile, celorlalti. Trebuie sa ne straduim necontenit si sa ne angajam in autoanaliza, cu scopul  de a gasi grauntele egoiste care trebuiesc corectate. Este o munca imensa si obositoare, care ne macina precum o moara, si astfel ne altereaza. Este extrem de complicat sa fim presati in mod constant, intre pietre de moara grele, care ne taie de vii; mai mult, noi suntem aceia care ar trebui sa invartim pietrele de moara, cu propriile maini si astfel sa admiram aceasta munca

Totusi, aceste eforturi sunt necesare pentru a ne acorda la daruire si iubire. Indata ce administram corect autocorectarea, catre daruire si iubire, totul se transforma intr-o mare placere, in timp ce atunci cand deviem, chiar si putin doar, se transforma intr-o cumplita calamitate. Detasandu-ne de noi, incepem sa percepem stadiul superior; daca noi cadem, imediat cadem inapoi spre propriul egoism.

Prin toate mijloacele posibile, sa avem un indicator clar al muncii spirituale este extrem de benefic, dar nu este usor sa atingem aceasta, deoarece propriile senzatii, perceptia si abilitatea de a ne analiza trecutul, prezentul si viitorul, sunt “rastalmacite”. Traim in mod constant intr-un stadiu de viziune neclara: “Unde suntem? Ne aflam in proprietatea ‘de dragul nostru’ sau in stadiul ‘de dragul celorlalti’?” Si facem continuu clarificari interioare.

Din emisiunea KabTV “Secretele Cartii Eterne” 9/11/13

Filed under: Lectia zilnica, Zohar - Niciun comentariu→

Torah, “Exodul,” 32:2-3: Si Aaron le-a spus: „Sfaramati inelele de aur, care sunt in urechile nevestelor voastre, ai fiilor vostri si ale fiicelor voastre si aduceti-le la mine”. Si toti oamenii si-au rupt inelele de aur, care le aveau in urechi si le-au adus lui Aaron.

Bijuteriile intruchipeaza partea feminina a muncii spirituale, care include femeile, varstnicii si copiii. Despre aceasta se vorbeste aici; ca toata munca spirituala cu care oamenii lui Israel se impodobesc, devine opusa ei, daruirea.

Aaron a fost dorinta „preotului inalt din noi”, aceasta a fost cea mai mare putere la acea vreme, astfel incat oamenii lui Israel sa poata avansa. Daca nu pentru el, atunci cum ar fi creat ei „vitelul de aur”? Aceasta putere a fost de acord sa munceasca pentru ceea ce a fost opus daruirii, deoarece egoul controla acum totul.

O persoana avanseaza intr-un mod particular si i se pare ca acea directie este total corecta, iar cand egoul se ridica, atunci el a profitat intr-un anumit aspect in care el a avansat, iar acum devine opus. De aceea, chiar si o astfel de caracteristica pura, ca cea a preotului inalt, devine impura.

Intalnim multe asemenea fenomene in lumea noastra. Sa presupunem ca o persoana este implicata intr-o stiinta, dorind sa aduca binele si fericirea omenirii, iar ca rezultat al acestui lucru, el produce arme care aduc moartea.

Intrebare: Daca o persoana avanseaza prin intermediul „vitelului de aur”, egoul sau, atunci in opinia mea, un nivel numit „frica” lipseste de aici.

Raspuns: Opusul, frica impinge persoana catre vitel si ea are nevoie de siguranta. In principiu, frica trebuie sa lucreze impreuna cu rusinea, deoarece persoana trebuie sa se supravgheze si sa se critice, pana la gradul la care rusinea apare in ea, la fiecare nivel.

Rusinea invita in noi prima restrictie (Tzimtzum Aleph) si trebuie sa ne aduca la aceasta: cu ajutorul ei, sa Il simtim pe Creator. Aceasta deoarece sursa rusinii sta in sentimentul care se afla inaintea mea, iar acesta este doar Creatorul.

Din emisiunea KabTV “Secretele cartii Eterne” 9/9/13

Filed under: Lectia zilnica, Munca spirituala, Torah - Niciun comentariu→

Întrebare: De ce în trecut cabaliştii au ascuns, intenţionat, implicarea lor în înţelepciunea Cabala şi în partea internă a Torei?

Răspuns: Problema este că, timpul amestecării dorinţelor, atributelor de dăruire şi primire nu era încă terminat şi, astfel, nu era cineva la care să se dezvăluie această cunoaştere. Atributele egoiste şi altruiste au început să se amestece după distrugerea Templului. Acest proces trebuia să fie un ciclu complet în jur de două mii de ani dar, datorită marilor tragedii precum Holocaustul, perioadele au fost scurtate.

Când amestecul a fost finalizat, reconstrucţia lumii întregi a început prin descoperirea globalizării sale şi omenirea a început să o simtă. Acest lucru nu s-a întâmplat înainte.

Globalizarea se dezvăluie în natură şi nu în omenire. Suntem obişnuiţi să spunem că omenirea este conectată reciproc, dar este conectată doar prin natura care ne gestionează la nivel global. Noi existăm în natură ca o minge mică într-o sferă mare şi această sferă ne operează şi ne afectează integral, în timp ce noi simţim foarte puţin globalizarea şi nu avem nevoie de aceasta; egoul nu are nevoie de ea. Nu poate lucra cu ea în nici un fel.

Atunci când amestecul vaselor s-a finalizat şi reconstrucţia lumii a început, structura generală s-a reunit şi acum, noi începem să simţim rezistenţa noastră interioară la sfera care ne înconjoară. Această sferă creşte din zi în zi şi, dacă ea era conectată interior pe nivelurile naturii mineral, vegetal şi animat, acum este pe nivelul vorbitor şi începem să îi rezistăm în timp ce avansăm în evoluţia egoistă post-industrială.

Cât timp evoluţia tehnologică ştiinţifică a omenirii a continuat, aceasta a fost în interesul nostru dar, de la mijlocul secolului 20, am început nu doar să ne îndestulăm, ci să ne supra-saturăm şi mai mult, o facem în modurile cele mai ineficiente. La urma urmei, nimeni nu câştigă nimic în asta. Chiar dacă cineva a produs un miliard de dolari, este înscris în banca sa şi este aruncat în jurul lumii ca o povară inutilă, în timp ce o persoană a pierdut miliarde de tone de resurse naturale şi s-a dezechilibrat ea însăşi pentru a obţine acest miliard.

Criza generală a început la mijlocul secolului trecut, ceea ce înseamnă opoziţia omenirii la lumea ce o înconjoară plecând de la sistemul Providenţei şi acum trebuie să abordăm corectarea noastră în mod serios. Astăzi, nu facem decât să începem să punem bazele utilizării practice a Torei, ca metodă de corectare în lumea noastră.

Din kab.tv, “Secretele cărţii Eterne”, 11.09.2013

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca in grup, Munca interioara, Munca spirituala - Niciun comentariu→