Category Archives: Intrebare si Raspuns

Când acțiunile devin porunci

608.02Întrebare: Ce înseamnă să te implici în Tora și porunci?

Răspuns: Implicarea în Tora și porunci (Mitzvot) cu ajutorul luminii reformatoare înseamnă să faci tot ceea ce este descris de cabaliștii care au atins Lişma. Ei ne sfătuiesc ce acțiuni ne pot ajuta să atingem Lişma. Deocamdată, numim aceste acțiuni Tora și porunci.

Lişma este lucrul cu Masachim (ecrane) de dragul dăruirii către Creator, de dragul Numelui Său. Odată ce intru în lucrul cu Masachim, îmi devine clar ce sunt Tora și poruncile. Știu deja ce acțiuni pot îndeplini în dorința mea de a primi care mă apropie de Creator, adică îmi sporesc intenția de a dărui. Atunci aceste acțiuni se numesc porunci.

Prin corectarea dorinței mele de a primi prin intenția de a dărui, o umplu cu lumina numită Tora.

Și acum, în timp ce mă aflu sub Machsom (barieră), intenția mea, deși nu este încă foarte clară, este îndreptată către dorința mea de a ajunge la începutul unei adevărate lucrări spirituale, o relație autentică cu Creatorul, de a-I dărui, de a traversa Machsom și de a dobândi un Masach. Încă nu știu exact ce înseamnă asta, dar îmi pot imagina cumva. Prin urmare, dacă îndeplinesc orice acțiune pe care cabaliștii mă sfătuiesc să o îndeplinesc, aceasta se numește Tora și porunci.

Iar acțiunile pe care le îndeplinesc cu corpul meu (cu picioarele, mâinile sau diverse obiecte) sunt cele pe care trebuie să le facem în cadrul lumii noastre corporale. Ele nu au nicio legătură cu munca spirituală. Prin urmare, continui să spun că ele nu avansează omul către Creator. Ele doar mențin omul în cadrul nivelului spiritual mineral (Domem de Kduşa).

Din Lecţia zilnică de Cabala 16/07/26, Rabaș – Art.41, 1991-Ce ar trebui să facă omul dacă s-a născut cu calități rele

Urmăriți pregătirea până la sfârșit

237Întrebare: Pregătirea pentru viitorul Congres crește conform acelorași niveluri ca orice dezvoltare din natură: minerală, vegetală, animală și umană?

Răspuns: Desigur, are loc în orice dezvoltare, și de asemenea, în dezvoltarea dorințelor. De asemenea, ele trec prin acest proces al celor patru etape ale luminii directe HaVaYaH (Yod Hey Vav Hey) și se aplică și Congresului.

Când omul începe să se gândească la asta și să se pregătească pentru asta, experimentează ascensiuni și coborâri, uneori dorind să meargă, alteori nu. Dacă în cele din urmă ia o decizie fermă de a merge, ajunge la Congres cu adevărat pregătit.

Ei trebuie să înțeleagă de ce fac asta, ce speră să obțină de pe urma lui și unde se încadrează restul lumii (munca, familia și sănătatea) în imagine.

Trebuie să cântărească toți acești factori și să ajungă în cele din urmă la întrebarea: „Care este sensul vieţii mele?” Aceasta este o întrebare la care nu se poate răspunde în niciun alt mod.

Experiența ar trebui să le arate că toate celelalte părți ale vieții noastre depind de un factor necunoscut.

Înțelepciunea Cabala ne dezvăluie sursa acestei necunoscute, a Forței superioare. Dacă omul se conectează la ea, atunci dobândește un instrument capabil să corecteze totul, atât în ​​această lume cât și în lumea spirituală.

Dacă examinează pe deplin toate acestea conform etapelor HaVaYaH, fără îndoială va veni la Congres și va ajunge pregătit.

Din Lecția Zilnică de Cabala 2/10/10, Baal HaSulam „Introducere la Cartea Zohar

Ce a fost creat mai întâi: lumea sau omul?

Întrebare: Spunem că, în realitate, totul este în noi. Dar nu a fost creată lumea mai întâi și noi am fost creați abia după aceea?

Răspuns: Într-adevăr, spunem că tot ceea ce simte omul, percepe prin intermediul celor cinci organe de simț. Aceste organe de simț îi prezintă o imagine a lumii, deși în realitate nu există așa ceva ca o imagine a lumii în sine. Putem vorbi despre formă doar în raport cu cel care o percepe.

Există articole întregi pe acest subiect. Rabaş scrie că este imposibil să vorbim despre ceea ce este dobândit fără cel care o dobândește. Prin urmare, nu putem vorbi despre existența a ceva în afara unui om. Și ajungem la omul însuși ca existentă pentru că ne bazăm pe propriile noastre simțiri.

Să presupunem că acceptăm acest lucru ca un fapt: Nu știm ce există în jurul nostru și percepem imaginea lumii prin reacția internă a organelor noastre de simţ. Suntem atât de incapabili să distingem între realitate și  percepţia ei, încât ceea ce percepem, ceea ce ni se pare, ni se pare că există în realitate: „Dacă percep un obiect ca existent prin intermediul organelor mele de simț, atunci acesta există cu adevărat.”

Îmi este foarte dificil; nu pot ieși din corpul meu și să văd că în afara lui acest obiect nu are formă și nu există. Ei bine, atunci să-i credem pe înțelepți pe cuvânt.

Dar pe de altă parte, înțelepții spun că în spiritualitate, lumea a fost creată mai întâi și abia după aceea a fost creat omul. La fel este și în această lume: mai întâi a fost creat universul, apoi Pământul a început să se formeze și să se răcească și abia după aceea a apărut omul pe el. Deci, cum putem vorbi despre existența și dezvoltarea treptată a naturii exterioare chiar înainte de apariția omului, care percepe această natură prin intermediul organelor sale de simț?

Așadar, atunci când vorbim despre natura care exista înainte de apariția omului, ne referim exact la modul în care ne-o imaginăm prin intermediul organelor noastre de simț. Altfel, nu am putea vorbi despre ea.

Totul în lume este o expresie a dorințelor, dar cel care ne poate spune mai târziu despre ea în funcție de realizările sale ne spune despre ea folosind cuvintele noastre.

Din  Lecţia zilnică de Cabala 28/07/26, Rabaș – Art.17, 1987-Esența interzicerii cu severitate a studiului Torei de către închinătorii la idoli

Dorința este o consecință a luminii

Întrebare: Dacă Îi cer Creatorului ceea ce este bine pentru mine din punctul Lui de vedere, dar în același timp mă simt rău în Kelim ale mele, ce ar trebui să fac? Ar trebui să cer altceva pentru ca și eu să mă simt bine?

Răspuns: Dacă omul Îi cere Creatorului să-l facă să se simtă bine în timp ce încă nu este în adeziune cu Creatorul, adică în timp ce dorințele sale nu au fost corectate încă, atunci ceea ce crede că este bine pentru el este de fapt opusul a ceea ce este cu adevărat bine pentru el. Deci, cum să cer ceva bun pot pur și simplu?

Puteți pune întrebarea altfel. În acest moment mă aflu într-o anumită stare. În fiecare clipă, în fiecare secundă a acestei stări, sunt îndreptat către Creator.

De ce? Corpul meu, de la cea mai simplă celulă până la toate sistemele organismului, creierul, dorințele, sistemele psihologice și psihosomatice, hormonii și sentimentele, toate sunt în permanență la lucru. Dorința care susține viața există în fiecare celulă a corpului, și în general în întregul corp. Toate aceste dorințe sunt deja îndreptate către Creator chiar înainte ca eu să „devin deștept” și să-mi imaginez că le pot controla sau direcționa într-un anumit fel.

Doar pentru că am citit sau am auzit undeva că ar fi mai bine dacă aș gândi diferit față de ceea ce cere corpul meu, îmi schimbă asta corpul? Vor începe celulele mele brusc să funcționeze diferit? Nu! Vor funcționa gândurile mele brusc diferit? Nu. Nu schimbă nimic! Tot ce citesc despre cât de minunat ar fi să acționez „de dragul dăruirii” și așa mai departe, toate acestea sunt în afara mea. Nu-mi pot controla dorințele!

Când citesc ceva și învăț tot felul de înțelepciuni, pur și simplu îmi umplu mintea cu informații. Ele nu ating deloc dorințele mele. Dorințele mele sunt consecința directă a  luminii care le formează. Tocmai asta studiem: Lumina, prin cele patru faze ale luminii directe, creează dorința, și atunci când intră în dorință, o impulsionează să treacă prin întregul proces de dezvoltare.

Cu alte cuvinte, nu am absolut nicio capacitate de a-mi controla dorințele. Singura modalitate prin care le pot influența este întorcându-mă către Creator. Apoi, ca răspuns la cererea mea sau la porunca Lui, Creatorul îmi schimbă dorința. El trimite o Lumină anume, și prin acțiunea și dezvoltarea ei, ea construiește dorința pe care parcă o cer în mine. Numai prin El îmi pot schimba dorințele. De aceea El este numit Creator (Maatzil).

Nu este vorba că El m-a creat o dată și apoi Și-a terminat lucrarea, lăsându-mă să mă guvernez singur. Nimic nu ar putea fi mai departe de adevăr! Eu nu mă guvernez niciodată. Numai dacă mă pot întoarce către El și Îi pot cere, numai prin El pot aduce vreo schimbare în mine. Numai în acest fel! Deci, ce contează dacă am citit ceva într-o carte sau nu? Asta în sine, nu mă schimbă deloc în interior.

Trebuie să înțelegem că toate aceste lucruri sunt complet artificiale și externe. Nu există nimic în ele care să poată aduce schimbarea de la sine. Singurul lor scop este de a crește intensitatea iluminării înconjurătoare, astfel încât, prin studiu, diseminare și muncă în grup, să atragem lumina înconjurătoare, care ea singură aduce schimbările.

Din  Lecţia zilnică de Cabala 30/07/26, Rabaș – Art.32, 1989-Ce înseamnă că uleiul este numit „fapte bune” în muncă

Centrul plăcerii

Întrebare: Există diferențe fundamentale între plăcerile materiale și cele spirituale?

Răspuns: Există un singur centru al plăcerii. Diferența constă exclusiv în magnitudinea sa. Și nu contează din ce obține omul plăcerea.

Totul intră în același centru, în aceeași simțire a plăcerii, cu condiția să vorbim despre plăcere cu intenția de a primi.

Dacă însă, vorbim despre plăcere cu  intenţia de a dărui, atunci aceasta este simțită tot în acest centru al plăcerii, dar este experimentată în legătură cu Dăruitorul plăcerii.

Aceasta este numită lumină reflectată.

Din  Lecţia zilnică de Cabala 04/08/26, Rabaş – Art.30, 1986-Klipa (coaja) care precede fructul

Rezultatul influenței luminii

Întrebare: Este clar că am nevoie de un grup care să crească importanța obiectivului pentru mine. Dar dacă cea mai mare parte a muncii constă în recunoașterea răului?

Răspuns: Dacă aș striga la tine și ți-aș spune că ești rău, nu ai simți. Recunoașterea răului trebuie să fie rezultatul influenței luminii înconjurătoare. Grupul te împinge și te îndeamnă doar să devii mai sensibil la el, să-l atragi și să-l descoperi mai mult. Iar tu trebuie să simți rezultatul în starea ta în raport cu lumina.

Faptul că oamenii îți strigă constant că ești rău nu te va ajuta. La nivel uman, acest lucru ajută uneori. Dar avansarea noastră nu ar trebui să fie din negativ, ci doar din pozitiv. Când întind mâna spre obiectiv, atunci, în funcție de gradul importanței sale, lumina mă influențează și atunci văd răul din mine. Iar de la prieteni, trebuie să primesc doar conștientizarea importanței Creatorului.

Trebuie să avansez prin lumină și nu pentru că oamenii îmi strigă că sunt rău. Acest lucru nu va duce niciodată la iubirea pentru prieteni și la rezultatul corect.

Dacă omul avansează spre spiritualitate, atunci conștientizarea, măsurarea și examinarea trebuie să fie în Kelim (vase) spirituale, conform principiilor spirituale.

Din Lecţia zilnică de Cabala 24/07/26, Rabaș – Art.32, 1990-Ce înseamnă în muncă „Israel face voia Creatorului”

Percepţie limitată

255 Întrebare: Kelim (vasele) ale acestei lumi sunt Kelim spirituale?

Răspuns: Ce înseamnă „spiritual”? Nu știu ce este spiritual și ce este material. Este o Klipa (coajă, impuritate) de exemplu, spirituală sau materială? Aparține lumii spirituale, dar există și Avhanot (distincții) sub ea. Numiți-le materiale, ce diferență este?

O Klipa diferă de dorința materială de a primi prin faptul că există cu o conștientizare a prezenței Creatorului, stând în fața Lui, în timp ce dorința materială din această lume este lipsită de conștientizare. Totuși, ea rămâne o dorință de a primi!

Sau crezi că creația există de la sine? De unde a venit tot ce vezi? Este aceeași dorință de a primi, dar la un nivel în care este deconectată de simțirea Creatorului. Totuși, doar pentru că ești deconectat de Creator, nu înseamnă că și Creatorul este deconectat de tine! Nu-ți face griji, El este prezent în tine, te guvernează și face tot ce este necesar.

Așadar, totul depinde de modul în care privești lucrurile. Dacă privești din perspectiva propriilor simțiri, atunci simți într-adevăr că nu există nimic în afară de tine și de această mică lume.

Dar percepția ta este doar o parte a întregului Kli (vas). Dacă vorbim despre Kli ca întreg, folosind termenii pe care îi studiem, atunci imaginea va diferi oarecum de ceea ce vezi cu propriii tăi ochi. În acest caz, trebuie să atașezi mental Klipa, sfințenia și tot restul în perspectiva ta.

Să presupunem că nu le simți și simți doar o mică parte din tot ceea ce se întâmplă, și ce dacă? Tocmai de aceea ești învățat că totul nu este chiar așa cum ți se pare și că există o lume întreagă pe care nu o simți. Ia în considerare asta.

Știi ce ai studiat. Dacă studiezi mai mult, vei ști mai multe. Voi da un singur exemplu: Ai studiat că după ce trecem prin dubla și simpla ascundere, folosim apoi vasele dobândite, în spiritualitate. Cum se întâmplă acest lucru? Ce vase sunt acestea? Pur și simplu simt o anumită ascundere; ceva este neplăcut pentru mine într-un fel.

De fapt, este vorba despre ceea ce aparține spiritualității. Imaginează-ți că acestea sunt într-adevăr Kelim, și substanțiale pe deasupra. Mai târziu, în spiritualitate, te vei familiariza cu ele și vei realiza că aparțin chiar acelui Kli spiritual despre care discutăm în prezent ca o perspectivă viitoare. Vei ajunge să înțelegi acest lucru atât de profund încât nu vei putea atinge nimic în spiritualitate decât dacă te îndrepți către aceste Kelim preluate din stările tale actuale.

Prin urmare, nu ar trebui să tai materialul precum copiii de la școală, sub pretextul: „Nu am acoperit acest lucru, nu ne-a fost atribuit.”

Din Lecţia zilnică de Cabala 28/07/26, Rabaș – Art.31, 1989-Ce înseamnă în muncă interdicția de a preda Tora închinătorilor la idoli

Cum ne deosebim unii de alții?

249.03Întrebare: Cum ne deosebim unii de alții?

Răspuns: Ne deosebim în proporțiile în care cele patru elemente foc, apă, aer și pământ sunt amestecate în noi. Ne deosebim în amestecul acestor patru elemente atât la nivel spiritual, cât și la nivel animal.

Utilizarea lor în forma corectă în cadrul celei mai mari dorințe de a primi se numește atingerea corectării finale. Dar chiar și după atingerea acesteia, toate cele patru elemente ale naturii animale vor rămâne în aceeași formă în care sunt acum.

Aceasta înseamnă că aspectele tale care te fac cel mai iritabil, irascibil sau leneș vor rămâne. Dar când vine vorba de relația ta cu Creatorul, toate aceste calități se vor manifesta în forma lor opusă.

Întrebare: Deci, ce ar trebui să devin este deja încorporat în mine?

Răspuns: Imaginea finală a modului în care ar trebui să apari în corectarea finală există deja în tine.

Din  Lecţia zilnică de Cabala 16/07/26, Rabaș – Art.41, 1991-Ce ar trebui să facă omul dacă s-a născut cu calități rele

Când te bucuri de viață

293.1Întrebare: Ce se întâmplă dacă eu continui să avansez, ajung la un anumit grad spiritual, și dintr-o dată, acesta dispare complet?

Răspuns: Atunci încep totul de la capăt. Este minunat! De fapt, aceasta este cea mai corectă cale.

Întrebare: Dar în acel moment simt disperare.

Răspuns: Nu. De ce să disper?

Comentariu: Cum aș putea să nu? Am parcurs un drum atât de lung. I-am dedicat atâția ani.

Răspunsul meu: Și ce dacă? Sunt ca omul care tocmai s-a născut. Nu-și deschide un copil ochii și mai larg?

Comentariu: Este adevărat. Ne amintiţi adesea de un copil în acest fel. Uneori, ceva vă uimește brusc. Încă aveţi această calitate.

Răspunsul meu: Nu mă simt obosit. Desigur, pot părea obosit din cauza vârstei mele și a anilor care trec. Dar…

Întrebare: Nu simțiţi?

Răspuns: Nu. În fiecare zi, în fiecare lecție, în fiecare dimineață, sunt gata să încep totul de la capăt.

Întrebare: Să mă nasc din nou?

Răspuns: Da.

Întrebare: Când începe omul să se simtă obosit? Din momentul în care a atins subiectul.

Răspuns: Când nu mai are entuziasmul noilor dorințe și al noilor întrebări. Atunci, desigur, nu mai poate dezvălui copilul din el. Atunci a devenit deja un bătrân.

Întrebare: Este aceasta deja o mișcare spre moarte?

Răspuns: Da.

Comentariu: Deci, când vorbești despre viața veșnică, vă referiţi la aceste constante…

Răspunsul meu: Reînnoire constantă.

Întrebare: Când este posibilă o astfel de reînnoire constantă? În ce condiții?

Răspuns: Întotdeauna. Nu depinde de corp. Este dorința, iar dorința nu depinde de corp.

Întrebare: Deci ar trebui să începem mereu din nou? Să ne reînnoim constant?

Răspuns: Da, și este minunat!

Întrebare: Și ce i-ați spune unui om obișnuit care nu studiază Cabala?

Răspuns: Nimic. Găsește-ți un hobby și continuă să-l practici.

Întrebare: Și bucură-te în continuare de noile descoperiri?

Răspuns: Da. Așa cum spunea profesorul meu despre un stadion, că este un loc care ar trebui respectat pentru că aduce bucurie atâtor oameni.

Comentariu: Este uimitor! Am fost întotdeauna surprins că un om religios spunea asta. Oamenii religioși nu mergeau pe stadioane.

Răspunsul meu: Nu este faptul că nu mergea acolo, nu fusese niciodată acolo măcar o dată.

Comentariu: Totuși, el respecta locul.

Răspunsul meu: Nu-l văzuse niciodată, dar știa că era un meci urmărit de una sau chiar două sute de mii de oameni în același timp.

Întrebare: Deci simțea că au devenit din nou ca niște copii?

Răspuns: Da, desigur. Ei se bucură de viață. Și bucuria vine de la Creator. Prin urmare, se bucura pentru ei pentru că primeau plăcere de la Creator. În acel moment, nu-L blestemau.

Comentariu: Atunci nu există suferință.

Răspunsul meu: De aceea, un astfel de loc ar trebui respectat.

Din KabTV „Știri cu Dr. Michael Laitman”, 17.07.2026

Pentru ce ar trebui acordate medaliile în sport?

737.01Întrebare: În ce s-a transformat sportul?

Răspuns: Sportul s-a transformat într-o vânătoare de pradă! Pășești ca într-o junglă pentru a vâna o medalie.

Întrebare: Trebuie să-i învingi pe toți ceilalți. Dar cum ar trebui să fie în schimb?

Răspuns: Oamenii ar trebui să tindă spre realizări pe care le obțin împreună. Să presupunem că, într-un anumit stadion, într-un anumit sport, în anumite condiții, obțin cel mai înalt rezultat posibil. Acel rezultat aparține tuturor.

În general, sunt împotriva premiilor.

Întrebare: Atunci la ce ar trebui să tindă omul? Ce obține din asta?

Răspuns: Exact acesta este răspunsul tău: „Dacă nu există un premiu, atunci ce ar trebui să fac?” Înseamnă că nu iubești sportul; iubești medalia.

Comentariu: Da, medalia, sau admirația, aplauzele, asta își doresc oamenii.

Răspunsul meu: Nu, poți purta un fel de insignă distinctivă. Tu și toți ceilalți. Dar nu aș clasifica oamenii după loc. Este vorba despre participare!

Întrebare: Doar participarea? Credeţi că oamenii ar participa în continuare?

Răspuns: Dacă iubesc cu adevărat sportul, atunci da.

Întrebare: Dar când un atlet ajută un alt atlet? De exemplu, un alergător se încurcă, iar un alt concurent îl ajută. Unde aţi plasa asta pe podium? Ce loc i-aţi da?

Răspuns: Acesta este cel mai important lucru! Asta merită medalia.

Întrebare: Care ar trebui să fie principiul fundamental al sportului?

Răspuns: Prietenia și ajutorul reciproc! Să ne arătăm tuturor, și nouă înșine, ce fel de potențial este ascuns în noi. Asta este tot.

Comentariu: Dar în fotbal, o echipă joacă împotriva alteia. Unde este prietenia în asta? Trebuie să câștigăm. Trebuie să marcăm în poarta celeilalte echipe.

Răspunsul meu: Ar trebui să se bucure de asta. Totul depinde de educația fiecăruia.

Comentariu: Îmi place să marchez un gol. Îmi place să-mi văd echipa câștigând.

Răspunsul meu: Și ceilalți ar trebui să se bucure și ei. Depinde de frumusețea jocului.

Fie ca fotbalul să fie o formă de artă: felul în care țin mingea în aer, cât de frumos o pasează. În loc să se împingă și să se împiedice reciproc.

Întrebare: Cum ar trebui să perceapă spectatorii acest lucru? La urma urmei, sunt fan al unui club. Cum ar trebui să privesc toate acestea?

Răspuns: Și ce dacă? Îți vei susține clubul. Vei simți usturimea înfrângerii sau bucuria victoriei. Și ce dacă?

Întrebare: Dar dacă cealaltă echipă câștigă, ce ar trebui să fac eu, ca spectator?

Răspuns: Atunci vei experimenta acele emoții. Pentru asta există sportul.

Întrebare: Dar sporturile de luptă? Când nu este o competiție de echipă, cum ar fi luptătorii sau boxerii, care ar trebui să fie mentalitatea?

Răspuns: Acolo, este chiar mai simplu. Este acolo pentru a fi văzut. Tu lupți, iar el luptă.

Întrebare: Care ar trebui să fie intenția noastră? Ce ar trebui să ne dorim?

Răspuns: Să arătăm frumusețe.

Întrebare: Atunci, ce este frumusețea, în opinia dumneavoastră? Ce frumusețe ar trebui să demonstreze?

Răspuns: Trebuie să găsească o modalitate de a demonstra un tip de forță binevoitoare.

Întrebare: Forța binevoitoare este totuși o forță. Cum poate fi binevoitoare?

Răspuns: Da, există forță binevoitoare și forță răuvoitoare. Tipul binevoitor este atunci când ne demonstrăm atitudinea bună unul față de celălalt. Cum ar fi ideea „prietenia câștigă”.

Întrebare: Deci chiar credeți în acest slogan simplu și copilăresc?

Răspuns: Fără el, nimic bun nu va ieși dintr-un sport. Vor exista droguri, dopaj și corupție, oamenii vor face orice. Dumnezeu știe ce există deja în sport.

Întrebare: Dacă nu punem „prietenia câștigă” în centru?

Răspuns: Exact.

Întrebare: Mi-am amintit de copilăria mea timpurie, când mi se spunea: „Prietenia câștigă”. Mă consolau când aveam cinci sau șase ani ridicând atât mâna mea, cât și mâna celuilalt copil. Credeți că acest lucru ar trebui să se aplice și sporturilor profesioniste?

Răspuns: Da. Din perspectiva unui spectator, nu aș vrea ca sporturile să fie prezentate în alt mod, decât dacă demonstrează bunătate și apropie oamenii. Competiția dintre ei ar trebui să demonstreze lupta lor împotriva egoismului.

Comentariu: Este frumos! Cu alte cuvinte, astfel încât să realizeze că sunt egoiști…

Răspunsul meu: Ei demonstrează lupta împotriva egoismului lor.

Din KabTV „Știri cu Dr. Michael Laitman”, 10.07.2026