După cum demonstrează istoria, războaiele din lumea noastră aduc puține beneficii umanității; nu ne pregătesc și nici nu lasă o Reşimo (înregistrare informațională) durabilă care ne-ar permite, prin rezumarea rezultatelor războiului și păcii să ajungem la o concluzie crucială și presantă despre inutilitatea războaielor.

De ce? Pentru că dorința de a primi este în continuă creștere. Dacă dorința de a primi ar rămâne aceeași, atunci ar rămâne o Reşimo și m-aș putea proteja cumva de necazuri, de războaie. Dar în noua dorință de a primi, Reşimo anterioară nu mai domnește; vrea să se umple chiar și în detrimentul alteia, și prin urmare, problemele noastre încep din nou.

În limitele acestei lumi, motivul problemelor este că Reşimo se ridică, dorința de a primi crește constant și ne împinge spre încă un război. Nu suntem vinovați de faptul că suntem forțați să cădem în aceste vicisitudini. Dacă am putea, le-am preveni.

În spiritualitate însă, cauzalitatea este complet diferită. Chiar dacă ar fi posibil să prevenim un război – nu! Ne este interzis să oprim războaiele în plan spiritual! Dimpotrivă, pacea de după război este importantă. Pacea este cunoscută ca măsură a perfecțiunii. Cel perfect (Şalom, Şalem) este Creatorul, calitatea Creatorului. Adeziunea la El este revelată doar după război.

Războiul este un proces în care intenția de a primi suferă un colaps și o dezintegrare, care în cele din urmă se transformă într-o intenție de dragul dăruirii. Se formează un nou Kli (vas); acesta nu exista înainte de război și putea apărea doar prin acest proces. Acest Kli este pentru menținerea păcii.

Prin urmare, fără a intra pe linia stângă, în dezacordul dintre liniile stânga și dreapta, în corectarea liniei stângi, este imposibil pentru noi să atingem un Kli pentru pace adevărată (Şalom), perfecțiune adevărată (Şlemut).

De aici vin ascensiunile și coborârile noastre, acest întreg vârtej în care omul se găsește în procesul dezvoltării sale spirituale interioare, iar toate aceste lucruri contribuie la apariția unor noi Kelim (vase), care fac posibilă atingerea perfecțiunii.

Din Lectia zilnica de Cabala 26/04/26, Rabaș – Art.23, 1987-Pacea după o dispută este mai importantă decât a nu avea deloc dispute

Filed under: Lectia zilnica, Munca interioara, Munca spirituala, Razboaie, Resimot, Spiritualitate - Niciun comentariu→