Lumea lui Ein Sof în percepţia unui copil

Atunci când o persoană începe să se stabilizeze în ceea ce priveşte Creatorul, vede că toată realitatea pe care o simte se află în el, inclusiv grupul şi umanitatea. Toată creaţia, totul are loc în dorinţa de a primi plăcere. Cu excepţia acestei dorinţe, există numai Creatorul. În timp ce citim Zoharul, descoperim diferite stări care există în dorinţa noastră de a primi, care sunt mai mult dăruire orientată şi aţintită către Creator.

Mai întâi, dorinţa noastră este total separată şi dispersată: toate nivelele mineral, vegetal, animal şi uman ale naturii. Aşa percepe omul realitatea. Dar gradual, începe să vadă că sistemul este mai organizat, mai integral, mai apropiat. Simţim chiar că ne presează şi că este într-o conexiune reciprocă totală.

Deci, există două procese, unul apropiindu-se de altul. Omul descoperă şi realizează mai mult, în timp ce se dezvoltă. Pe de altă parte, sistemul însăşi pare să fie mai stabilizat extern, să fie conectate cu toate părţile lui şi să ne preseze ca să începem să îl percepm ca unificat şi închis. Asta înseamnă că în aceaşi timp există „o trezire de jos” şi „o trezire de Sus”.

Există două căi pentru a ne dezvolta: pe „calea Torei” sau „prin suferinţă. Prin tora, avansăm în timp ce ne accelerăm noi înşine, încercând să descoperim sistemul ca fiind mai rotund şi reciproc conectat, iar prin asta înţelegem forţa superioară, Providenţa Superioară.

Dar sistemul ne arată că este un corp organic conectat care ne presează prin aceste conexiuni, făcându-ne viaţa mai dificilă. Trebuie să încercăm să percepem realitatea ca un singur sistem, nu contează cum, prin care forţa superioară vrea să ni se reveleze. Creatorul aşteaptă să se îmbrace în acest sistem şi să îl umple conform echivalenţei de formă.

Zoharul descrie stări foarte înalte şi avansate, dar atunci când citim despre ele le coborâm le nivelul nostru, la fel cum fac copii cu percepţia lor naiva a lumii. Un adult deştept înţelege conexiunea internă dintre lucruri, ce apare din asta şi cum este aranjat totul, în timp ce un copil se uită la acelaşi lucru şi vede lumea diferit, percepând o parte îngustă a realităţii.

Şi Zoharul, ne revelează întreaga realitate, dar noi percepem doar o mică parte din ea. Dar de fiecare dată când încercăm să ne stabilizăm lumea noastră internă, conform cu ceea ce ne spune Zoharul, prin eforturile şi încercările noastre de a discerne unde în noi se află toate atributele descrise în Zohar („mineralul, vegetalul, animalul şi vorbitorul”), avansăm.

Din partea a doua a Lecţiei zilnice de Cabala 4/25/12, Zoharul

Discuții | Share Feedback | Ask a question




"Cabala și Semnificatia Vieții" Comentarii RSS Feed

Articolul anterior: