Tag Archives: triburi

Cele douăsprezece triburi ale sufletului comun

Lumina emana din Est, pentru ca de acolo răsare soarele. De acolo vine vântul de est, cel mai nociv dintre toate vânturile. Din vest vine zapada, grindina, căldura, înghețul și ploile abundente
Sudul, o sursă de binecuvântare de rouă și de ploaie. Este sursa de roua binecuvântata și de ploaie. Din nord este trimis „întunericul” și forțele malitioase.
(Tora, „Bamidbar”)
Amplasarea steagurilor din campurile evreilor corespunde celor patru laturi ale Luminii.

Un sistem unificat numit sufletul comun este format din douăsprezece părți (cele douăsprezece triburi), care se referă la și sunt conectate unele cu altele, în conformitate cu cele patru laturi ale lumii care semnifica cele patru părți – Hochma, Bina, Zeir Anpin si Malchut.
Și steagurile trebuie să stea in opozitie:
Bina – Hochma
Malchut – Zeir Anpin

Fiecare parte este formata din 3 linii, un total de 12 parti (12 triburi). Amplasarea lor reprezintă asocierea vasului sufletului comun.

Tora specifică sub ce steag trebuie să fie fiecare. Steagul simbolizează scopul privat al fiecărui camp, care are propriile caracteristici și proprietăți. Prin urmare, singurul scop comun este exprimat în ele într-un accent ușor diferit, dintr-un unghi diferit.

De exemplu, un corp uman este format din mai multe organe. Fiecare în felul sau simte mișcările corpului, il susține, etc. În același fel, datorită varietății de proprietăți și a modului în care se conecteaza între ele, proprietățile forței generale, Creatorul, sunt aratate.
Proprietatea daruirii apare ca urmare a uriaselor diferențe egoiste. Daruirea este absolut ca si dragostea unei mame: Fă ce vrei; Încă te iubesc.

Din emisiunea KabTV „Secretele Cartii Eterne” 24/12/14

 

Agățându-ne de Creator

Midrash, „BeShalach”: Cei drepți dintre oameni au strigat: „Să împlinim voia Creatorui cu răbdare”; cei care sunt slabi ar trebui să se împarta în patru grupe. Fiecare dintre ei consideră că planul său de actiune este cel corect.

Reprezentanții triburilor lui Reuben, Shimon și Issachar s-au speriat și au decis că este mai bine să sară în mare decât să se confrunte cu egiptenii. Moise i-a calmat: „Nu va temeti, fiti calmi și veți vedea că Creatorul va va salva.”

Triburile lui Zebulon Iuda și Iosif, au strigat: „Să mergem și sa luptam cu Egiptul.” Dar Moise i-a corectat: „Creatorul se va lupta pentru voi.” Triburile lui Dan, Gad și Așer au sugerat invadarea taberei egiptene și provocarea unei sperieturi acolo. „Nu”, a spus Moise, „stati aici și renunțati la acest plan.”

Acest lucru vorbește despre împărțirea lui Israel în douăsprezece triburi care tânjesc după Creator, dar nu se pot uni într-o singură națiune, deoarece ele întruchipează cele trei linii: cea dreapta, cea stânga și cea mijlocie. Deoarece există patru faze ale dezvoltarii in fiecare dintre linii, de trei ori patru inseamna douăsprezece triburi. Nu trebuie să le amestecam, deoarece acestea avanseaza într-o anumită ordine, în coloane separate, în deșert.

Toate problemele și neînțelegerile dintre ele sunt necesare pentru a înțelege că numai Creatorul le poate ajuta. Prin urmare, acestea trebuie să adere la El și sa nu o ia înainte sau sa stea într-un singur loc, nici sa atace dorințele prin încercarea de a le distruge sau să se îndepărteze de ele.

Cu alte cuvinte, tot ceea ce se întâmplă în jurul lor este aranjat de către Creator și are loc unde se afla ei, „Nu este nimeni in afara de El.” Singurul lucru rămas este să se conecteze la El, iar El va aranja totul. Toate problemele ne sunt date pentru a obtine unitatea.

Dar, în același timp, toate atributele noastre și toate impulsurile noastre ne rup în bucăți. Ne temem că vom rămâne în starea egoistă și ca nu vom putea s-o părăsim; Prin urmare, suntem speriați.

Singura soluție este să stam in starea care ne-a fost trimisa de sus de către Creator, realizând că teama nu este fata de egipteni, indiferent de forma in care dorințele egoiste ne sunt dezvaluite, ci este teama de Creator. Aceasta este deja un alt fel de teama, este o teamă fata de măreția Creatorului. Dacă am avea aceasta frică, nimeni nu s-ar mai teme de egipteni, de ego-ul nostru.

Mai mult decât atât, Moise tot spune: „. Nu va temeti, fiti calmi, Creatorul va lupta pentru voi, El va va salva”. Prin urmare, toate dorințele unei persoane trebuie să fie conectate la Creator.

Din emisiunea KabTV „Secretele Cartii Eterne” 30/04/14

Exilul: la limita dintre lumină și întuneric, partea a cincea

Întrebare: Cum s-a petrecut exilul celor două triburi? Erau “în contact” cu “Babilonul” dar fără să se “dizolve” total în acesta?

Răspuns: Da. Această stare de fapt a continuat două mii de ani. Dacă ele ar fi existat complet separate, izolate de restul omenirii, nimeni nu s-ar fi “luat” de ele niciodată. Din motive spirituale însă, acest lucru este imposibil. Ele trebuiau să se conecteze cu celelalte națiuni, conducând astfel umanitatea înainte, spre ascensiunea viitoare, spre “iluminarea” viitoare.

Din acest motiv puterea superioară a“aranjat” lucrurile în așa fel încât ele au fost forțate, independent de voința lor, să trăiască printre celelalte națiuni și să-și transmită cumva întelepciunea către acestea. Evreii au fost dintotdeauna medici, savanți, etc. Ei au pus bazele sistemului bancar și diverselor tehnologii. Totul a început cu ei.

Întrebare: Atâta vreme cât erau într-o stare de unitate, ei nu se găseau în exil?

Răspuns: Corect. Ei intrau într-una sau într-alta dintre țări săraci, zdrențăroși, îngrămădiți împreună, fiind acceptați în acea “formă.” Pe moment totul mergea bine, ei ducând o viață liniștită și pașnică.

Pe măsură însă ce se statorniceau acolo, deveneau bogați și distanța dintre ei creștea, pe când nivelul frăției și egalității dintre ei se diminua. Existau evrei bogați și evrei săraci. “Bisturiul” care i-a separat unul de celălalt, s-a înfipt tot mai adânc în rana dintre ei. Atunci au apărut și problemele, au început să fie urâți și ulterior, au fost goniți din țările în care trăiau.

Putem trasa o parelelă cu exilul din Egipt. Mai întâi, evreilor li s-a alocat zona Goșen, un teren fertil, pe care ei au început să-l dezvolte. Această perioadă este descrisă ca fiind cei “șapte ani de sațietate.”

Dar de ce au venit apoi cei “șapte ani de foamete”? De ce noul conducător al Egiptului i-a intimidat pe evrei? De ce egiptenii îi urau pe evrei, silindu-i să plece?

Toate acestea s-au întâmplat pentru că evreii au devenit “grași.” A fost rezultatul “înțelegerii” lor cu egoismul, în timpul celor “șapte ani de sațietate,” atunci când influența evreiască era foarte puternică în Egipt. Ei s-au “vândut” egoismului. De îndată ce au atins nivelul maxim de egoism, a început perioada de autoritară, de supunere, numită “șapte ani de foamete.”

În esență și în alte țări au avut loc aceleași procese. Ultimul exemplu, cel mai pregnant, este Germania. Acolo evreii s-au străduit cu adevărat să se comporte exact ca germanii. Ei erau juriști, doctori, politicieni, unul dintre ei încercând cu toată seriozitatea să devină Cancelar. Cunoaștem cu toții rezultatul.

Întrebare: Cum trăiau în Babilon cele două triburi supraviețuitoare? Antisemitismul care îi însoțește pe evrei până în ziua de astăzi, nu s-a născut oare în acel timp?

Răspuns: Vorbind la modul general, antisemitismul își are originea în anticul Babilon, pentru că grupul lui Abraham trebuia obligat să plece, să părăsească acel loc. Apoi situația s-a repetat în Egipt și din nou în timpul exilului babilonian. Este vorba despre aceeași stare de echilibru dintre Lumină și dorință, sau de absența acestui echilibru.

Cu toate acestea, prima manifestare deschisă a antisemitismului s-a petrecut în timpul lui Nabucodonosor, după pierderea Templului. Adevărul este că evreii nu au fost alungați de acolo; mai degrabă, termenul dedicat exilului expirase. După ce Haman a făcut o încercare nereușită de a-i extermina pe toți evreii din țară, un rege nou, Cirus, fiul Esterei și patron al evreilor, a venit la putere. De fapt, în timpul exilului babilonian, regina Babilonului era o evreică. Așadar, Cirus i-a ajutat pe evrei să se întoarcă în Israel, dându-le toate cele trebuincioase pentru reconstrucția Templului.

Acela a fost timpul profeților, care au petrecut exilul alături de poporul lor și au ieșit din exil tot împreună cu acesta. În acea vreme, poporul se afla la un oarecare nivel spiritual și nu în puterea întunericului absolut, așa cum s-a petrecut ulterior.

[144274]
Din emisiunea KabTV “Babylon Yesterday and Today” 9/03/14, Part 5