Întrebare: Ce înseamnă să te implici în Tora și porunci?

Răspuns: Implicarea în Tora și porunci (Mitzvot) cu ajutorul luminii reformatoare înseamnă să faci tot ceea ce este descris de cabaliștii care au atins Lişma. Ei ne sfătuiesc ce acțiuni ne pot ajuta să atingem Lişma. Deocamdată, numim aceste acțiuni Tora și porunci.

Lişma este lucrul cu Masachim (ecrane) de dragul dăruirii către Creator, de dragul Numelui Său. Odată ce intru în lucrul cu Masachim, îmi devine clar ce sunt Tora și poruncile. Știu deja ce acțiuni pot îndeplini în dorința mea de a primi care mă apropie de Creator, adică îmi sporesc intenția de a dărui. Atunci aceste acțiuni se numesc porunci.

Prin corectarea dorinței mele de a primi prin intenția de a dărui, o umplu cu lumina numită Tora.

Și acum, în timp ce mă aflu sub Machsom (barieră), intenția mea, deși nu este încă foarte clară, este îndreptată către dorința mea de a ajunge la începutul unei adevărate lucrări spirituale, o relație autentică cu Creatorul, de a-I dărui, de a traversa Machsom și de a dobândi un Masach. Încă nu știu exact ce înseamnă asta, dar îmi pot imagina cumva. Prin urmare, dacă îndeplinesc orice acțiune pe care cabaliștii mă sfătuiesc să o îndeplinesc, aceasta se numește Tora și porunci.

Iar acțiunile pe care le îndeplinesc cu corpul meu (cu picioarele, mâinile sau diverse obiecte) sunt cele pe care trebuie să le facem în cadrul lumii noastre corporale. Ele nu au nicio legătură cu munca spirituală. Prin urmare, continui să spun că ele nu avansează omul către Creator. Ele doar mențin omul în cadrul nivelului spiritual mineral (Domem de Kduşa).

Din Lecţia zilnică de Cabala 16/07/26, Rabaș – Art.41, 1991-Ce ar trebui să facă omul dacă s-a născut cu calități rele

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Pentru a aduce omul la starea finală în care Kli-ul său devine cât mai mare posibil, adică aspirația sa către Creator devine cu-adevărat imensă, Creatorul trebuie să o conducă printr-o mare varietate de stări. În fiecare dintre aceste stări, omul învață în esență diferența dintre starea Creatorului și starea opusă acesteia, sau dintre liumini și Kelim, dintre lumină și întuneric.

La urma urmei, numai prin existența unui lucru și a opusului său se poate învăța despre acel lucru și opusul său, precum și despre ambele și relația dintre ele.

Poate omul să facă asta? Creatorul este cel care o face. Omul trebuie doar să simtă și să realizeze în ce stare se află.

Creatorul influențează omul atât în ​​întuneric, cât și în lumină, așa cum se spune: atât în ​​exil, cât și în timpul răscumpărării. El intră în fiecare stare și face literalmente totul.

„Eu, Creatorul, locuiesc cu ei în mijlocul impurității lor. Merg cu ei în exil pentru a-i învăța ce este Galut (exilul, dispersarea). Și îi voi aduce la răscumpărare, scoțându-i din exil arătându-le cât de teribil este, astfel încât să-și dorească să-l părăsească. Și în măsura dorinței lor de a se elibera de opresiune și de a ieși din exil, îi voi scoate.”

Astfel, totul este făcut de Creator, omul trebuie doar să-și determine atitudinea față de acesta, acceptând tot ceea ce există și tot ceea ce i se întâmplă exact așa cum este, ajungând totodată la o stare de recunoștință atât pentru cea mai rea stare, cât și pentru cea mai bună, deoarece prin aceasta se conectează la scopul care este mai important pentru ea.

Ei înțeleg cât de necesară este starea lor adversă actuală pentru atingerea scopului și că nu există alte stări mai propice atingerii acestuia. Ei trebuie să realizeze acest lucru, să-l accepte și să-și dorească să rămână într-o astfel de stare, considerând-o o etapă de avansare către scop.

Totuși, întrucât a fi într-o stare opusă Creatorului nu corespunde dorinței Sale, trebuie să ne străduim să ne apropiem de Creator. Dar motivul pentru a face acest lucru nu ar trebui să fie că mă simt rău acum și vreau să mă simt mai bine. Trebuie să învățăm să discernem aceste diferențe pe măsură ce acumulăm treptat diverse stări și avansăm spre scop odată cu ele.

În fiecare stare, omul trebuie mai întâi să realizeze: „Sufăr”, și ulterior, „Creatorul suferă”. Din perspectiva scopului, această stare este benefică pentru om; totuși, din perspectiva scopului creației, este nefavorabilă pentru Creator, deoarece El a stabilit că scopul este adeziunea la El. Cu alte cuvinte, gradul de apropiere de Creator, gradul de avansare, este determinat de capacitatea ființei create de a dărui.

Din  Lecţia zilnică de Cabala 20/07/26, Rabaș – Art.27, 1986-Creatorul și Israel au plecat în exil

Filed under: Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Omul este un nou Kli (vas), numit suflet, care poate fi format în noi prin studiu, atunci când iluminarea care vine, ne întoarce la sursă. Adică, lumina construiește al șaselea simț în noi, dorința pentru Creator cu intenția de a-I aduce mulțumire printr-un ecran.

Nu există loc aici pentru dorințele altor pasiuni animalice, pe care nu se poate construi un ecran, indiferent de calculele pe care le-am putea face cu privire la utilizarea lor. Toate acestea nu aparțin muncii Creatorului.

Prin urmare, există două forme opuse ale Torei. O Tora ne învață cum să exiști în această lume, sub Machsom. Aceasta se numește Tora generală, prin care masele sunt învățate cum să trăiască mai bine, cum să fie un bun evreu, adică ceea ce se numește în mod obișnuit a fi religios. În consecință, omul este învățat să-și controleze calitățile, să fie bun și decent, să iubească ființele create, să-și păzească vorbirea și așa mai departe.

Nu resping acest lucru în niciun fel. Cei care nu au trecut încă de Machsom și care nu au încă intenția de a-l trece, ar trebui într-adevăr să respecte acest lucru. Aceasta este Tora pentru mase, care îi pregătește să treacă la Tora individuală.

Tora individuală este destinată omului care dorește să se dezvolte individual, adică unei ființe umane („Ești numit «om»…”) deasupra Machsom, celui care posedă deja un nou Kli.

Dorința pentru Creator este numită o nouă dorință, un nou Kli cu intenția de a dărui. În cadrul ei se trezesc diverse tulburări îndreptate împotriva Creatorului, numite Klipot. Atunci, toată conexiunea omului și toată munca sa sunt îndreptate exclusiv către Creator. Și tot ceea ce este îndreptat către Creator se numește spiritual și se cheamă „om” (Adam).

Din Lecţia zilnică de Cabala 16/07/26, Rabaș – Art.41, 1991-Ce ar trebui să facă omul dacă s-a născut cu calități rele

Filed under: Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Când ating starea de „Sunt bolnav de iubire”, înseamnă că mi-am pregătit Kli-ul (vasul) cât de mult am putut sub Machsom (barieră). Acestui Kli îi lipsește un singur lucru: Masach (ecranul). Eu nu pot produce singur Masach-ul, deoarece este un produs al luminii.

Dacă posed o mare dorință de a primi cu intenția de a primi, atunci mi se dă un Masach și devin cel mai mic Kli spiritual. Este aşa, pentru că marea mea dorință, care a atras lumina înconjurătoare sub Machsom, este Achoraim (partea posterioară) a primului grad de deasupra Machsom. Achoraim al acelui grad coboară în această lume.

Există deja o anumită muncă acolo cu intenția de a dărui, deasupra rațiunii, așa cum am descris. Cu toate acestea, acest lucru va deveni mai clar mai târziu.

Aceasta nu înseamnă că nu ni se permite să vedem mai mult. Mai degrabă, putem vedea doar prin Kelim pe care le-am corectat deja. Ni se pare că suntem capabili să vedem mai mult decât vedem în realitate. Dar nu este așa. Nu există magie sau iluzie aici, precum trucurile făcute de magicieni. Ei desigur, au tehnici pentru a crea iluzii. Dar în realitate, nu există deloc magie. Omul vede conform corectărilor sale.

Să presupunem că spui că vrei să te muți de aici pe o altă stea. Pare că îți dorești asta. Dar dacă ți-ai dori cu adevărat, dacă acea dorință ar fi autentică și pe deplin pregătită, ai primi corectarea pentru asta și ai realiza-o. În realitate însă, doar vorbești despre asta, nu o dorești cu adevărat. Sunt doar cuvinte.

Prin urmare, trebuie să distingem un lucru de altul. Spiritualitatea se numește o dorință în inimă. În conformitate cu acea dorință, omul lucrează și primește cu adevărat, nu doar își imaginează că a primit ceva. De aceea, experimentăm întotdeauna o anumită dezamăgire: există ceea ce ne imaginăm a fi cazul și există ceea ce există de fapt.

Toate acestea se datorează faptului că nu ne înțelegem propria inimă. Dacă am simți cu adevărat dorința noastră autentică, nu ar exista nicio dezamăgire. Am ști exact unde ne aflăm, ce ne aparține cu adevărat, ce trebuie să facem și așa mai departe.

În adevăr, tot studiul nostru este un proces de autodescoperire. Când ajung să mă cunosc și încep să simt Kli-ul meu și ceea ce este în el, mi se dezvăluie că există un singur lucru în Kli-ul meu: Creatorul. Doar Creatorul poate fi revelat în Kli.

În măsura în care nu-mi simt Kli-ul, în loc de Creator percep fenomene complet diferite, imagini imaginare. Dar când intru în spiritualitate, atunci, în funcție de gradul corectărilor mele, acele imagini sunt înlocuite de simțirea că Creatorul îmi umple Kli-ul, sufletul meu. Abia atunci încep să văd că întreaga lume este doar o lume iluzorie, imaginară.

Din  Lecţia zilnică de Cabala 04/08/26, Rabaş – Art.30, 1986-Klipa (coaja) care precede fructul

Filed under: Lectia zilnica, Munca in grup, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Spunem că, în realitate, totul este în noi. Dar nu a fost creată lumea mai întâi și noi am fost creați abia după aceea?

Răspuns: Într-adevăr, spunem că tot ceea ce simte omul, percepe prin intermediul celor cinci organe de simț. Aceste organe de simț îi prezintă o imagine a lumii, deși în realitate nu există așa ceva ca o imagine a lumii în sine. Putem vorbi despre formă doar în raport cu cel care o percepe.

Există articole întregi pe acest subiect. Rabaş scrie că este imposibil să vorbim despre ceea ce este dobândit fără cel care o dobândește. Prin urmare, nu putem vorbi despre existența a ceva în afara unui om. Și ajungem la omul însuși ca existentă pentru că ne bazăm pe propriile noastre simțiri.

Să presupunem că acceptăm acest lucru ca un fapt: Nu știm ce există în jurul nostru și percepem imaginea lumii prin reacția internă a organelor noastre de simţ. Suntem atât de incapabili să distingem între realitate și  percepţia ei, încât ceea ce percepem, ceea ce ni se pare, ni se pare că există în realitate: „Dacă percep un obiect ca existent prin intermediul organelor mele de simț, atunci acesta există cu adevărat.”

Îmi este foarte dificil; nu pot ieși din corpul meu și să văd că în afara lui acest obiect nu are formă și nu există. Ei bine, atunci să-i credem pe înțelepți pe cuvânt.

Dar pe de altă parte, înțelepții spun că în spiritualitate, lumea a fost creată mai întâi și abia după aceea a fost creat omul. La fel este și în această lume: mai întâi a fost creat universul, apoi Pământul a început să se formeze și să se răcească și abia după aceea a apărut omul pe el. Deci, cum putem vorbi despre existența și dezvoltarea treptată a naturii exterioare chiar înainte de apariția omului, care percepe această natură prin intermediul organelor sale de simț?

Așadar, atunci când vorbim despre natura care exista înainte de apariția omului, ne referim exact la modul în care ne-o imaginăm prin intermediul organelor noastre de simț. Altfel, nu am putea vorbi despre ea.

Totul în lume este o expresie a dorințelor, dar cel care ne poate spune mai târziu despre ea în funcție de realizările sale ne spune despre ea folosind cuvintele noastre.

Din  Lecţia zilnică de Cabala 28/07/26, Rabaș – Art.17, 1987-Esența interzicerii cu severitate a studiului Torei de către închinătorii la idoli

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Dacă Îi cer Creatorului ceea ce este bine pentru mine din punctul Lui de vedere, dar în același timp mă simt rău în Kelim ale mele, ce ar trebui să fac? Ar trebui să cer altceva pentru ca și eu să mă simt bine?

Răspuns: Dacă omul Îi cere Creatorului să-l facă să se simtă bine în timp ce încă nu este în adeziune cu Creatorul, adică în timp ce dorințele sale nu au fost corectate încă, atunci ceea ce crede că este bine pentru el este de fapt opusul a ceea ce este cu adevărat bine pentru el. Deci, cum să cer ceva bun pot pur și simplu?

Puteți pune întrebarea altfel. În acest moment mă aflu într-o anumită stare. În fiecare clipă, în fiecare secundă a acestei stări, sunt îndreptat către Creator.

De ce? Corpul meu, de la cea mai simplă celulă până la toate sistemele organismului, creierul, dorințele, sistemele psihologice și psihosomatice, hormonii și sentimentele, toate sunt în permanență la lucru. Dorința care susține viața există în fiecare celulă a corpului, și în general în întregul corp. Toate aceste dorințe sunt deja îndreptate către Creator chiar înainte ca eu să „devin deștept” și să-mi imaginez că le pot controla sau direcționa într-un anumit fel.

Doar pentru că am citit sau am auzit undeva că ar fi mai bine dacă aș gândi diferit față de ceea ce cere corpul meu, îmi schimbă asta corpul? Vor începe celulele mele brusc să funcționeze diferit? Nu! Vor funcționa gândurile mele brusc diferit? Nu. Nu schimbă nimic! Tot ce citesc despre cât de minunat ar fi să acționez „de dragul dăruirii” și așa mai departe, toate acestea sunt în afara mea. Nu-mi pot controla dorințele!

Când citesc ceva și învăț tot felul de înțelepciuni, pur și simplu îmi umplu mintea cu informații. Ele nu ating deloc dorințele mele. Dorințele mele sunt consecința directă a  luminii care le formează. Tocmai asta studiem: Lumina, prin cele patru faze ale luminii directe, creează dorința, și atunci când intră în dorință, o impulsionează să treacă prin întregul proces de dezvoltare.

Cu alte cuvinte, nu am absolut nicio capacitate de a-mi controla dorințele. Singura modalitate prin care le pot influența este întorcându-mă către Creator. Apoi, ca răspuns la cererea mea sau la porunca Lui, Creatorul îmi schimbă dorința. El trimite o Lumină anume, și prin acțiunea și dezvoltarea ei, ea construiește dorința pe care parcă o cer în mine. Numai prin El îmi pot schimba dorințele. De aceea El este numit Creator (Maatzil).

Nu este vorba că El m-a creat o dată și apoi Și-a terminat lucrarea, lăsându-mă să mă guvernez singur. Nimic nu ar putea fi mai departe de adevăr! Eu nu mă guvernez niciodată. Numai dacă mă pot întoarce către El și Îi pot cere, numai prin El pot aduce vreo schimbare în mine. Numai în acest fel! Deci, ce contează dacă am citit ceva într-o carte sau nu? Asta în sine, nu mă schimbă deloc în interior.

Trebuie să înțelegem că toate aceste lucruri sunt complet artificiale și externe. Nu există nimic în ele care să poată aduce schimbarea de la sine. Singurul lor scop este de a crește intensitatea iluminării înconjurătoare, astfel încât, prin studiu, diseminare și muncă în grup, să atragem lumina înconjurătoare, care ea singură aduce schimbările.

Din  Lecţia zilnică de Cabala 30/07/26, Rabaș – Art.32, 1989-Ce înseamnă că uleiul este numit „fapte bune” în muncă

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Există diferențe fundamentale între plăcerile materiale și cele spirituale?

Răspuns: Există un singur centru al plăcerii. Diferența constă exclusiv în magnitudinea sa. Și nu contează din ce obține omul plăcerea.

Totul intră în același centru, în aceeași simțire a plăcerii, cu condiția să vorbim despre plăcere cu intenția de a primi.

Dacă însă, vorbim despre plăcere cu  intenţia de a dărui, atunci aceasta este simțită tot în acest centru al plăcerii, dar este experimentată în legătură cu Dăruitorul plăcerii.

Aceasta este numită lumină reflectată.

Din  Lecţia zilnică de Cabala 04/08/26, Rabaş – Art.30, 1986-Klipa (coaja) care precede fructul

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Este clar că am nevoie de un grup care să crească importanța obiectivului pentru mine. Dar dacă cea mai mare parte a muncii constă în recunoașterea răului?

Răspuns: Dacă aș striga la tine și ți-aș spune că ești rău, nu ai simți. Recunoașterea răului trebuie să fie rezultatul influenței luminii înconjurătoare. Grupul te împinge și te îndeamnă doar să devii mai sensibil la el, să-l atragi și să-l descoperi mai mult. Iar tu trebuie să simți rezultatul în starea ta în raport cu lumina.

Faptul că oamenii îți strigă constant că ești rău nu te va ajuta. La nivel uman, acest lucru ajută uneori. Dar avansarea noastră nu ar trebui să fie din negativ, ci doar din pozitiv. Când întind mâna spre obiectiv, atunci, în funcție de gradul importanței sale, lumina mă influențează și atunci văd răul din mine. Iar de la prieteni, trebuie să primesc doar conștientizarea importanței Creatorului.

Trebuie să avansez prin lumină și nu pentru că oamenii îmi strigă că sunt rău. Acest lucru nu va duce niciodată la iubirea pentru prieteni și la rezultatul corect.

Dacă omul avansează spre spiritualitate, atunci conștientizarea, măsurarea și examinarea trebuie să fie în Kelim (vase) spirituale, conform principiilor spirituale.

Din Lecţia zilnică de Cabala 24/07/26, Rabaș – Art.32, 1990-Ce înseamnă în muncă „Israel face voia Creatorului”

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Discuții despre Treptele Scării, Partea 205

Care este diferența dintre diversele vase care sunt corectate?

Omulare un suflet. Sufletul există într-un loc numit sfarşitul corectării. Există 600.000 de suflete, care se subdivid continuu. Sufletul individual al omului se află în prezent în inima sa. „Inima” se referă la toate dorințele animale sau umane din această lume. Punctul din inimă este acea dorință care a fost acoperită de lumi în 125 de învelișuri, iar aici omul o simte la cel mai de jos nivel, ca o dorință de spiritualitate. Nu știu ce este spiritualitatea, deoarece nivelul final (de acoperire), numit „Machsom” (barieră), ascunde complet tot ce este deasupra lui.

Ce înseamnă că omul urcă la primul grad spiritual? Înseamnă că am îndepărtat un înveliș, am lepădat un strat. Acum avem doar 124 de învelișuri. Dorința noastră devine mai mare, și în consecință, primim o lumină mai mare. Sub barieră, primim doar o „lumânare subțire” (Ner Dakik), în timp ce la primul grad spiritual primim deja lumina de Nefeş. Diferența dintre grade este imensă. Apoi urcăm la un grad și mai înalt, unde avem doar 123 de învelișuri, am îndepărtat un alt strat de acoperire.

Ce înseamnă să îndepărtezi un înveliș? Prin intermediul ecranului (Masach), învelișul devine o revelație. Forța de rezistență se transformă într-o forță de dăruire, și în consecință, primim lumina de Ruah și așa mai departe. Aceasta înseamnă că la fiecare grad avem un vas mai mare, și în consecință, un ecran mai mare și o lumină mai mare.

Și cum realizăm în cele din urmă acest lucru? Facem acest lucru conectându-ne din ce în ce mai mult cu celelalte suflete până când ajungem la sfârșitul corectării. Ne anulăm sinele, „eul” nostru, în raport cu toate celelalte suflete și devenim una cu ele, fără nicio separare. Aceasta este numită unirea cu Creatorul.

De ce cu Creatorul? Pentru că în starea în care toate sufletele individuale sunt corectate și unite într-un singur suflet, lumina interioară care umple întregul vas se numește „Creatorul”.

Chiar și atunci când toate sunt conectate între ele, când „Eul” devine „Adam HaRişon”, nu putem percepe niciodată ceea ce este în exterior. Ceea ce este în exterior este Aţmuto (Esența Lui) și nu se vorbește niciodată despre asta. Ceea ce se discută este ceea ce umple întregul suflet din interior și acesta se numește „Creatorul”.

Filed under: Lectia zilnica, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

 Întrebare: Kelim (vasele) ale acestei lumi sunt Kelim spirituale?

Răspuns: Ce înseamnă „spiritual”? Nu știu ce este spiritual și ce este material. Este o Klipa (coajă, impuritate) de exemplu, spirituală sau materială? Aparține lumii spirituale, dar există și Avhanot (distincții) sub ea. Numiți-le materiale, ce diferență este?

O Klipa diferă de dorința materială de a primi prin faptul că există cu o conștientizare a prezenței Creatorului, stând în fața Lui, în timp ce dorința materială din această lume este lipsită de conștientizare. Totuși, ea rămâne o dorință de a primi!

Sau crezi că creația există de la sine? De unde a venit tot ce vezi? Este aceeași dorință de a primi, dar la un nivel în care este deconectată de simțirea Creatorului. Totuși, doar pentru că ești deconectat de Creator, nu înseamnă că și Creatorul este deconectat de tine! Nu-ți face griji, El este prezent în tine, te guvernează și face tot ce este necesar.

Așadar, totul depinde de modul în care privești lucrurile. Dacă privești din perspectiva propriilor simțiri, atunci simți într-adevăr că nu există nimic în afară de tine și de această mică lume.

Dar percepția ta este doar o parte a întregului Kli (vas). Dacă vorbim despre Kli ca întreg, folosind termenii pe care îi studiem, atunci imaginea va diferi oarecum de ceea ce vezi cu propriii tăi ochi. În acest caz, trebuie să atașezi mental Klipa, sfințenia și tot restul în perspectiva ta.

Să presupunem că nu le simți și simți doar o mică parte din tot ceea ce se întâmplă, și ce dacă? Tocmai de aceea ești învățat că totul nu este chiar așa cum ți se pare și că există o lume întreagă pe care nu o simți. Ia în considerare asta.

Știi ce ai studiat. Dacă studiezi mai mult, vei ști mai multe. Voi da un singur exemplu: Ai studiat că după ce trecem prin dubla și simpla ascundere, folosim apoi vasele dobândite, în spiritualitate. Cum se întâmplă acest lucru? Ce vase sunt acestea? Pur și simplu simt o anumită ascundere; ceva este neplăcut pentru mine într-un fel.

De fapt, este vorba despre ceea ce aparține spiritualității. Imaginează-ți că acestea sunt într-adevăr Kelim, și substanțiale pe deasupra. Mai târziu, în spiritualitate, te vei familiariza cu ele și vei realiza că aparțin chiar acelui Kli spiritual despre care discutăm în prezent ca o perspectivă viitoare. Vei ajunge să înțelegi acest lucru atât de profund încât nu vei putea atinge nimic în spiritualitate decât dacă te îndrepți către aceste Kelim preluate din stările tale actuale.

Prin urmare, nu ar trebui să tai materialul precum copiii de la școală, sub pretextul: „Nu am acoperit acest lucru, nu ne-a fost atribuit.”

Din Lecţia zilnică de Cabala 28/07/26, Rabaș – Art.31, 1989-Ce înseamnă în muncă interdicția de a preda Tora închinătorilor la idoli

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→