Discuții despre Treptele Scării, Partea 261

Când trecem bariera se schimbă materialul de studiu?

Dincolo de barieră, materialul de studiu devine însăși realitatea. Ce înseamnă că dincolo de barieră avem un ecran de o anumită măsură? Să presupunem că avem un ecran peste toate vasele noastre, și în timp ce studiem și citim, ecranul nostru funcționează în noi în funcție de ceea ce citim, deoarece suntem conectați la carte, la lumina din același grad în care a fost scrisă cartea. Această lumină vine pe ecranul nostru și ele operează împreună. Ele duc la îndeplinire ceea ce citim și suntem prezenți chiar în acele acțiuni.

Nu este vorba că noi înșine știm cum să facem asta. Pur și simplu se întâmplă în noi, ca și cum am urmări o reprezentație teatrală sau ca și cum am citi o carte magică în care actori apar pe pagina pe care o citim și încep să joace în culori vii. Trăim imediat realitatea despre care citim. O atingem imediat.

În starea noastră actuală, dacă punem corect intenția în timpul studiului, atingem lumina înconjurătoare. Noi nu simțim de fapt cum strălucește ea asupra noastră sau în ce măsură luminează o anumită propoziție în comparație cu alta. Putem parcurge o pagină întreagă din Studiul celor Zece Sfirot, iar lumina din jur se va schimba în tot felul de moduri fără să o simțim.

Suntem ca o pisică în camera unui muzician care compune o simfonie. Pisica stă întinsă în colțul camerei și nu-i pasă de nimic, ca și cum nu ar auzi nimic; orice aude este nesemnificativ pentru pisică. Pur și simplu este la un grad diferit. Muzicianul interpretează magnific, în timp ce pisica doarme și nu simte nimic. Adică, atunci când lumina ajunge pe ecran nu numai ca lumină înconjurătoare, ci ca lumină interioară, lumina și ecranul îndeplinesc acțiunea. Există o ordine clară pentru aceste acțiuni: ni se oferă un exemplu despre cum să performăm, iar noi facem acest lucru.

Filed under: Spiritualitate | Add Comment →