Tag Archives: ura

Feriţi-vă de câine!

Întrebare: Simţind ura faţă de ceilalţi simt ca şi cum un „animal” se ascunde în mine, care este mai puternic decât mine. Cum pot să câştig puterea de la acest „animal”?

Răspuns: Să câştigăm puterea asupra egoului nostru este posibil numai cu o condiţie: dacă vedem cât pierdem din cauza acestui „animal” care ne controlează. Suntem conduşi de egoul nostru şi el nu ne permite să obţinem viaţa perfectă şi eternă într-o lume bună şi prietenoasă.

Dacă văd cât de mult fură de la mine egoul, cât de mult ia de la mine şi nu îmi dă, atunci o să-l urăsc. Dar eu nu îl urăsc, mai mult, îl iubesc, mă identific cu el, fiindcă întreaga mea viaţă este, de fapt, umplută de el. Cum să simt că egoul meu este pentru mine moarte?

Cel mai important lucru pe care pot să-l fac este să intru într-un grup, în mediu, astfel ca el să înalţe pentru mine importanţa spiritualităţii. Importanţa dăruirii şi a unităţii cu ceilalţi fiindcă, în special mulţumită acestui lucru, mi se dezvăluie viaţa la nivelul uman. Dacă sunt impresionat de mediu, iar el mă poate influenţa, atunci obţin puterea să depăşesc egoul.

Toate eforturile şi munca noastră sunt necesare pentru a putea să vedem răul, dorinţa egoistă. Azi, mi se pare util să vreau mai mult, să câştig mai mult, sa câştig putere, mai mult, din ce in ce mai mult… În societatea noastră, aceia care au un ego mare par să aibă mai mult succes.

Trebuie să mă conving că obţinerea unei vieţi mai bune în această lume mă privează de o viaţă spirituală frumoasă şi că egoul mă minte descriindu-mi o viaţă bună în această lume. Aceasta este posibil doar într-un mediu care poate „să-mi facă spălare de creier”, să mă influenţeze, să-mi pretindă. Opinia mediului poate lucra asupra mea atât de mult încât eu să mă ridic peste puterea egoismului meu.

Apoi, am să încep să trăiesc viaţa la un nivel diferit cum nu l-am simţit înainte. Se întâmplă instantaneu, fără tranziţie. Imediat simt că este viaţă în afara mea, nu în interiorul meu, ceea ce mi-am dorit continuu, să mă umplu cât de mult posibil. În schimb, când trăiesc ca un „animal” simt viaţa când nu pot să absorb nimic.

Făcând acest prim pas, descopăr drumul corect al lumii superioare. Ce înseamnă „lumea superioară”? Realitatea în care trăiesc acum, este numită „această lume”. Dar realitatea pe care o simt în afara mea, în conexiunea cu prietenii, cu un prieten „om”, este numită „lumea superioară”, pentru că este nivelul uman, care este cu mult mai înalt decât cel animal.

Din Lecţia 1 din Convenţia din Spania 6/3/2011

Rugăciune pentru societate

Tu şi cu mine nu am fost creaţi printr-un accident. Creatorul a vrut ca creaţia să devină la fel ca El şi tot ceea ce ni se înâmplă ne împinge către scop. De aceea, pe acest drum, trebuie să realizăm că suntem împărţiţi, separaţi şi ne urâm unul pe celălalt. Totuşi, primim forţa de a ne uni deasupra urii, care creşte gradual din ce în ce mai mult. Asta se întâmplă pentru că nu putem depăşi şi nu ne putem ridica dintr-o dată deasupra întregii uri care se află în noi. Dar dacă o depăşim gradual, pas cu pas, atunci vom obţine calitatea dăruirii, atenţia reciprocă, grija, calitatea Binei care nu ne permite să facem ceva cuiva ce nouă nu ne place. Şi după aceea vom atinge iubirea aproapelui ca pe noi înşine.

De aceea întreaga ştiinţă Cabala, care este numită ştiinţa adevărului, vorbeşte numai despre unitate. Şi asta pentru că înăuntrul unităţii, noi, oamenii, obţinem calităţile Creatorului.

Dacă oamenii se adună şi se unesc într-o singură dorină pentru a multiplica forţa fiecări persoană şi a da unul altuia garanţia că prin eforturile comun vor obţine scopul dorin şi vor câştiga o mai mare încredere, asta se numeşte o societate de clovni şi mincinoşi. Şi asta pentru că ei cred că prin unirea lor vor fi capabili să aibă un beneficiu egoist mai mare. De aceea, rugăciunea lor comună acţioneză distructiv şi îi separă pe ei de scop.

O persoană trebuie să înţeleagă că se uneşte cu ceilalţi numai pentru a discerne cum să asceadă deasupra naturii sale. Nu face asta pentru a primi o mai mare forţă de la societate sau să îşi satisfacă cererile egoismului său, ci pentru a intra în această societate şi a începe să îi dăruiască. Aceasta este singura forţă pe care trebuie să o cerem.

Forţa dăruirii către societate vine de la Lumină, de la Creator, de la ce este ascuns înăuntrul relaţiei persoanei cu societatea, cu grupul. Deci, grupul trebuie să fie compus din oameni care se unesc numai pentru a-l obţine Creator, calitatea comună a dăruirii.

Creatorul nu există separat de creaţie. Calitatea dăruirii comune nu există decât dacă este o persoană care o descoperă. De aceea, dacă o persoană se include într-un grup care aspiră la calitatea dăruirii şi acolo doreşte să găsească această forţă, să obţină această calitate, începe să înţeleagă din unirea sa cu ceilalţi că această grijă de societatea, înăuntrul căreia există calitatea dăruirii, sau grija de Creator, care este acelaşi lucru, este rugăciunea societăţii.

Din prima parte a Lecţiei zilnice de Cabala 3/27/11, Pregătirea pentru Congresul WE!

Cât de multă ură mai trebuie să revelăm?

Întrebare: Cât de multă ură trebuie să se reveleze între prieteni, astfel încât să se ajungă la o rugă reală pentru corectare?

Răspuns: Prima Reshimo (genă informațională) a spargerii care mă separă de ceilalți trebuie să răsară complet în mine. Apare într-o asemenea măsură încât nu doar că îi disprețuies și îi ignor dar, de fapt, vreau ca ei să sufere, mă separ de toți și mă gândesc că este mai bine să fiu pe cont propriu, să studiez acasa și să nu am nicio conexiune cu ceilalți.

Oamenii chiar îndrăznesc să îmi ceară lecții private. O persoană nu înțelege că întreaca actualizare a metodei spirituale se petrece în grup. Și, după această bătălie interioară și respingere, deziluzie și disperare, în timp, o persoană începe deodată să vadă conexiuna sa interioară cu prietenii. Este ca și cum ar înceta să mai observe corpurile lor corporale și fețle lor. Începe să intre în ei intern și să simtă dorințele lor interioare pentru spiritualitate, chiar cele pe care ei nu le simt. Dar ea este practic capabilă să le atingă sufletele.

Și așa poate spune cineva că a ajuns aproape de unificarea cu prietenii. Dar, în acest punct, descoperă cât de incapabilă este să se unească cu ei și că are nevoie de ajutorul forței superioare. Dorește să găsească această forță înăuntrul acestei uniuni, astfel încât să se conecteze și astfel obține realizarea. Este o muncă pas cu pas a realizării sinelui, a stărilor din ce în ce mai adânci.

Din prima partea a Lecției zilnice de Cabala 3/25/2011, Scrierile lui Rabash

Umbra Înclinaţiei Rea pe fundalul Luminii

La început, nu am nicio dorinţă să dezvălui răul, asta e, nu vreau să văd că îi urăsc pe ceilalţi şi că asta e rău. Şi dacă îi urăsc chiar şi în viaţa de zi cu zi, nu se consideră înclinaţie rea fiindcă este în firea mea să fiu animat de egoism şi nu este ceva descoperit cu ajutorul Luminii.

Dacă astăzi sunt aici, sunt aici în această lume şi îi urăsc pe ceilalţi, dorindu-mi să am avantaj asupra lor, cum ar fi în obţinerea mâncării, sex, putere, familie, şi cunoaştere, atunci nu este privit ca înclinaţie rea. De altfel eu nu trebuie să dezvălui ceva obişnuit, corporal, ci egoismul spiritual care stă împotriva Creatorului, împotriva forţei de unificare între părţile sufletului integral. Cândva, sufletele noastre au fost toate într-unul, dar s-a restrâns din cauza forţei de separare care s-a interpus între ele.

Înclinaţia rea este deasupra naturii noastre. Aici, jos, în această lume, am numai un egoism meschin, pământesc. Dar, dacă intru în grup şi încep să studiez, prin asta încep să intuiesc, de Sus, din locul în care se află ea, Lumina din spatele Mahsmului (bariera care ne separă pe noi de spiritualitate). Ea începe să lucreze asupra mea ca Lumină Înconjurătoare şi îmi dezvăluie forţa de separare. Asta este ceva nou, ce nu am simţit niciodată înainte.

În această forţă a separării , eu obţin la fel de bine natura ei opusă: realizez că ea provine de la Creator, de la forţa care ne unea. Una stă în opoziţie cu cealaltă şi eu devin capabil să le pun separat. Altfel nu ar fi nicio obţinere dacă nu ar fi două lucruri în opoziţie pe care eu să le pot compara. Eu pot vedea ceva numai dacă este un contrast între Lumină şi întuneric.

Din prima parte a Lecţiei zilnice de Cabala 3/17/2011 din Topicul „Am creat înclinaţia rea, am creat Tora ca mirodenie”.

Cum sa iesim din impas

Dacă un grup a ajuns la un impas de ură reciprocă, atunci este mai bine să ia o pauza în scopul de a oferi oamenilor o sansa de a vedea adevărul. Sa lasam fiecare persoană sa stea acasă şi să-si evalueze viaţa. Ura va deveni mai puţin orbitoare, şi ea va primi un aspect mult mai obiectiv la ura între prieteni, aducând un pic de gândire raţională în emoţie.

Apoi, fiecare va începe să gândeasca la ceea ce ar trebui să facă cu această ură, de unde a venit şi cu ce scop i-a fost data. Isi va aminti apoi că ura este mijlocul pentru o ascensiune. La urma urmei, Creatorul a creat înclinaţia rea intenţionat şi evocă ura dintre noi, astfel incat sa apelam la El si sa-L descoperim. Ştiinţa Cabalei este mijlocul pentru descoperirea Creatorului şi aveţi posibilitatea să-L descoperiti chiar acum.

Creatorul este dezvaluit doar deasupra egoismul nostru şi atâta timp cât ne simţim bine, nu vom apela la El. Noi trebuie să înţelegem odată pentru totdeauna că toata avansarea vine doar ca un rezultat la senzaţiile negative. Dacă o persoană se simte bine, ea nu va face o mutare; aceasta este natura noastra.

Prin urmare, este posibil sa lucram la dragostea pentru prieteni, dacă ne imaginăm toate procesele şi starile prin care va trebui să treacem, dacă ii vedem în noi înşine şi ii înţelegem, ii caracterizam, ducandu-ne înapoi la auto-analiza de câteva ori pe zi, şi adaugăm logică şi emoţie la asta. Acesta este modul în care vom începe sa controlam fiecare stare, buna sau rea şi s-o folosi ca un mijloc necesar sau o pârghie care ne va permite s-o transformam în stadiul următor de avansare.

Daca fiecare dintre noi va încerca să se rupă de ego-ul lui, „inima noastra de piatră,” înseamnă că intrăm în inima prietenilor noştri. În cele din urmă, noi dezvăluim singura stare care există, pe care egoismul nostru a ascuns-o de noi.

Noi nu lucram la prietenii noştri sau la grup, ci la simpla schimbare a percepţiei noastre asupra realităţii şi inimilor noastre. Problema nu este la prieteni şi la grup. Este numai sufletul meu, pe care trebuie sa-l adun într-un întreg.

Din partea 1 a Lecţiei zilnice de Cabala 3/7/2011, Scrieri de Rabash

Ură pe drumul iubirii

Noi vorbim despre ura care devine revelată între noi; cu toate acestea, nu înseamnă neapărat că trebuie să ne urâm reciproc. Nu există nicio astfel de poruncă. Vom merge spre iubire.

Dar vom începe cu sufletul spart, care s-a divizat în miliarde de bucăţi. Noi trebuie să încercăm să le reunim din nou împreună. O lume contemporană la nivel mondial este indicația unei mari responsabilități a noastre, deoarece fie că vrem sau nu, vom descoperi că noi toţi suntem interconectați.

Dupa ce am încercat să ne unim, dezvăluim ura dintre noi. Aceasta este natura noastra. Creatorul spune: „Am creat înclinaţia rea.” Atunci când se manifestă aceasta? Când ne apropiem de unificare în mod corect. Dacă începem să ne unim în mod incorect, nu veți dezvălui ură, ci mai degrabă se vor obţine rezultate parţiale, cum ar fi indiferenţa şi aşa mai departe.

În scopul de a expune ura, aveţi nevoie de Lumina de Sus. Prin încercarea de a ne unifica cu ceilalţi, atragi Lumina, şi ea luminează spargerea, separearea dintre noi. Apoi, simțiți opoziția cu Lumina: Aceasta este ura.

Dar, ca rezultat al acesteia veți începe, de asemenea, să simțiți că sunteţi treziți și împinși către ruga pentru unitate. Aceeaşi lumină care v-a arătat cine sunteţi, de asemenea, vă poate ajuta. Apoi, voi cereți: Corectează-mă! şi Lumina o face.

Prin urmare, noi nu intenţionăm deloc să ne urâm. O persoană fuge din Egipt, de egoismul lui sau al ei, pentru a se ridica deasupra lui si sa se uneasca cu ceilalti. Şi apoi descoperă brusc ura adevărată, Muntele Sinai.

Din lecția nr. 1 Convenţia de la Arava Dessert 12/30/10

Dragostea mai presus de ura

Intrebare: In cazul in care diferentele si ura dintre noi raman, ce sa corectam?

Raspunsul meu: Corectarea e mai presus de diferente si ura. Nu intelegem acest lucru pentru ca existam doar in aceasta lume. Vedem doar in alb sau negru si nu putem vedea si alb si negru imreuna in acelasi timp. Cand vom incepe sa intram intr-o alta realitate si cele doua lumi vor curge inaintea noastra, brusc o sa fim capabili sa vedem ca nu exista nicio contradictie intre bine si rau, intuneric si lumina. Vom vedea aceste doua linii unite printr-o a treia care nu va fi niciodata nici alba nici neagra, spre deosebire de modul in care o percepem acum, in aceasta lume.

Ne apropiem de sfarsitul dezvoltarii noastre egoiste, si asa cum natura globala a lumii este revelata prin fizica cuantica, formele contradictorii ale lumii sunt dezvaluite, mintea noastra este inca incapabila sa le puna impreuna pentru a forma o imagine a lumii. Mintile noastre nu sunt de acord cu faptul ca contrariile sunt conectate, ca un obiect poate exista in doua forme, doua locuri, si asa mai departe. Cu alte cuvinte, noi concepte spirituale de timp miscare si spatiu precum si de existenta a realitatii apar in noi, dar mintea noastra nu poate asimila acest lucru. Mintea noastra nu are capacitatea de a face acest lucru in aceasta lume.

Prin urmare, suntem in imposibilitatea de a intelege cum poate fi dezvaluit raul si cum sa putem construi bunatate peste el fara sa-l distrugem. Am putea obiecta ca ne putem imagina asta intr-un fel pentru noi, dar nu este imaginea adevarata, deoarece ne lipsesc inca simturile pentru perceperea acestor doua lumi – dragoste si ura, separare si unificare, impreuna, in acelasi timp. Nu suntem in masura sa ne imaginam acest lucru in mod corespunzator. Putem fi doar in una din cele doua calitati opuse.

Pentru a ajunge la capacitatea de a le vedea pe amandoua in acelasi timp avem nevoie de revelatie in senzatii (Kli) si numai prin aceasta vom intelege despre ce vorbesc Kabalistii. Acesta este motivul pentru care Kabbalah se numeste intelepciunea ascunsa. De altfel, imi e ascunsa mie, pentru ca sunt in imposibilitatea de a simti ce spun ei, si nu voi fi gata sa simt pana cand Lumina nu o sa vina sa formeze aceste senzatii spirituale in mine.

Apoi, cand simtul se dezvolta si noi calitati ale dorintei sunt dezvaluite voi incepe de asemenea sa inteleg. Cand voi atinge a patra, si ultima etapa de dezvoltare a fiecarei calitati, voi avea deja simtirea si intelegerea fenomenelor spirituale. Dar, inainte de asta, nu mi se poate intampla.