În ajunul Anului Nou, se obișnuiește să facem un rezumat al rezultatele anului trecut. Anul 2020 va intra în istorie ca simbol al epidemiei de coronavirus care s-a răspândit în întreaga lume.

În plus, a fost plin de alte evenimente: au existat războaie, revolte civile în diferite părți ale lumii, dezastre naturale, incendii forestiere extinse în California și Australia, criză economică, o creștere teribilă a șomajului în întreaga lume.

Cu toate acestea, eu, ca un cabalist, pot evalua trecutul anului 2020 ca fiind cel mai progresist din istorie. Omenirea a început să se scuture, să scape de obiceiuri inutile, cum ar fi urmărirea banilor, divertismentul, restaurantele și dorința de a fi umpluți cu plăcere fără să se gândească la altceva.

Și atunci natura ne-a dat o palmă peste față și ne-a forțat să ne oprim. Nu am avut de ales decât să oprim această cursă și să plecăm acasă. Epidemia ne-a obligat să ne retragem și să ne gândim la viețile noastre sau cel puțin să abandonăm vechile obiceiuri. Și acest lucru este bun, pentru că umanitatea a fost forțată să treacă de la o viață în căutarea banilor și a puterii la timpuri diferite, la valori noi.

Anul acesta am reușit să facem acest lucru, chiar dacă nu după alegerea noastră, ci printr-un decret de sus. În acest sens, coronavirusul ne-a făcut într-adevăr un serviciu excelent și astăzi suntem într-o stare complet diferită. Am închis o mulțime de afaceri care nu erau necesare.

Am oprit otrăvirea și distrugerea naturii, tăierea copacilor, uciderea animalelor și cel puțin am redus dramatic daunele. Pământul a început să se recupereze după devastarea pe care i-am provocat-o în ultimele decenii.

Sper foarte mult că aceste schimbări pozitive vor continua. Epidemia nu se va încheia așa, deoarece nu este un dezastru, ci un ajutor imens din partea naturii.

Este scris că „prin loviturile Creatorului, El vindecă”. Epidemia de coronavirus a fost un remediu pentru egoismul nostru extins excesiv. Prin urmare, sper foarte mult că vom trage concluzii corecte și utile din aceasta pentru dezvoltarea noastră ulterioară.

Din emisiunea de pe KabTV „Lumea” din 27.12.2020

Filed under: Coronavirus, Diseminarea Cabalei, Educatie, Egoism, Evolutie, Istorie, Libera alegere, Lumea, Munca spirituala, Perceptie, Societate, Spiritualitate, Suferinta - Niciun comentariu→

Coronavirusul este o consecință a funcționarii noastre defectuoase, care se manifestă la un nivel biologic. Acestea nu mai sunt cataclisme meteorologice la nivelul inanimat și nici măcar o epidemie a  plăgii care a răvășit Evul Mediu.

Umanitatea întâmpină multe probleme la umanitate tocmai ca această să se încline și să fie convinsă  să plece din “Egiptul” egoist. Și vom dori să ieșim din el. Poporul Israel a trecut prin 49 de porți ale impurității în Egipt și a fost OK. Cu ajutorul celor zece plăgi egiptene ei au ieșit de acolo, au fugit de toate problemele noaptea, pe întuneric.

Și acum, același lucru se întâmplă cu toată umanitatea, ea trece prin 49 de porți ale impurității. Noi înșine ne ținem de aceste porți impure, îl iubim pe Faraon și vrem să stăm cu el. Nu vrem să îl aruncăm; ne agățăm de tivul hainelor lui.

Însă vor veni zece plăgi și ne vor forța să fugim din sclavia egoismului. Dacă tinându-mă de Faraon primesc lovituri, atunci nu am de ales, trebuie să încep să îi dau drumul puțin cate puțin, din ce în ce mai mult apoi, până când mă voi debarasa complet de el și voi fugi. Iar Faraonul ne va deschide ușa și va spune: “Plecați! Plecați de aici!”

În curând vom vedea această performanță generală pe scena întregii umanități. Povestea de Paște se realizează în mod practic în această lume. Însă avem o oportunitate să accelerăm acțiunile noastre și să trecem prin ele rapid, plăcut, cu înțelegere. Totul depinde de noi.

Din partea a 2-a a lecției zilnice de Cabala 4/26/20, “Conectarea lumii la ultima generație”

Filed under: Coronavirus, Egoism, Evolutie, Intentie, Israel, Munca in grup, Munca interioara, Munca spirituala, Perceptie, Sarbatori, Spiritualitate, Suferinta, Torah - Niciun comentariu→

Întrebare: Sărbătoarea Paștelui simbolizează exodul din Egipt. Egiptul este personificarea egoismului nostru, percepția consumatorului despre lume. Putem spune că stăm în pragul celor zece plăgi ale Egiptului? Să presupunem că prima dintre acestea este coronavirusul. Există alte lovituri care ne așteaptă?

Răspuns: Aș dori foarte mult ca acest lucru să fie adevărat. 🙂

Întrebare: De ce ești întotdeauna atât de fericit de lovituri?

Răspuns: Pentru că le privesc ca pe un remediu, nu ca pe niște plăgi.

Întrebare: Ne poți învăța să le privim și noi așa?

Răspuns: Începeți să studiați Cabala și veți vedea că toate loviturile sorții sunt orientate doar spre a ne vindeca de egoism. Apoi vom putea să ne unim, să urcăm, să începem să vedem alte lumi, cele superioare, în timp ce trăim în această lume. Să simțim că existăm veșnic în vastele zone ale lumii superioare.

Omul este destinat, cum se spune, să trăiască în Grădina Edenului. Trebuie să înțelegeți ce înseamnă să vedeți această lume în timp ce trăiți în lumea noastră.

Sper că toți acești viruși sunt ultimii. Și deși vor fi din ce în ce mai mulți, aceștia sunt din ce în ce mai clar îndreptați să îl schimbe pe om.

Întrebare: Crezi că ne așteaptă alte lovituri?

Răspuns: Totul depinde de noi. Dacă nu învățăm de la primul virus, va exista un al doilea, al treilea, precum cele zece plăgi ale Egiptului.

Din emisiunea de pe KabTV „Coronavirusul Schimbă Realitatea” din 19.03.2020

Filed under: Coronavirus, Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Sanatate, Sarbatori, Spiritualitate, Suferinta - Niciun comentariu→

Tora, Deuteronom 22:16 – 22:17: Tatăl fetei să spună înaintea sfatului bătrânilor: “Am dat-o pe fiică mea de soție acestui bărbat, dar el nu o mai iubește. Acum el o învinuiește pe fiica mea că nu a fost fecioară, dar iată, acestea sunt semnele fecioriei ei!”.

Aceste “dovezi ale fecioriei” sunt dorințele personale ale omului. El vrea să le abandoneze, nu vrea să corecteze nimic și spune că nu sunt ale lui.

El nu va trăi cu această femeie și să dea naștere copiilor; cu alte cuvinte, nu o acceptă nici pe ea, nici faptul că el poate creea ceva împreună cu ea. Asta deoarece este imposibil să se corecteze un așa egoism.

Vedem asta cu exemplele clare din practica noastră. Tora descrie stările prin care toată lumea trece pe calea individuală. O persoană, uneori, dezvăluie asemenea josnicie egoistă în el încât nu poate face nimic.

Mulți din noi continuă, totuși mulți vor “cădea” și vor pleca. Alții vor veni în locul lor, iar în modul acesta caravana, gradual, merge înainte.

Tora, Deuteronom 22:17 – 22:18: Acum părinții feței să desfacă haină înaintea sfatului bătrânilor cetății, iar aceștia să-l ia pe bărbatul acela și să-l pedepsească.

O persoană ar trebui să simtă suferință din faptul că vrea să renunțe la curățirea egoismului său. Fără asta, el nu va vrea să se ridice, deoarece suferința îl ajută să fie de acord cu corecția. Și în modul acesta el este condus spre fericire printr-o “nuia”.

Din KabTV “Secretele Cartii Eterne” 10/5/16

Filed under: Munca in grup, Munca interioara, Munca spirituala, Perceptie, Spiritualitate, Suferinta, Surse Cabaliste, Torah - Niciun comentariu→

Întrebare: Cum simte un Cabalist lumea noastră şi lumea spiritulă prin cei zece Sefiroţi?

Răspuns: Depinde de nivelul şi starea Cabalistului. El simte lumea noastră înăuntrul lui, conform cu nivelul lui, parţial prin revelarea forţei superioare şi parţial prin revelarea forţelor corporale.

Câteodată simt că sunt în cădere şi, de fapt, percep numai această lume, iar alteori sunt într-o stare în care simt că există un câmp al forţei superioare care conduce totul. Între aceste două stări extreme, simt că sunt într-o stare superioară sau inferioară a unei urcări sau căderi.

Întrebare: Ar trebui să încercăm să evităm sentimentele din lumea corporală? Sunt ele dăunătoare??

Răspuns: Nu trebuie să încerci să eviţi nimic. Pur şi simplu să tânjeşti să fii încorporat în alţii. Astfel tu urci spre senzaţia lumii superioare.

Nu este nimic dăunător şi totul este de fapt benefic. Atunci când te dezvolţi şi avansezi pe drumul spiritual şi descoperi vectorul corect, tot ce se adaugă la asta este menit numai să te ajute să avansezi.

.Din lecţia de Cabala în limba rusă din 27.11.2016

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca in grup, Munca spirituala, Spiritualitate, Suferinta - Niciun comentariu→

Întrebare: Poporul Israel este practic foarte egoist; fiecare om considerându-se centrul universului. Ne putem aștepta la schimbări radicale pozitive la o națiune unde fiecare se concentrează pe propria persoană?

Răspuns: Acesta este motivul pentru care se spune că evreii sunt un popor încăpățânat. Nu putem face nimic în privință asta. Am fost creați în acest fel în mod intenționat, în scopul de a conduce întreagă lume și pentru a dărui lumii.

Am dat lumii atât de multe, iar acum trebuie să dăm umanității metoda de conectare și unitate integrală, noi trebuie să fim cei care fac asta, cu toate că suntem atât de individualiști și atât de departe de ea.

Întrebare: Cine sunt “noi”? De fapt, există 300 000 de evrei care trăiesc în Israel şi sunt considerați de “importanţă secundară” pentru stat, cum ar fi cei pe “jumatate evrei” și familiile lor mixte.

Răspuns: Nu ne referim la un popor pe o bază genetică, ci pe oamenii întemeiați în baza unei idei vechi de 3500 de ani și introdusă pentru prima oară de Avraam în Babilonul antic.

Întrebare: Cine este considerat poporul Israel astăzi?

Răspuns: Nu există nici o națiune astăzi. Ce numim astăzi națiunea noastră sunt oameni care au reminiscențe (Reshimot) de la generațiile anterioare și care au susținut ideea de unitate de-a lungul istoriei umane

Există oameni în care întrebarea despre sensul vieții este încă în stare latentă, dar poate să apăra la persoanele care nu au au fost niciodată în legătură cu poporul evreu. Acest lucru înseamnă că, în conformitate cu înțelepciunea Cabalei, un evreu de astăzi este cineva care simte o dorință interioară de a descoperi sensul vieții.

Dacă ne unim în conformitate cu metodă de conectare și unitate integrală, nu doar în Israel ci în întreaga lume, nu vor mai există probleme.

Întrebare: Asta înseamnă că practic toţi vor deveni evrei?

Răspuns: Așa trebuie să fie aşa, atât timp cât nu este vorba de naționalitate. Un francez, de exemplu, poate fi evreu în ideologie.

Întrebare: Eu sunt pentru ideea de vedea toţi oamenii din lume caparte a poporului Israel, dar se pare că există în Israel oameni care fac totul pentru a le nega dreptul de a se numi evrei.

Răspuns: Trebuie să stabilim un sistem diferit de absorbție conform căruia să-i putem accepta pe toți cei care doresc să vina aici. Vom examină capacitatea lor de unitate, de conectare de la egal la egal cu toată lumea, și dacă sunt de acord cu asta, acesta este un semn că sunt evrei.

Întrebare: Dar nu ne putem fundamenta politică pe asta.

Răspuns: Nu văd nicio politică specială aici. Văd o masă de oameni care se numește o națiune care este total divizată. Aceasta îmi amintește de nucile dintr-un sac care nu vor să se conecteze, și sunt ținute și conectate împreună doar de sac.

Prin urmare nu este o națiune, un stat, ci așa cum spun arabii: “o entitate sionistă temporară”.

Dacă am fi ca celelalte națiuni, conectați intern de genele noastre naturale, am fi un stat, dar nu suntem conectați în acest moment nici de gene și nici de ideologie. Așa că nu există nicio naţiune.

Nu putem trăi împreună unii cu alții, și ne unim doar atunci când suntem presați din exterior cât să devenim un sac de nuci. Cu toate acestea, este imposibil de trăit sub presiuni externe pentru o perioda lungă de timp, deoarece această aduce doar suferințe și nimic mai mult. Ceea ce trebuie, este să atingem un echilibru al forțelor.

Din webinarul de pe zahav.ru din 13.01.2016

Filed under: Diseminarea Cabalei, Intrebare si Raspuns, Israel, Istorie, Munca spirituala, Spiritualitate, Suferinta - Niciun comentariu→

Întrebare: Ce se va întâmplă cu lumea dacă umanitatea stă fără să facă nimic, în dorul lelii?

Răspuns: Dacă stăm cu mâinile încrucișate, atunci va izbucni al treilea război mandial. Vor supraviețui puțini din populația lumii, iar un mic procent din oamenii care vor supraviețui, vor fi forțați să accepte metodă de cooperare reciprocă și corectă dintre ei, pentru a atinge o stare în care toată umanitatea se va ridica la un nou nivel de dezvoltare.

Am epuizat deja ceea ce ne-a fost dat pe Pământ privitor la nivelele mineral, vegetal și animal iar acum trebuie să ne ridicăm la nivelul de Adam (Om). Adam, similar (Domeh) cu forță superioară, este următorul nostru nivel de existența.

Vedem că suntem într-un impas în știință, cultură, relații, familie și cooperarea reciprocă dintre noi. Lumea a căzut în consumul de droguri, având senzația de inutilitate și lipsă de sens a existenței. Actuală paradigama a fost epuizată și trebuie înlocuită cu altă nouă.

Întrebare: Este într-adevăr necesar un al treilea război mondial pentru a se efectuă procesul de resetare?

Răspuns: De ce? La urmă urmei se poate realiză și fără un război. De exemplu, un copil neastâmpărat învață prin pedespese în timp ce un copil bun înțelege că este preferabil să facă totul în cel mai bun și mai rapid mod.

Înțelepciunea Cabala vorbește despre aceste două posibilități, deoarece este posibil că noi să atingem etapă următoare, nu neapărat prin lovituri, așa cum ne-a obligat evoluția să facem de mii de ani, ci printr-un mod rezonabil, al unui intelect onest.

Din programul de radio “Ecoul Moscovei” din 25.11.2015

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca spirituala, Spiritualitate, Stiinta, Stiri, Suferinta - Niciun comentariu→

Întrebare: Ieri ați spus că ajutorul din partea Creatorului vine sub formă problemelor, lovind în ego, totuși, când ceva îmi lovește “măgăruşul” nu mi se pare că fiind un ajutor…

Răspuns: Nu există ajutor mai mare decât acesta. La urmă urmei, sunt în dorință de a primi, în egoism, iar ceea ce funcționează cu adevărat asupra mea sunt aceste lovituri și nu o atitudine bună.

Practic, loviturile pe care mi le da Creatorul sunt o recompensă, iar munca mea constă întotdeauna doar “saă sărut băţul”. Construiesc un vas spiritual nou, schimbându-mi atitudinea față de lovituri, identificandu-mă cu ele și lăsându-mi măgăruşul în suferința. Măgărușul, lasă-l să sufere; mă îndrept către cealaltă cale și sunt nerăbdător să ader la mâna care deține calea.

Cu ajutorul loviturilor mă separ și mă eliberez de egoismul meu. Când nu am cale de scăpare și nimic nu ajută să scap de lovituri, nu pot să nu mă întreb dacă nu cumva este posibil să scap de băț, iar atunci nu vreau să mă indentific cu “carnea”. Aceasta este o reacție naturală: dacă suferința este de nesuportat, în primul rând consult doctorul să-mi prescrie o pastilă pentru reducerea durerii, adică vreau să scap de suferința din corpul meu.

Acesta este modul în care suferința mă ajută să renunț la egoism și să mă conectez la ceva, ce este folositor să-mi ajute tot mie. Și, uitându-mă dintr-o data din exterior la egoismul meu, descopăr că toată suferința mea este numai din cauza acestuia. Deci, durerea mă ajută să mă îndepărtez de egoism și să mă aproprii de Creator.

Așadar, loviturile sunt necesare. Dar asupra cui cad ele? Nu cad asupra mea, ci asupra dorințelor mele egoiste. Dorințele nu sunt eu. Vreau să mă identifi nu cu “corpul”, nu cu dorințele, ci cu intenția pentru dăruire, cu dorință pentru dăruire, care sunt deasupra egoismului. În felul acesta, înțeleg acum că dorință mi-a fost dată pentru ca deasupra ei să adop atitudinea și implicarea pentru dăruire.

În consecință am nevoie de lovituri. Mă ajută să fac calculul corect.

Se spune: “Slabeste urmașii, răsfață copiii”. Întreagă istorie a poporului lui Israel de când a părăsit Babilonul este o istorie umplută de suferința. Chiar și în perioadă Beit HaMikdash (Templului) au existat numeroase războaie și probleme care au condus muncă interioară, pentru clarificarea egoismului și pentru corectarea lui. Tora numește Israel “un popor încăpăţânat” (Exodul 33:3); la urmă urmei, dorințele au crescut mereu iar asta a dus la confruntări și mai puternice.

Ce putem spune despre ultimii 2000 de ani de exil, timp în care oamenii au fost urmăriți de probleme și s-au confrutat cu o cruzime, practic fără limită. Cum este posibil să comparăm asta cu o zi de boală cu temperatură ridicată? Toate acestea au venit de la Creator, binele care face bine (Psalmi 119:68), aterizând direct pe dorința egoistă, făcând posibilă detașarea de ea pentru atingerea dăruirii.

Problema este că ne identificăm cu dorință de a primi. Dacă, contrar programului și în ciudă faptului că mi-a fost impus, nu am renunțat la egoism și sunt încă conectat la acesta, trebuie să primesc lovituri în continuare.

În realitatea acest lucru nu este așa, iar când mă separ de egoism, voi opri ca bățul să se abată asupra mea. Când vine timpul să mă separ de egoism și să-l părăsesc, în aceeaşi măsură suferința mă ocolește. De regulă, bățul se abate asupra dorinței și nu asupra mea. Dacă sunt detașat de dorință, nu simt nici lovitură, din contra, mă simt mult mai bine, cu mai multă putere, sănătate și realizări.

Această este întreagă problemă. Asta este ceea ce se numește exil.

Creatorul va mari metodic loviturile peste dorințele de primire pentru ca noi să le abandonă în totalitate. În prezent toată umanitatea intră în acest proces împreună cu poporul Israel, totuși, poporul Israel trebuie să-și plătească datoriile.

Din partea a doua a lecţiei zilnice de Cabala din 20.01.2014 Zohar

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca in grup, Munca interioara, Munca spirituala, Suferinta, Surse Cabaliste, Zohar - Niciun comentariu→

Întrebare: Ce simte un cabalist când vede oameni suferind?

Răspuns: Vede că sunt în punctul de a primi o recompensă minunată. Ba chiar primesc deja acea recompensă, dar nu o pot simţi încă deoarece nu au vasele, dorinţele lor corectate.

Să presupunem că îi dau fiului meu o mie de dolari. Ştie doar că aceştia sunt bani, dar nu are idee ce reprezintă aceste “hârtii”. Le păstrează pentru un timp după care le aruncă. Dacă ar fi înţeles ce înseamnă acestea , ar fi folosit banii şi şi-ar fi cumpărat multă îngheţată, bomboane şi jucării. Dar nu ştie încă cum să transforme aceste hârtii în plăcere.

Noi suntem asemănători ba chiar mai rău. În loc să ne bucurăm simţim durere şi suferinţă. Investesc efortul meu şi în schimb primesc o cădere şi duşmănie. Ce fel de recompensă este asta? Adevărul este că noi depunem cu adevărat eforturi mari, dar nu am terminat corecţia încă pentru a primi recompensa. Deci deja am primit recompensa dar nu înţelegem asta şi nu dăm atenţie.

Imaginaţi-vă un măgar căruia i se dau prăjituri, dar nu are nevoie de ele, ci de  cereale şi apă. Nu îi place altceva deoarece apa şi cerealele pentru el sunt plăcerea cea mai mare.

Aşa şi nouă ne-au fost servite ”prăjituri”, dar mai întâi trebuie să ne corectăm pentru a ne adapta la aceste plăceri. Am primit plăcerea  dar pe moment simt suferinţă. Se întâmplă aşa pentru că ne este foame şi ne căutăm cerealele şi apa noastră. Nu înţelegem care e afacerea cu prăjiturile astea.

Mă minunez şi mă întreb: “Pentru ce am nevoie de asta?” iar ca răspuns mi se spune: “Avansează la nivelul de om şi te vei bucura de asta.”

Din partea a 4-a din Lecţia Zilnică de Cabala 1/20/14, Scrierile lui Baal HaSulam

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Suferinta - Niciun comentariu→

Intrebare: Cum este veneratia pentru Creator demonstrata in munca noastra cu lumea?

Raspuns: Veneratia Creatorului este exprimata in veneratia fata de lume, pe care o putem corecta. Ar trebui sa imi fie teama daca fac sau nu totul pentru a face lumea nu doar sa scape de suferinta (desi asta e primul stadiu de veneratia) ci, de asemenea, sa vina mai aproape de Creator pe calea usoara. La urma urmei, Creatorul nu e interesat ca cineva sa sufere chiar si o clipa, iar suferinta lumii depinde doar de cum eu o voi conduce catre Creator. Sunt responsabil pentru asta. Asta ne va aparea gradual in fata noastra ca o mare misiune, o mare responsabilitate.

Lectia 5 Conventia Novosibirsk, 9.12.2012

Filed under: Congrese, Intrebare si Raspuns, Lumea, Suferinta - Niciun comentariu→