Tag Archives: Unitate

Scufundare in adancimea unitatii

Intrebare: Cum putem obtine o „cerere din adancul inimii”?

Raspuns: Adancime este atunci cand din starea noastra prezenta coboram intr-o mai interna, exaltata stare unde interconectarea nostra creste, pana cand „o inima” este formata. Asta este ceea ce reprezinta „adancul inimii”  intrucat in spiritualitate, fiecare grad mai profund este unul mai exaltat.

Daca in munca noastra facem tot posibilul sa obtinem „adancul inimii”, trebuie sa gasim unicitatea acolo. Si nu este doar un adaos pe care il dorim ci mai mult un Kli (vas), corectia noastra. Nimic altceva nu depinde de noi deoarece implinirea, conform legii echivalentei formelor,  va aparea in Kli la gradul la care Kli ii corespunde.

De aceea trebuie sa ne gandim doar la unitate. Depinde de garantia reciproca a grupului si ii da efecte pozitive chiar daca dureaza doar putin. Deoarece obisnuinta este o a doua natura, merita sa faci o intelegere ca toata lumea se va gandi la unitate pentru o anumita perioada de timp in timpul zilei.

In lumea noastra, orice fenomen slabeste si ia sfarsit pentru ca notiunea de timp il afecteaza. Deoarece nu am atins inca starea in care timpul nu ne influenteaza, este de dorit sa facem un efort sa pastram un gand intreg despre unitate cateva ore pe zi, in masura in care fiecare va simti cum totul depinde de el deoarece toti ceilalti sunt deja conectati.

Ca rezultat, el va dezvalui un nou fenomen care il va apropia de Lumina; este posibil. Este foarte probabil ca in acest timp cineva sa descopere resentimente, ezitare sau imposibilitatea de a se uni. In acelasi timp, cineva poate simti ca cu ajutorul unei forte din exterior este in stare sa se ridice deasupra sa si sa se uneasca, ca si cand s-ar ridica astfel deasupra materiei. Daca aceasta forte vine la suprafata o va simti cu siguranta.

In interiorul materiei (dorinta de a primi), el nu poate face nimic. Dar deoarece este disperat  si doreste sa se ridice si sa se uneasca cu ceilalti, simte ca acolo trebuie sa existe anumite forte care sa il ajute. Trecand de lantul de revelatii si senzatii persoana simte unde si cum trebuie sa se intample. Intelege cauzele evenimentelor si le depaseste pas cu pas.

Natura noastra, Faraonul, sta in noi si nu ne permite sa ne unim. Pentru a ne putea ridica deasupra ei, avem nevoie de tarie si trebuie sa o cerem tot timpul. Ca rezultat al acestei revelatii, vom dori sa ne intoarcem spre Creator sa contruim o conexiune intre noi. Primul grad al unei astfel de retele este numit exodul din Egipt.
Din discursul “Intrebari despre unitate” 12/31/2010

Criteriul este Atitudinea voastra fata de Unitate

Intrebare: Cum putem noi atinge acest teritoriu?

Raspuns: “Credinta dincolo de Ratiune” inseamna ca eu ma inarmez cu forta daruirii dincolo de dorinta egoista, care se trezeste in mine iar si iar. Aceasta nu este doar o dorinta de a dormi, de a minca sau de a avea un timp placut, ci o dorinta ce ma obstructioneaza de la unificarea cu ceilalti.

Vorbim despre un singur criteriu: pentru unitate sau impotriva acesteia. Toate celelalte dorinte apartin nivelului animat. Adevarata placere pentru dorinta, apartine nivelului uman, care are originea doar in spargerea sufletelor. Orice altceva apartine nivelelor mai joase din mine: neanimat, vegetative, si animat. Nu am de a face cu ele deloc.

De aceea, criteriul analizei mele, este atitudinea mea pentru unitate. Sfatul este sa ma verific in grup deoarece in lumea obisnuita, confuzia este inevitabila si nu e nimic cu care sa lucrez acolo. Daca sintem impreuna cu scopul de a ne uni si descopar ca sint incapabil de a face asta si nu vreau, atunci urasc si resping fiecare idée, adica revelez inclinatia rea din interiorul meu.

Fac eforturi, incercind sa urc peste ele, dar descopar ca sint incapabil. Atunci, prin intermediul lipsei de alegere si simtind cit de important si necesar este sa ating unitatea, eu pling: “salveaza-ma” Si de Sus primesc forta de influenta care ma ajuta sa ma gindesc la unitate, sa ma conectez cu ceilalti macar putin.

Intre timp, altii nu pot si nu simt asta. Vorbim despre munca interioara a unei persoane care incepe sa simta forta unitatii in interiorul acestei aspiratii pentru unitate. Aceasta forta este numita “Creator”.

Acesta este modul in care o persoana inainteaza de la o faza la urmatoarea. Dorinta sa creste constant, opunindu-se unitatii din ce in ce mai mult. Persoana face toate eforturile, incercind sa se descurce singur cu toate. Dar esueaza, dispera si implora forta de daruire. In aceasta forta de influenta, indreptata spre inima grupului, reveleaza Creatorul.

Din prima parte a Lectiei zilnice de Cabala 12/29/10, Scrierile lui Rabash

Semnatura mea pe declaratia de daruire

Intrebare: Ce ar trebui sa facem in privinta prietenilor care nu se trezesc? Ar trebui sa avem rabdare cu ei, la fel ca si cu lumea exterioara?

Raspuns: Nu. In grup am semnat o garantie reciproca la fel ca si grupurile Cabaliste din trecut cerandu-le noilor veniti sa semneze statutul. Vrei sa fii prieten ? « Prieten » este persoana care pune tot efortul si energia pentru unitate. De fapt, singurul mod prin care ne putem atinge scopul este prin unitate.

Noi nu avem abilitatea de a accepta o persoana care nu este gata pentru asta, pentru ca pur si simplu ne va trage in jos fortele, sau chiar va crea confuzie si ne va imprastia. Baal HaSulam scrie in articolul Pacea ca o persoana poate intelege ca nu poate fura, totusi sa nu vada nimic rau in a nu darui.

In spiritualitate, daca nu dai grupului tot ceea ce trebuie sa ii dai, inseamna ca furi de la el. De aceea, oamenii care doresc sa intre in grup trebuie sa stie ca ei semneaza « declaratia de daruire ». Ei isi iau obligatia sa isi aduca contributia, sa isi dea toata energia de dragul unitatii.

Altfel, persoana nu are loc in grup. Deci lasa-l sa stea acasa in fata televizorului. Asta trebuie sa se inteleaga si grupul trebuie sa o ceara tuturor si de la fiecare persoana. Nu vom ajunge nicaieri fara unitate.
Din prima parte a Lectiei zilnice de Cabala 12/6/10, Zohar

Schimbarea paradigmei

Descopar unitatea actionand direct si indirect. Actionand direct, ma preocupa prietenii, ii asist, pregatesc pentru ei ceaiul si cafeaua, ii servesc. Cu alte cuvinte, ma unesc cu ei. Asta este un lucru obisnuit in lumea corporala. Ne apropiem de oameni facandu-le cadouri.

Privitor la actiunile spirituale, trebuie sa ii vad pe prieteni ca pe cei mai mari din generatia noastra. Ei sunt ca unul, insa eu sunt in afara legaturi lor si imi plec capul pentru a deveni una cu ei. In timpul studiului tanjesc dupa acest lucru.

Ca rezultat al eforturilor mele- interne si externe -in actiune si intentie- iluminarea pe care o vad ca fiind corectata – din Lumea Superioara – vine la mine. Vizualizez ca la acel nivel suntem una, si impreuna, descoperim Lumina dintre noi, in concordanta cu echivalenta formei.

Munca mea acum este de a renunta la mine si a evoca influienta Celui Superior. Cheia este nu interferarea ci doar conectarea. Aceasta perioada este numita “ cele trei zile in care samanta se ataseaza de uter”. Tot ceea ce trebuie sa fac este sa fiu absorbit, din ce in ce mai adanc, anulandu-ma in mod constant deasupra egoismului meu pentru a nu deveni un obiect strain in Cel Superior.Altfel, va aparea otrava.

“Cel Superior” nu este o notiune abstracta ci prietenii. Ei imi apar din ce in ce mai rau in ochii mei, si eu trebuie sa rezist acestei imagini prin credinta deasupra ratiunii. Pare ca lumea din afara imi ofera un mediu minunat compus din oameni destepti, sanatos, pozitivi, care stiu cum sa se simta bine. Iar aici, gasesc opusul, sunt iritat de discutiile stupide si de ipocrizie. Insa muncesc astfel incat in fiecare stare, sa gasesc unitatea si maretia prietenilor mei.

Perioada conceptiei este un proces indelungat, scopul sau fiind renuntarea la sine. Ma aflu in pantecul mamei mele, adica, intr-un grup unic, printre prietenii cu care trebuie sa ma unesc si prin care trebuie sa primesc ajutor de Sus. Starea de embrion, este una tranzitorie. Urcarea inspre primul grad spiritual este foarte dificila.

Cum se poate asta? In fond mi se spune ca, procesul corectiei are loc de la usor la greu. Si totusi, Baal HaSulam scrie in articolul sau: “Unica Lege”: “Cel mai greu moment este a-l servi pe Creator la prima alipire”.

Nu exista alta posibilitate deoarece discutam aici despre schimbarea paradigmei, atitudinii, si perceptiei realitatii. Numerosi parametrii se schimba in persoana, si aceasta incepe sa vada lumea intr-un mod cu totul diferit.

Din partea 1 Lectia zilnica de Cabala 02.11.2010, La ce grad trebuie sa ajunga cineva pentru a nu se mai incarna?    

Infruntand decaderea

Intrebare: Cum ar trebui sa transferam inspiratia din timpul Congresului, catre  perioada imediat urmatoare, de cadere?

Raspuns: Daca ne pregatim bine pe perioada Congresului, intarind conexiunea dintre noi, atunci aceasta conexiune ne va ajuta imediat sa atasam ascensiunea la cadere.

Chiar avem oportunitatea sa nu esuam. Pentru a obtine asta, trebuie sa ne pregatim in timpul Conventiei in asa el incat dupa aceea, nu vommai  simti durerea inimii si dorintele ca rele, ci ca mijloc şi oportunitate de a ascede.

Am obtinut o conditie importanta  – o minunata unitate a unor oameni diferiti, straini si departati unul de celalalt. In esenta, toti apartinem Babilonului, totusi in primul rand suntem capabili sa cream o conexiune in care folosim exemplul unitatii pe care o vom primi la Conventie si apoi sa ramanem constant in ea.

Trebuie doar sa ne mentinem aceeasi inspiratie, aceeasi conexiune si aceeasi importanta a scopului, aplicand in permanenta exemplul primit, folosind aceeasi forta pe care am atras-o in timpul unitati. Dupa asta, nu vom mai avea nici o problema in urcarea scarii spirituale.

Unitatea ne umple de energie si de maretia realizarii scopului. Trebuie sa actionam in asa fel incat sa prevenim starile urmatoare din a deveni caderi in urcari.Trebuie sa le vedem ca pe o necesara inaintare in timp conform principiului: “M-am trezit in zori de zi, inainte ca zorile sa ma trezeasca .”

Suntem in asteptarea Intunericului, asa cum suntem in asteptarea Luminii pentru ca ne ofera  sansa ascensiunii.
Din prima parte a  Lectiei zilnice de Kabbalah 10/26/10, “Tot Israelul are o parte in lumea urmatoare”

Prietenii sunt totdeauna mai sus

Intrebare: Cum pot sa spun ca nu gresesc cand imi evaluez dorintele?

Raspuns: Nu trebuie sa dai atentie dorintelor tale. Ce mai conteaza ce se intampla acolo si cat de rele sunt lucrurile? La sfarsitul zilei, ce este posibil sa afli acolo in afara de iubirea de sine care te-a preluat si nu te lasa sa urci?

Cel mai folositor lucru este sa simt in ce masura nu accept opiniile grupului si scopul, unitatea si garantia mutuala a prietenilor. Daca sunt unit cu ei atunci totdeauna voi descoperi ca ei sunt mai buni decat mine la asta. Insa, daca nu am o parte din unitatea lor, acest lucru deja indica faptul ca ei sunt mai sus decat mine.

Nu are importanta in ce faza sunt ei. Unitatea automat ii pune deasupra mea indiferent cat de sus ma ridic. Asta este pentru ca unitatea este Kli-ul cu care lucreaza Lumina in timp ce individualul nu inseamna nimic.

Din prima parte a Daily Kabbalah Lesson 10/21/10. „Eu sunt Primul si Eu sunt Ultimul”

Sa te ridici deasupra tuturor posesiilor tale

In intreaga mea diversitate de perceptii trebuie sa discern doar cele mai importante elemente: unitatea. Ma verific pe mine cu privire la prietenii din grup doar la acel grad in care pot sa vad in ei beneficiul sau dauna unitatii noastre. Pana acum nu am luat altceva in considerare. Imi evaluez prietenii cu motiv si „deasupra motivelor”.

Asta inseamna ca nu imi anulez logica, in schimb o folosesc ca sa ma vad pe mine prin prisma parerilor mele (dorinte, vase) sa vad cat de sus trebuie sa ridic grupul in ochii mei ca sa pot da prietenilor o apreciere pozitiva. In orice caz, stiu ca logica mea este egoista si intotdeauna ii inregistreaza pe prietenii mei ca „debitori”. De aceea ma ridic deasupra sa vad imi vad prietenii ca „absolut virtuosi”.

Este adevarat sau fals? Nu exista adevarat sau fals, totul depinde de judecata mea. Cand folosesc logica sa judec, atunci normal, nu exista nimeni corect pe lume in afara de mine. Ma justific doar pe mine si pe cei dragi mie. Totusi, cand ma ridic deasupra ratiunii, simt ca toti prietenii sunt corecti, ca au atins corectarea finala si ca sunt singurul pacatos printre ei.

Ce imi da acest joc? De fapt, nici una dintre optiuni nu este corecta, ambele sunt conventionale. Jocul imi da oportunitatea sa fiu constant in doua stari: deasupra ratiunii si in interiorul ei (deasupra egoismului si in egoism). Deci practic pana cand castig experienta si incep sa doresc sa ajung la estimarea adevarata. Apoi voi fi gata sa vad adevarul.

Cu cat mai mult efort depun, cu atat mai repede dorintele sunt pregatite prin acest proces pentru lumea spirituala. Nu il voi percepe deasupra ratiunii. Dimpotriva, o sa il dobandesc in noul meu vas Kelim, in ratiune. Apoi, in timp, voi merge deasupra motivelor anterior dobandite. Fiecare grad succesiv este mai mare decat cel anterior conform puterii sale de a darui si pentru acest motiv este contrar gradului anterior.

Omul trebuie intotdeauna sa se ridice deasupra averilor sale. Va parea ca totul este bun si drept, sunt lucruri delicioase pe masa si viata este o asa binecuvantare. Dar nu de data asta. Trebuie sa sa dispretuiesc aceste binecuvantari ca sa ma pot ridica la un grad mai inalt de daruire, pe care il vad ca intuneric. De fiecare data ma ridic deasupra motivului, deasupra faptelor curente si imi insusesc proprietatea lui Bina care ii este intotdeauna opusa.

Bina il conduce pe Malchut spre un nou grad, dar atunci, in Lumina Superioara vad cum puterea merge acolo la Malchut. Deci ma pregatesc pentru noul grad, iar procesul se repta.

Din partea a 4a Lectia zilnica de Cabala 10/10/10, “Materia deasupra ratiunii”

Unitatea este podul catre Creator

Intrebare: De ce ar trebui sa imi ajut prietenul? De ce nu putem pur si simplu sa ne intoarcem inspre Creator si sa urcam cu ajutorul Luminii Inconjuratoare?

Raspuns: Nici unul din noi nu se poate intoarce inspre Lumina Inconjuratoare, Forta Superioara, Creator, decat daca se afla in locul spargerii, si are discernamantul conectarii cu  grupul. Nu se poate contacta Lumina direct, din cauza lipsei de proprietati asemanatoare, chiar a celor opuse. Prin urmare este necesar sa se efectueze aceasta cerere impreuna cu ceilalti, sau in unitate, sau in lipsa ei.

Creatorul a creat dorinta de a primi si asta nu s-a schimbat. Este ceea ce numim Lumea Infinita unde toti existam impreuna. Dedesubt de Lumea Infinita existam in starea de separare neintentionata si neasteptata, total deconectati de spiritualitate. Aceste stari sunt incluse una in cealalta si se manifesta doar prin senzatiile noastre. Ca sa ating Infinitul trebuie sa fac urmatoarele: 1) sa vin la starea de separare, 2) sa descopar ruptura, 3) in sfarsit sa urc inspre locul in care suntem impreuna. 

Nu ma pot intoarce inspre Creator direct, stiind ca Creatorul este forta care exista in Kliul corectat. Si atunci fie cer putere pentru a fi corecat impreuna cu toti ceilalti, sau daca deja am castigat conectarea cu ceilalti ma intorc inspre Creator. Nu exista Creator fara creatura si nici Forta Superioara fara Kli.

Din prima parte a  Lectia zilnica de Cabala 9/26/10 Ei au ajutat toti prietenul sau

Gustul adevarului

Chiar acum avem oportunitatea de a accelera rata dezvoltarii noastre prin egoista alegere, a celui mai mic rau. Evident, nu este liber arbitru inca, pentru ca liberul arbitru ma lasa sa aleg ce vreau, in timp ce aici mi se ofera numai durere si placere, si mi se spune: Alege!

Baal HaSulam descrie doua scari de masura: amar versus dulce si adevar versus minciuna. Trebuie sa ascedem la nivelul adevarului, in loc de cel  al minciunii sau, cu alte cuvinte, dulce si amar. Toata lumea vede ca aici nu este liber arbitru, ci doar analiza: In ce masura sunt controlat de mintea mea si in ce masura de inima?

Totul este determinat de ceea ce imi este revelat si ce nu, si ce este mai important: adevarul sau amarul? Evident, voi alege in functie de perceptia mea. Totusi, adevaratul liber arbitru apare numai in grup. Grupul serveste ca un factor extern prin care eu discern intelesul adevarului exterior.

De aceea, adevar inseamna ca trebuie sa fac parte din grup. Totusi, este o rezistenta intre adevar si grup, care este egoismu meu, vointa de a primi placere. Este un sistem complet si nu depinde de abilitatea mea de a discerne adevar, fals, amar si dulce. Nu trebuie sa fiu destept si senzitiv. Nu conteaza cine este mai inteligent, abil sau capabil. La sfarsitul zilei, vedem totul in relatie cu grupul, cu unitatea noastra si cu Creatorul.

Eu exist in acest circuit, acest tranzistor spiritual, unde, in masura in care ma unesc cu grupul, activez Lumina care vine de sus in jos.

Acesta este liberul nostru arbitru, gasit in treimea  din mijloc a Tifferet. Intr-o parte se afla egoul iar in celalta se afla grupul, iar eu fac o analiiza pe scala adevar si fals peste amar si dulce, in relatia cu mine si cu grupul.

Din partea intai a Lectiei zilnice de Cabala 24.09.10, Pierderea din hambar si crama

Zoharul devine Relevat tuturor

Intrebare: Trebuie sa simtim in noi ceea ce Zoharul descrie, sau ar trebui sa cautam senzatia din Zohar in conexiunea cu grupul?

Raspuns: Zoharul ne vorbeste despre diferite stari prin care fiecare dintre noi trece, in mod individual. Totusi, o persoana se poate pregati pentru asta numai prin unitatea din grup, asemeni autorilor Cartii Zohar, care au scris in timp ce erau in starea de unitate.

Ei au scris despre daruire, unitate, ca si despre dieritele lor niveluri. Nivelurile unitatii sunt cei 125 de pasi ai ascensiunii. Pe fiecare treapta, o multitudine de dorinte si calitati ale persoanei apar impreuna pentru a deveni echivalente cu Lumina Singulara.

Din  Lectia zilnica de Cabala 24.09.10, Zoharul