Zohar, Capitolul VaYetze (Si Iacob a iesit), Paragraful 133: … Si, deoarece acele NHY se alatura cu cel inferior in timpul Katnut, dupa aceea, in timpul Gadlut, cel Superior isi aduce NHY inapoi la gradul lui, din locul celui inferior, se ridica impreuna cu ele in locul celui Superior si cel inferior este atasat de ele. Astfel, cel inferior primeste Lumina care este in Cel Superior…

Sa presupunem ca citim un pasaj din Zohar. Despre ce vorbeste? Zohar-ul vorbeste de relatia dintre suflete, dintre partile realitatii si despre nimic altceva. Nu conteaza ce cuvinte sunt folosite pentru a le descrie, pot fi HGT, Cel Superior, Leah si asa mai departe. Nu avem niciun indiciu despre ce se intampla. Kabalistii folosesc cuvinte din lumea corporala pentru a exprima relatiile fortelor in spiritualitate, care este o realitate complet diferita.

In timp ce citim fiecare cuvant, trebuie sa-mi spun mie insumi: Aceasta este o conexiuni intre suflete. Aceasta este proprietatea daruirii care este intre noi si Lumina Superioara care umple sufletele (dorintele noastre), le conecteaza intr-un singur vas comun. Acesta este Creatorul care se releva in creatura si aceasta este creatura care il percepe pe Creator. In spatele acestor cuvinte, trebuie intotdeauna sa vad o singura realitate. Atunci nu conteaza ce cuvant citesc. Dupa fiecare cuvant pe care il citesc imi aduc aminte de faptul ca in Carte se vorbeste despre unitate, proprietatea daruirii care umple intreaga dorinta de placere.

Cea mai corecta apropriere este de a simti constant ca se vorbeste numai despre unitate, conectare, iubire, adeziune, o singura realitate si de garantie reciproca. Astfel, toate cuvintele, doar ne explica, in mai multe detalii aceste senzatii pe care le experimentez in minte si ganduri. Aceasta abordare ne va face sa percepem mai usor si mai corect tot ceea ce citim in Zohar.

Din partea a treia a Lectiei zilnice de Kabbalah 25.06.10, Zohar

Filed under: Lectia zilnica, Zohar | Add Comment →