Noul meu articol pe Linkedin “Respectă veninul” 

Multe evenimente toxice s-au petrecut recent în lume: evenimente meteorologice extreme, tensiuni politice intensificate, inflație în creștere, revoluții și lovituri de stat, ca să nu mai vorbim de apariţia de noi tulpini ale virusului din două în două zile. Pe măsură ce țările se destramă și națiunile implodează, relațiile care au stat la baza societății nu mai rezistă de asemenea, deoarece chiar și structura familiei este ștearsă. Se pare că oamenii se tratează unii pe alții cu ciudă și venin.

Cu toate acestea, veninul nu trebuie să fie dăunător. Există un motiv întemeiat pentru care simbolul medicinei prezintă doi șerpi încolăciți în jurul unui toiag. Când este folosit cu înțelepciune, veninul însuși devine remediul, antidotul pentru otravă.

Putem transforma veninul în medicament procesându-l corect. Trebuie să ajustăm cantitatea și să administrăm doar ceea ce corpul poate tolera și ca rezultat, devenim mai puternici.

Prin urmare, atunci când veninul apare între oameni, nu ar trebui să ne alarmăm. Ar trebui să ȋl procesăm corect și să ȋl transformăm într-un remediu. Dacă nu ar fi veninul dintre oameni, nu am ști că societatea noastră este bolnavă și are nevoie de atenția noastră. Acum, că suntem conștienți de asta, putem începe să luăm veninul câte o picătură și să-l folosim pentru a ne vindeca pe noi înșine și societatea noastră.

Fiecare picătură de venin este o picătură de ură pe care o simțim unul pentru celălalt. Când o recunoaștem și recunoaștem toxicitatea sa pentru societate, ne putem ridica deasupra ei prin întărirea conexiunilor de preocupare reciprocă dintre noi. În acest fel, veninul ne face mai puternici decât să ne facă mai bolnavi.

Egoul uman este șarpele din noi. Este în continuă creștere, devenind din ce în ce mai viclean și insidios. Gândurile rele despre ceilalți pe care ni le insuflă sunt veninul pe care trebuie să-l transformăm într-un medicament. Luăm doze mici din el și construim apropiere cu ceilalți, pe lângă aversiunea noastră.

Prin urmare, vedem că scopul veninului este de a construi iubire între noi. Fără ostilitate, nu ar fi nevoie să ne întărim relațiile, să le adâncim și să le adunăm până când vor deveni iubire.

Iubirea unei mame pentru copilul ei este firească, dar noi nu simțim acest lucru față de oamenii care nu fac parte din familie. Prin urmare, modalitatea de a dezvolta acest sentiment este să simțim nevoia de el, să creăm un imbold care să ne facă să lucrăm la construirea apropierii și a afecțiunii. Singurul stimulent care ne va face să lucrăm la dezvoltarea iubirii este revelarea antipatiei noastre reciproce. De aceea veninul este esențial pentru construirea iubirii, iată de ce este remediul.

Într-adevăr, trebuie să respectăm veninul egoismului nostru și al urii față de ceilalți. Dar în timp ce ȋl respectăm, trebuie să ȋl folosim pentru a construi un strat de iubire peste fiecare picătură de ego care apare între noi.

Filed under: Criza, globalizare, Educatie, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Michael Laitman, pe Quora: “De ce olimpiadele sunt folosite ca scenă politică?“

Nu mai avem nevoie de Jocurile Olimpice pentru că au devenit un loc în care punem omul împotriva omului și țara împotriva țării. Nu mai sunt jocuri de conexiune, iar concurența a devenit ca războiul. Acest lucru este evident atât în ​​jocurile în sine, cât și în politica din jurul jocurilor.

Este unul dintre rezultatele creșterii enorme a ego-ului uman în generația noastră. Dezvoltarea umană este caracterizată de o creștere constantă a dorințelor și, cu cât ne dezvoltăm mai mult, cu atât devenim mai egoști.

Când ego-ul nostru a fost mai mic, am putut folosi Jocurile Olimpice pentru a pune deoparte disputele noastre pentru o perioadă scurtă de timp, chiar și pentru a opri temporar războaiele și pentru a ne angaja în competiții sportive pașnice. Nu mai abordăm Olimpiada în acest fel, nici ca mijloc de a ridica spiritul uman, de a arăta culmile a ceea ce poate realiza omul dincolo de limitele umane.

Dacă ne propunem să ne depășim limitările umane într-un spirit pozitiv, atunci nu ne interesează cine câștigă. Devenim preocupați în principal să arătăm lumii cât de mare poate fi omul.

Prin urmare, ar fi înțelept să luăm în considerare cât de grozavi putem deveni cu adevărat — cea mai mare realizare umană — și, dacă ne-am urmări, atunci ne-am putea bucura de relații pozitive la Jocurile Olimpice și în fiecare domeniu al vieții noastre.

Pe plan intern, realizările noastre de vârf sunt să devenim ca Dumnezeu. Aceasta este descoperirea supremă a limitărilor noastre, deoarece a deveni ca Dumnezeu înseamnă a deveni nelimitat, etern și perfect. Așa cum Dumnezeu este o calitate atotiubitoare și atotcuprinzătoare, la fel, îmbrățișând pe toți într-o iubire și grijă comună, atunci devenim ca Dumnezeu, iar aceasta este cea mai semnificativă realizare pe care am putea-o obține vreodată.

Bazat pe videoclipul „Sport vs. Politici” cu cabalistul Dr. Michael Laitman și Oren Levi. Scrisă/editată de studenții Cabalistului Dr. Michael Laitman.

Filed under: Munca in grup, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Ce pot să le dau prietenilor dacă nu am nici dăruire, nici iubire?

Răspuns: Dar poți să-i ajuți, să-i susții, să le demonstrezi că îi iubești pe ceilalți, să-i ajuți și să le dai un exemplu bun, chiar dacă ești în dezacord total cu ei.

Încă o poți face. Ne aflăm într-o lume a minciunilor, prin urmare, a minți în direcția corectă te conduce la adevăr.

Din Convenția Internațională „Ne ridicăm deasupra sinelui nostru” 1/6/22, „Ne apropiem de Creator prin rețeaua de conexiuni dintre noi” Lecția 1

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Cum pot să-mi imaginez dăruirea ca pe o forță bună dacă începutul acestei acțiuni are loc în calitatea de primire, iar egoismul meu nu percepe dăruirea ca fiind bună?

Răspuns: Joacă-te cu aceasta. După cum scrie Rabash: El trebuie să creadă mai presus de rațiune și să-și imagineze că a fost deja răsplătit cu credința în Creator și simte asta în organele sale și el vede și simte că Creatorul conduce întreaga lume ca Bunul care face bine. (Rabash, articolul nr. 28 (1987), “Ce este în muncă ‘să nu adaugi și să nu iei’”).

Este nevoie să te adaptezi la ea și vei vedea că asta este ceea ce se întâmplă. Faptul că obișnuiai să o vezi într-un mod complet diferit a fost doar pentru că egoismul ți-a pictat o imagine complet diferită a lumii.

Trebuie să te tragi cu forța la imaginea corectă a lumii și să o creezi în conexiunea cu prietenii tăi. Trebuie să te joci tot timpul în grup. Tot timpul!

Serios, care este problema? Nu v-ați jucat jocuri în copilărie? Toată viața mea a fost un joc. Astăzi, de fapt, este tot un joc. Așa că nu vă mai prefaceți că sunteți înțelegători, serioși și departe de jocuri. Vă sfătuiesc să începeți să vă jucați.

Întrebare: Este același lucru să te joci într-un grad superior și să lucrezi în credință deasupra rațiunii?

Răspuns: Da.

Întrebare: Acum, în limitele rațiunii, încerc să-mi văd prietenii mai sus tot timpul. Și dacă voi ajunge să lucrez în mod constant în credință mai presus de rațiune, atunci care este diferența?

Răspuns: Că nu va trebui să-ți imaginezi că ei sunt așa, pentru că vei vedea de fapt că sunt mai presus decât tine.

Din Convenția Internațională „Ne ridicăm deasupra sinelui nostru” 1/8/22, „Mergem în credință deasupra rațiunii” Lecția 5

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca in grup, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Pentru a aduna întreaga forță a luminii și a o răspândi în umanitate, trebuie să fim puternic interconectați. Atunci vom fi capabili să devenim conductori ai celei mai înalte lumini către lume. În principiu, aceasta este sarcina și destinul nostru. Creatorul ne împinge, iar noi trebuie să o realizăm.

Noi trebuie să fim legătura dintre Creator și întreaga omenire. Prin urmare, pe de o parte, trebuie să ne ținem cumva de umanitate, dar cel mai important lucru este să ne conectăm cu Creatorul.

Trebuie să știm ce înseamnă adevărata comutare cu Creatorul și cu ființele create pentru a ne transforma, așa cum scrie Baal HaSulam, într-o conductă prin care lumina superioară va trece către întreaga umanitate.

Din Convenția Internațională „Ne ridicăm deasupra sinelui nostru” 8/1/22, „Mergem în credință deasupra rațiunii” Lecția 5

Filed under: Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Dacă vreau să efectuez o acțiune puternică, trebuie să folosesc o forță care este direcționată împotriva acesteia. Atunci voi primi o forță suplimentară prin care să-mi susțin acțiunea.

Prin urmare, pentru a ajunge la atingerea spirituală cu credință mai presus de rațiune, avem nevoie de această rațiune. Cu cât lucrez mai mult deasupra rațiunii, împotriva ei, cu atât mai mult acest lucru îmi mărește credința. Nu există forță în credința în sine.

Credința este dăruire, care este foarte slabă prin ea însăși. Dar dacă o amplific prin rațiune, atunci ridic credința la nivelul rațiunii și, în această formă, mă înalț la gradul de Keter.

Reiese că avem nevoie de forțe opuse, de forțele răului. Așadar, Creatorul a creat înclinația rea și, pe lângă aceasta, a creat Tora, care este un mijloc de a o corecta. Tora este forța care ne ajută să ne ridicăm deasupra forței rele ce se dezvăluie în noi de fiecare dată. În acest fel, ne ridicăm din ce în ce mai mult deasupra răului pentru a ne asemăna cu forța de dăruire, cu forța binelui.

Chiar dacă forța de dăruire este foarte mică, ridicând-o la înălțimea întregului rău, aceasta devine înaltă, puternică și măreață.

Prin urmare, trebuie să apreciem tulburările și să înțelegem din ce în ce mai mult mecanismul acestei lucrări, adică să înțelegem că avem nevoie de stări rele.

Nu e de mirare că simbolul medicinei este un șarpe din al cărui venin se fac medicamente. Se știe că „Orice medicament este o otravă, dar nu orice otravă este un medicament”. Fiecare medicament, în baza sa, este o otravă pe care o folosim ca medicament.

Dar nu orice otravă este un medicament. Adică, până nu procesăm corect această otravă, nu o putem folosi ca medicament.

De aceea se spune că nu există rău în lume, ci doar ni se pare că există deocamdată, până când ne ridicăm deasupra lui și dăm acestui rău forma de dăruire. Atunci când reușim să-l transformăm în dăruire, atrăgând asupra acestuia lumina superioară care îl va corecta, întunericul se va transforma imediat în lumină, amarul în dulce și otrava în medicament.

Aceasta este ceea ce încercăm să punem în practică prin studierea articolelor cabaliștilor pe tema „Credința deasupra rațiunii”: cum folosim rațiunea, dorința egoistă de a primi, și cum construim deasupra ei dorința de a dărui. Apoi, în funcție de gradul de grosime al egoismului revelat în dorința de a primi (zero, unu, doi, trei și patru), atingem forța de dăruire (Nefesh, Ruach, Neshama, Haya, Yechida), cinci grade care sunt împărțite mai departe în 125 de grade.

Din prima parte a lecției zilnice de Cabala 28/1/22, „Credința deasupra rațiunii”

Filed under: Munca in grup, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Acum câteva zile, într-o lecție, am vorbit despre mândrie. Ai spus: „Sunt și o persoană foarte mândră”. Acum vorbim despre măreția prietenilor. Dacă prietenii din grup trebuie să fie măreți, atunci despre ce fel de mândrie în grup vorbim?

Răspuns: Mândria este ceea ce mă împiedică să mă văd inferior prietenilor mei.

Întrebare: Cum ar trebui să lucrez cu această proprietate într-un grup dacă o persoană a fost pe drum de mulți ani și nu-și poate depăși mândria? La urma urmei, nu are deloc legătură cu spiritualitatea. Îi este dat de natură.

Răspuns: Toate proprietățile sunt spirituale, doar în plus sau în minus. Nu există altceva decât spiritualitate. Orice proprietate pe care ne-o putem imagina este spirituală. Și chiar dacă numim ceva anti-spiritual, este legat de spiritualitate, deși este „anti”.

În afară de proprietatea dăruirii, Creatorul, nu există absolut nimic. Tot ceea ce se manifestă, chiar și împotriva Lui, este încă măsurat în raport cu un singur standard – Creatorul.

Și trebuie să ne asigurăm că distingem clar între proprietățile pro și contra. Și totul va fi bine.

Studiați profund lecțiile pe care le învățăm acum. Acestea vă vor deschide clar ușile către lumea superioară. Veți vedea cum se plătește totul. Oricum, nu există nimic valoros în lumea noastră. Și lumea spirituală va veni și va umple totul.

Din Convenția internațională „Să ne ridicăm deasupra noastră” 1/7/22, „Adeziunea cu prietenii” Lecția 3

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca in grup, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Ce acțiuni putem întreprinde atunci când unii membri ai grupului de zece nu cred că Creatorul conduce lumea ca Bunul care face bine?

Răspuns: Dacă vrem să-l dezvăluim pe Creator și de aceea suntem într-un grup, trebuie să fim conștienți de ceea ce facem pentru a-L dezvălui.

Dezvăluirea oricăror stări și evenimente are loc în senzații și în înțelegere, adică în sentimente și în cunoaștere, în măsura în care putem deveni ca ceea ce se întâmplă. Acest lucru este valabil și în lumea noastră egoistă.

Prin urmare, trebuie să creăm în noi un organ de dăruire, similar proprietății Creatorului, în care să-L putem revela și să ne atingem scopul. Hai să o facem.

Trebuie să crezi în cabalişti şi să-i urmezi. Și atunci vei vedea că vei reuși. În orice caz, ei nu te învață nimic rău, doar ca tu să te relaționezi cu grupul tău mic de prieteni, ca și cum ai fi deja în proprietatea dăruirii și a iubirii.

Dacă încercați acest lucru, veți simți treptat că există o altă lume pe lângă lumea noastră, există și alte relații pe lângă nivelul nostru de relații și toate sunt construite pe această proprietate.

Pentru a face acest lucru, trebuie să creați un spațiu închis în lumea noastră, un grup, în care vă veți trata unul pe celălalt după legile lumii spirituale. Și atunci veți dezvălui Creatorul dintre voi.

Amintește-ți aceste cuvinte, încearcă să le simți! Nu încerca să fii deștept, pentru că te vei îndepărta de asta și cine știe când te vei întoarce din nou.

Din Convenția internațională „Să ne ridicăm deasupra noastră” 1/8/22, „Avansând în credință deasupra rațiunii” Lecția 5

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca in grup, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Cum se poate anula cineva dacă simte că este dreapt și mândru, față de prietenii săi?

Răspuns: Lasă-l să se roage și să ceară și să se anuleze în fața prietenilor săi prin orice acțiune. Astfel va avea ocazia să se anuleze în fața Creatorului.

În această lume el are posibilitatea de a face totul cu grupul pentru a se anula. Și are ocazia să se roage, să ceară Creatorului să-l ajute să anuleze.

Întrebare: Când văd pe cineva mai mare decât mine, atunci mă pot anula. Deci ar trebui să mă rog să văd prietenii ca fiind măreţi?

Răspuns: Trebuie să ȋi vezi ca fiind măreţi. Încearcă să vezi ceva special în fiecare dintre ei.

Din  Convenţia Internaţională “Să ne ridicăm deasupra noastră” 1/7/22, “Anulȃndu-ne ȋn faţa prietenilor” Lecţia 2

Filed under: Congrese, Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Cerem Creatorului să ne dea puterea să putem îndeplini toate acțiunile noastre pentru Tine, adică de dragul Creatorului. Altfel, adică dacă nu ne ajuți, toate acțiunile noastre vor fi doar în folosul nostru. (Rabash, „Ce este, „Faptele bune ale celor drepți sunt generațiile”, în muncă?”)

Atitudinea noastră față de viitor, indiferent dacă va fi de dragul nostru sau de dragul Creatorului, depinde doar de ajutorul Creatorului.

Dacă El nu ne ajută, vom face automat totul în cadrul naturii noastre egoiste și vom trăi în limitele lumii noastre și ne vom gândi doar la noi înșine, fără măcar să ne dăm seama că este posibil să trecem dincolo de aceste gânduri. Aceasta este cea mai de jos, cea mai rea stare posibilă dintre toate în natură.

Și invers, dacă Creatorul strălucește cu lumina Sa asupra noastră, ne ajută să ne conectăm și începe să umple spațiul dintre noi, golul, respingerea și distanța, iar atunci vom începe să ne simțim unul pe celălalt exact în felul în care o face prezența Sa ȋntre noi

Starea noastră inițială poate fi comparată cu feliile de pâine sau legumele din supă. Supa este ca lumina Creatorului, care ar trebui să umple toate distanțele dintre noi și noi să fim în ea. Aceasta se numește „crearea Shechina”, prezența Creatorului care va umple totul ȋntre noi.

În conformitate cu aceasta, se schimbă atitudinea noastră unul față de celălalt. În timp ce rămânem egoiști în interiorul nostru, opuşi unul altuia, ne tratăm unul pe altul în conformitate cu efectul luminii, Creatorul, asupra noastră.

Făcând o restricție asupra egoismului nostru și găsind un ecran pentru a transforma ego-ul în dăruire, iubire și conexiune, obținem astfel o conexiune multiplă, de 625 de ori mai mare decât conexiunea unul cu celălalt. Se dovedește că toate acțiunile noastre nu mai sunt de dragul nostru, ci de dragul conexiunii noastre cu toată lumea, ȋntre noi și Creator.

Dar, dacă nu putem cere Creatorului să ne ajute cu forța Sa, să corecteze intenția fiecăruia de la primire la dăruire, de la distanță la conexiune, atunci nimic nu ne va ajuta. Noi înșine nu vom putea face o singură mișcare corectă unul față de celălalt. În niciun caz! Numai dacă ne ajută Creatorul.

Din  Convenţia Internaţională “Să ne ridicăm deasupra noastră” 1/9/22, “Cerȃnd Creatorului să umple spațiul dintre noi” Lecţia 7

Filed under: Lectia zilnica, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→