Discuții despre Treptele Scării, Partea 278

Ce ar trebui să faci când întunericul pune stăpânire pe tine din interior?

Omul aflat într-o coborâre se mișcă în societate ca un mort, abia funcționând și abia târându-se. Într-o astfel de stare, nu poate face nimic de unul singur, nici măcar să simtă că se comportă ca un mort sau că procesul acționează asupra lui, dar acesta chiar acționează asupra lui. Prin urmare, este comparat cu un mort, pentru că nu simte că acesta acționează. Între timp, societatea îl resuscită și îl pune treptat pe picioare. Societatea trebuie să creadă în acest lucru și să continue să-l reînvie încă o jumătate de zi, încă o zi, încă două zile, și starea trece.

Întrebarea este în ce măsură ne putem preda celor care au grijă de noi, societății. Adică, în ce măsură ne deconectăm gândurile, capul, și ne lăsăm corpul să facă tot ce ne cer prietenii, ca și cum nu am avea propriul cap. Așa învățăm și în Cabala. Ce înseamnă să fii „mic”? Este atunci când cel mare face constant toate calculele, iar cel mic le îndeplinește. Așa este în spiritualitate. Nu este ca în lumea noastră, unde cel mic, copilul, este capul, iar cel mare, mama sau tatăl, doar îi îndeplinește cererile. Ne predăm celui superior și primim capul celui superior prin devoțiune. Ulterior, ne dezvoltăm propriul cap, dar privirea noastră este întotdeauna îndreptată în sus, spre capul celui superior, pentru a învăța de la El, pentru a fi ca El.

Dintr-o discuție asupra articolului, Rabaș – Art.25, 1989-Ce înseamnă „Cel care are un cusur să nu ofere [jertfă]” în muncă?, 19/06/2002

Filed under: Spiritualitate | Add Comment →