Zohar – Corectari majore

Adam a fost prima persoana care a revelat ordinea actiunilor care conduc la succesul spiritual. El a transmis aceasta intelepciune discipolilor sai, din gura in gura. Si oricine poate transmite prietenului sau. (Baal HaSulam, Invatatura Kabalei si esenta sa).

Unul: Creatorul este Unul (Unic), toata realitatea este inclusa in El, in orice moment; totul porneste din El; El este perfect, cu toata aparenta imperfectiune a creatiei. Kabalistii numesc aceasta investigatie: Unu.

Abraham a pus bazele acestei investigatii. In Cartea Creatiei, el a ajuns la concluzia ca nu exista doua autoritati diferite, a binelui si a raului, ci mai degraba, totul este condus doar de bine (Baal HaSulam, Caracterul Kabalei)

Cartea Zohar, Prefata (abreviata)

1.Abraham este radacina milosteniei sufletelor. De aceea el a corectat sufletul comun (Shechina) si l-a facut adecvat pentru implinirea prin Lumina Milosteniei.

Dar daca Lumina Milosteniei (Hasadim), statea in sufletele discipolilor lui Abraham (poporul  Israel, grupul pe care l-a creat ), ei n-ar fi putut sa-si exercite dorinta de a primi placerea. De aceea, corectarea milosteniei nu a adus finalizarea Gandului Creatiei. Acest lucru se datoreaza faptului ca ideea principala din spatele Gandului Creatiei este de a aduce placere creaturilor, prin primirea implinirii de la El.

2.Acesta este motivul pentru care Abraham (calitatea de daruire), i-a dat nastere lui Isac (calitatea de a  primi). Ca rezultat al corectarii lui Abraham, Isac a descoperit existenta sufletului comun, care se afla in starea de completa perfectiune implinita prin Lumina Milosteniei. El a simtit atunci in dorinta de a primi intreaga perfectiune care era predeterminata in Gandul Creatiei.

Cu alte cuvinte, Isac a trezit in el insusi dorinta de a primi de la Creator de dragul daruirii, ceea ce inseamna ca dorinta de a primi apare doar datorita dorintei Daruitorului Unic; daca Cel Daruitor nu ar fi dorit aceasta, sufletul nu ar fi avut nici cea mai mica dorinta de a primi ceva de la El.

Acest mod de primire de dragul de a oferi este considerat daruire, deoarece este o calitate care nu este sustinuta de egoism. Este dorinta generala, complet corectata (Shechina), pentru a primi intreaga abundenta, programata in momentul creatiei.

3. Totusi, pentru ca lumea nu era pregatita pentru completa corectare, a aparut ticalosul Esav si a corupt acest proces al corectarii.

Esav nu a urmat primirea doar de dragul daruirii, ca in corectia lui Isac, el a pacatuit primind doar de dragul de sine. Chiar si atunci cand a inteles ca Cel Daruitor nu dorea ca el sa primeasca, el totusi a continuat sa primeasca placere pentru sine si de aceea Klipot s-au lipit de el.

Deoarece Iacob a fost constient de defectul lui Esav, el a corectat sufletul prin calitatea de ingrijorare, teama. De aceea este spus: mana lui a apucat calcaiul lui Esav. Ca rezultat, corectarile lui Abraham si Isac au fost unite, evitandu-se fapta rea.

4. Dar aceasta corectare nu era finala deoarece a rezultat din frica de pacat, ce vine din calcaiul lui Esav. Cand completa corectare are loc, frica din calcaiul lui Esav este anulata, si apare ingrijorarea, teama  ce decurge din veneratia fata de maretia Creatorului. Teama lui Iacob serveste pentru a corecta toate generatiile neamului Israel, pana la atingerea Corectarii Finale.

5. Toti trebuie sa treaca prin corectare, si astfel, sa perceapa sufletul creat de Creator. Aceasta inseamna sa obtinem calitatile strabunilor.

Doar dupa insusirea unor astfel de proprietati, incepe corectarea sufletului; porneste din acelasi loc pe care Iacob l-a lasat pentru noi, aceasta insemnand ridicarea ingrijorarii la gradul in care aceasta rezida numai din Maretia Creatorului. Dupa aceea, Lumina Superioara este atrasa prin aceasta elevata calitate a ingrijorarii (fricii), pentru a ne ghida catre corectarea completa.

6. Motivul pentru care apar toate conflictele din aceasta lume este exclusiv (tocmai) pentru a corecta dorinta de a primi, din interiorul sufletului; astfel vom ajunge sa fim gata a primi toata abundenta inclusa in Gandul Creatiei.

Filed under: Zohar | Add Comment →