Singurul lucru care poate ajuta lumea împotriva tuturor dezastrelor şi problemelor, este o conexiune puternică, o cooperare, participare şi atenţie a fiecăruia. Astea este partea pe care lumea o poate împlinii. Iar oamenii din toată lumea care sunt asociaţi cu Isra-El (direct către Creator) trebuie să îşi adauge la asta intenţia lor. Munca noastră este în intenţie.

Conectând intenţia noastră, vom ridica toate aceste acţiuni, toate dorinţele comune, la nivelul dăruirii, înapoi la Creator. Şi atunci vom echilibra toate aceste forţe ale naturii care cad asupra noastră astăzi.

În realitate, aceste forţe sunt bune: Toate dezastrele, incendiile şi uraganele nu sunt altceva decât o Lumină puternică care vine asupra noastră. Dar noi nu o putem primi corect şi de asta ea duce la dezastre. Dacă Lumina Hochma (Înţelepciune), nu este primită înăuntrul Luminii Hassadim (Milă), ea se schimbă în patru plăgi. Lumina Hochma fără Lumina Hassadim se numeşte sabie (cuţit).

Creatorul revelează întotdeauna o Lumină imensă. El se descoperă conform unei formule speciale: El nu vrea şi nu poate să se oprească. El nu va purta încălţările noastre, deoarece El are deja un program complet de la începutul la sfârşitul creaţiei.

Prima stare (iniţială) şi cea de a treia stare (finală) sunt deja unite împreună şi de aceea programul funcţionează: Lumina se descoperă din ce în ce mai puternic, în fiecare moment. Şi, conform acestui lucru, dacă nu începem să lucrăm la o mai mare similaritate cu El tot timpul, dezastrele vor continua.

Ele se vor întâmpla la toate nivelele. Mai întâi, ele au început la acest nivel; acestea sunt loviturile pe care le vedem acum. Sunt ca prima plagă Egipteană, sângele. Şi apoi, doar aşteptaţi, toate celelalte plăgi vor veni: broaştele, lice şi aşa mai departe. Să sperăm că nu va trebuie să o avem şi pe ultima, cea mai îngrozitoare, moartea primului născut.

Întreaga lume trebuie să se conecteze şi să se ajute unul pe celălat, lăsând deoparte toate ostilităţile şi disputele copilăreşti. Iar aceia care au un punct în inimă şi sunt numiţi Israel, trebuie să adauge la asta ecranul lor şi Lumina Reflectată, adică intenţia de dăruire.

Şi apoi toată lumea se va uni împreună şi va obţine echivalenţa cu natura, revelându-l pe Creator pentru toţi! Fiecare individ, conform nivelului şi gradului său de participare, va descoperi lumea spirituală.

Din partea a patra Lecţia zilnică de Cabala12/3/10, Discurs special despre tragedia din nordul Israelului

Filed under: Lectia zilnica, Munca interioara, Suferinta - Niciun comentariu→

In cazul in care Partzuf Superioara vrea sa dea ceva celui inferior, se reduce ca o mama care are grija de un copil. Ea face mancare de adult pentru ea, iar pentru copil ea face mancare speciala, incalzita la o temperatura specificaListe.Read phonetically.

Aceste actiuni suplimentare, care sunt realizate printr-un mecanism special de conexiune dintre Cel Superior cu cel inferior, sunt numite „Searot” (par). Ea vine de la cuvantul Soer (furtunoasa) sau Saara (o furtuna).

Cel de Sus a vrut sa dea celui de jos tot ceea ce El are! Dar El a trebuit sa se restranga si sa dea celui mai mic doar un pic in functie de nivelul lui, atat cat poate el primi. Cel de Sus trebuie sa se asigure ca cel mai mic.va beneficia de implinire.

Aceasta restrictie sau forta cu care Cel de Sus Insusi retine, este numit „Searot” (par), care are un sunet similar cu modul in care se dezlantuie totul (Soer) in El din cauza asta.

Acum imaginati-va doar modul in care Creatorul sufera si se infurie! Dorinta lui de a darui este enorma. El doreste sa ne dea toate cele ale corectiei infinite (Gmar Tikkun)!

Dar El se uita la noi si vede ca nu exista nimic pentru a da nimanui. Nimeni nu vrea sa primeasca nimic. Cat de mare este suferinta de a privi la copii care sunt aproape morti de foame, avand in acelasi timp posibilitatea de a-i ajuta, avand capacitatea de a vindeca toate durerile noastre si de a ne umple cu bunatate, in timp ce noi nu vrem! Suntem incapabili de a accepta ceva de la El.

Ecourile acestei furtuni, pe care Cel de Sus  le foloseste pentru a se abtine, fortele impure, Klipot, incep sa ne influenteze, incercand sa ne trezeasca si ne forteaza sa actionam. Ni se pare ca suntem influentati de fortele raului, dar se trezesc numai la gradul in care nu reusim sa avansam, scazand in dezvoltarea noastra si nelasand Lumina sa ne implineasca.

Din partea a doua a Lectiei zilnice de Cabala 12/6/10, Talmud Eser SefirotListen

Filed under: Lectia zilnica, Suferinta - Niciun comentariu→

Intrebare: De ce coborarile sunt mai impresionante decat urcarile?

Raspuns: Deoarece suntem egoisti. Am fost creati din dorinta de a ne bucura, care experimenteaza placerea sau suferinta. Nu exista mijloc intre ele, si deci chiar cand sunt intr-o stare neutra unde si placerea si suferinta lipsesc, ma simt rau. Imi lipseste placerea. Intotdeauna cer pozitivul; zero nu imi ajunge.

Acesta este motivul pentru care persoana este nesatisfacuta. Are casa, servici, mancare din plin, dar totusi ceva lipseste. Ori iarba e mai verde la vecini ori viata este lipsita de sens.

Dorinta noastra egoista nu este satisfacuta cu ce are. Ca rezultat suferim din cauza lipsei de completare, iar aceasta completare trebuie sa cresca la fel cum ne creste si egoismul.

In plus, sursa noastra este Creatorul, care ne-a creat. El este unicul, singurul si de neinlocuit iar  fiecare din noi simte asta. Deci cum putem gasi implinirea pentru cineva care este atat de unic?

De aici reiese ca noi niciodata nu putem gasi satisfactia, nici prin placere nici prin auto-realizare. Aceasta este natura egoismului. Cea mai mica coborare este de ajuns pentru ca tot eroismul sa ni risipeasca intr-o clipa. Am fi de acord cu orice doar sa nu ne mai simtim goi pe dinauntru!

Dorinta pentru placere depinde in intregime de Lumina. Atat timp cat primeste Lumina, este plin de energie, chiar daca nu intelege de unde vine acea energie. Dar pe masura ce Lumina se distanteaza, se simte neajutorat si ar fi de acord cu orice doar ca sa schimbe cumva situatia.

Priveste lumea: exista terorism, crime, hotie si minciuni. Pare ca daca ii dai fiecarei persoane ceea ce doreste nimeni nu ar face ceva rau. Deci a cui e vina? Este a Creatorului, care nu ni se reveleaza si deci ne arata lucruri rele. Tot ce ramane este sa tragem cocluzia potrivita din cele de mai sus.
Din prima parte a lectiei zilnice de Cabala 11/16/10, Introducere la  Zohar

Filed under: Lectia zilnica, Suferinta, Zohar - Niciun comentariu→

Întrebare: De unde vine suferinţa? Din cauza mea, prin lipsa echivalenţei cu Creatorul sau El ne-o trimite?

Răspuns: În mod sigur, toată suferinţa este trimisă de către Creator, deoarece nu este nimeni în afara de El. Umanitatea suferă pe calea evoluţiei sale şi suferinţa este destinată dezvoltării creaturilo la nivelele mineral, vegetal, animal şi vorbitor, astfel încât acestea să ajungă la nevoia ce împlinire corectă. La sfârşit, într-un fel sau altul, toată lumea simte o nevoie datorită lipsei unei stări existenţiale bună, împlinită.

Toate acestea sunt necesare pentru a completa imaginea, prin corectarea spargerii. De fapt, totul se datorează lipsei unităţii sau absenţei Luminii în vas. De îndată ce începem să corectăm Kli-ul, Creatorul ni se descoperă şi apoi, urmând nivelul vorbitor, toate celelalte nivele urcă, ieşind libere din neînţelegeri şi probleme.

Suntem antrenaţi de suferinţa trimisă de Sus până când începem să ne corectăm. Şi nu este nimeni pe care să dăm vina pentru asta, decât pe programul creaţiei. De ce, atunci, trebuie să suferim pe calea iubirii? De fapt, la început, voinţa de a primi (dorinţa) trebuie să simtă că este goală şi numai atunci va experimenta împlinirea. Aici apare o întrebare: Dacă Creatorul mi-a pregătit plăcere eternă, inseamnă că mai întâi trebuie să simt o suferintă eternă? În acest caz, prefer mai degrabă să rămân un animal.

Totuşi, în realitate, noi începem încet şi avansăm în etape, timp după timp, corectând şi umplând cu Lumină noi straturi ale dorinţei noastre. Niciunul dintre noi nu ar putea să suporte sentimentul golului negru infinit. Ne este data porţia exactă pe care o putem suporta, mergând înainte încet şi cu grijă. Asta…… este necesar deoarece noi nu putem să luăm totul dintr-o dată. Spargerea ni se relevă picătură cu picătură, conform capacităţii noastre.

Din lectia 10/22/10, Articolele lui Rabash

Filed under: Lectia zilnica, Similaritatea mea cu Creatorul, Suferinta - Niciun comentariu→

Intrebare: Am o problema care nu a fost rezolvata de un numar mare de ani, nimic nu merge, si acesta situatie este un obstacol pe calea catre garantia reciproca . Cand o sa dispara? Poate fac ceva gresit?

Raspuns: Nu ar trebui sa te rogi sa iti dispara problema, mai degraba ar trebui sa ceri abilitatea de a te ridica deasupra ei in cautarea pentru spiritualitate, ca sa poti construi un ecran pentru toate dificultatile tale cu intentia corecta. In acest caz, toate problemele vor deveni indispensabile pentru scopul  obtinerii ecranului.

Exista multe circumstante neplacute in viata voastra, dar cu cat crestem, cu atat intelegem ca ele ne sunt de fapt benefice. Altfel, am face multe lucruri nebunesti. Teama noastra, rusinea, gelozia ne tin in anumite limite, cu o anumita atitudine vis a vis de lume. Cu ajutorul lor, avansam. Ne echilibreaza.

Toate lucrurile bune sau rele sunt necesare pentru a ne stabiliza pe calea noastra. Nici macar nu incerc sa aflu ce ma ajuta sau ma raneste; tot ce cer este sa fiu deasupra lor si sa ader la un grad mai inalt.

Intrebare: Cum pot stii ce se intampla la un nivel mai inalt daca nu sunt acolo inca?

Raspuns: Acesta este motivul pentru care este numita “ credinta deasura ratiunii” . Sunt gata sa ma conectez la un grad mai inalt. Totusi, nu vreau sa stiu nimic despre el; tot ce vreau este puterea sa ma lipesc de el. Nu este relevant daca voi intampina dificultati sau nu. Primim implinire doar atunci cand dorinta de a darui este mai sus decat dorinta de a primi.
Din partea a 4a Lectia zilnica de Cabala 10/11/10, “Dragostea fata de Creator si dragostea fata de fiintele create”

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca interioara, Suferinta - Niciun comentariu→

Intrebare: Cum pot ramane concentrat asupra scopului, daca am probleme fizice care imi solicita atentia in mod constant ?

Raspuns: Sunt situatii diferite. Fiecare persoana are cateodata probleme fizice sau emotionale, griji, temeri. Creatorul se adreseaza unei persoane si ii trimite  aceste probleme doar ca sa il trezeasca.

Nu conteaza situatia in care se afla o persoana. Ea primeste intreaga stare in totalitate de la Creator si ar trebui sa se refere la El din aceasta stare. Trebuie sa inteleaga ca daca are probleme de sanatate consulta un medic, daca are probleme financiare isi ia un job, samd.

Cu toate acestea, in ansamblu, daca problemele se rezolva, aceasta doar pentru ca are nevoie sa fie intr-o stare diferita pentru a avansa. Fiecare stare este starea corecta pentru avnsarea ulterioara. Totusi omul trebuie sa se raporteze la ea corectand-o, ca un intreg, in ambele nivele, corporal si spiritual.

Ne este interzis sa separam lumea in doua parti cum ar fi  „asta este pentru mine  si asta este pentru Creator”. Nu exista asa ceva: „Acum o sa lucrez la businessul  meu si ma ocup de afacerile mele. Dupa aceea o sa ma intorc inspre El, o sa fac o donatie si Doamne-ti multumesc, sunt curat acum.” Daca vorbim despre corectarea intentiilor, atunci nu exista nici un singur minut liber. Trebuie sa crestem chemarea catre Creator in toate starile si situatiile in care ne aflam, indiferent de problemele pe care le ridica.

Aceasta rugaminte nu ar trebui sa fi de natura fizica, familie sau orice alta problema. Ar trebui intotdeauna sa fie despre cel mai inalt scop, stiind fara indoiala ca aceasta presupune si implicarea celor mai joase nivele ale grijilor, temerilor, bolilor, nenorocirilor.

Impreuna, ca intreg, sunt numite suferinte si sunt menite sa deprinda persoana cu directia buna. Daca ar exista posibilitatea sa i se inlature ceva suferinte din cale (asa cum este frica, problemele financiare, sanatatea sau familia) s-ar abate de la cale. Nu ar urma calea pe care il indruma Creatorul.

De aceea ne este interzis sa ne implicam direct in proces. Trebuie sa ajutam persoana sa faca fata acestor probleme, dar el trebuie sa stie ca asa este calea. Totul este trimis de catre Creator care este „ bun si face bine” si „Nu exista nimeni in afara Lui”. Omul trebuie sa accepte toate starile si sa le depaseasca corect: prin toate mjloacele in nivelurile fizice si spirituale si  cu ajutorul grupului.

Deci, asa cum este scris, ne este interzis sa cerem moartea „relelor mele”. Ar trebui sa cerem doar ca ele sa se intoarca la Creator. Cu alte cuvinte trebuie sa corectam fiecare stare folosind evident obstacolele negative fiindca ele sunt cele mai utile in progresul nostru spiritual.

[22056]
Din partea a doua a Lectiei zilnce de Cabala 9/27/10, Zohar

Filed under: Lectia zilnica, Suferinta, Zohar - Niciun comentariu→

Ma alatur grupului si cu ajutorul lui incep sa-mi formez in minte imaginea Creatorului. Intre timp, nu doresc sa ma unesc cu grupul, sa-i ascult pe prieteni sau sa accept opiniile lor, deasupra mintii mele. Totusi, treptat, imi dezvolt o intelegere mai clara, mai detaliata, a notiunii de grup, unde trebuie sa ma anulez permanent. Ca rezultat al acestei opozitii, eu discern gradual, locul liberei mele alegeri.

Baal HaSulam explica faptul ca liberul arbitru implica alegerea grupului. In stadiul actual, intelegere generala a acestui lucru este: alatura-te grupului, realizeaza-te pe tine in unitate si totul va fi bine. Dar de fapt, toate lumile sau toti cei 125 de pasi ai ascensiunii spirituale catre scop sunt localizate exact intre mine si grup. Atunci când voi adera la grup in mod inseparabil si ireversibil, voi atinge corectia finala, Lumea Infinitului, unde suntem toti uniti impreuna intr-un singur punct.

Toate lumile sunt conduse de-a lungul acestei cai si sunt toate ale voastre. Intreaga noastra munca consta in unificarea noastra. In timpurile noastre, toata omenirea se afla intr-o forma de piramida. Noi, sufletele care suntem un mai aproape de a incepe aceasta munca, suntem partea superioara a piramidei. Restul piramidei de jos reprezinta restul lumii. Diferenta consta in faptul ca noi macar incercam sa ne unim, in timp ce restul lumii nici macar nu se gândeste la asta. Totusi, lumea experimenteaza o presiune extrema, prin suferinta si criza globala.

De ce este globala? Este pentru ca omenirii i se arata ca trebuie sa se adune impreuna, ca asta este ceva imperativ in era noastra si ce tinta noastra este unitatea. Aceptat, este un proces lung si dificil dar, cu toate astea, el a fost pus in miscare. Acest punct este inscris pe fata fiecarei persoane.

Din prima parte a Lectiei zilnice de Cabala 24.09.10, Pierderea din hambar si crama

Filed under: Lectia zilnica, Lumea, Suferinta, Unitate - Niciun comentariu→

Intreaga noastra munca consta in gasirea unei atitudini corecte fata de starile in care primim. Cand lucram in acest fel, incepem gradual sa ne impartim in doua componente:

1. Dorinta mea, in care percep diferite fenomene, cum ar fi binele si raul;
2. Mintea, in care discern Cine imi trimite ceea ce simt si in ce scop.

In masura in care sunt in stare sa analizez starile mele, independent de senzatia de bine sau de rau, sunt capabil sa le inteleg si sa le justific, netinand cont de senzatiile mele. Le doresc in scopul revelarii calitatii de daruire, a Creatorului, chiar daca prin dezvaluirea fiecarei stari noi, trebuie, ca mai intai sa sufar, datorita revelarii unei dorinte noi, goale.

Atitudinea mea fata de dorinta goala imi poate schimba senzatia goliciunii. Senzatia scopului, a conexiunii cu Creatorul, ma poate influenta astfel incat sa depasesc senzatia suferintei.

De aceea avem oportunitatea de a urca deasupra senzatiilor neplacute din intentiile noastre, in senzatiile noastre deconexiune cu Creatorul. Putem justifica toata creatia, in asa fel incat tocmai acest gol ne va ajuta sa urcam deasupra acestor senzatii neplacute si chiar sa extragem revelarea lor, pentru a urca si mai sus de ele.

Nu putem schimba nicio stare in dezvoltarea noastra, dar putem cere sa intelegem cum si cat de bine sunt orientate, deasupra vointei noastre de a primi placere.

In acest fel, prin starile de cadere, putem accelera dezvoltarea noastra in asa fel incat sa nu simtim ca sunt caderi ci, un motiv de a urca. Totul depinde de atitudinea noastra fata de ce ni se intampla.

Din prima parte a Lectiei zilnice de Cabala, 16.09.10, Care este insemnatatea suferintei in munca

Filed under: Intentie, Lectia zilnica, Munca interioara, Rugaciune, Suferinta - Niciun comentariu→

Intrebare: Daca totul in lume depinde numai de oamenii care se angajeaza in dezvoltarea spirituala, asta inseamna ca noi suntem responsabili pentru toate suferintele care se intampla in lume?

Raspuns: Nu, nu noi provocam suferinta in lume. Din contra, atragem Lumina si transferam suferinta de la nivel corporal la un nivel de suferinta spirituala. Ca rezultat, in loc de suferinta datorata razboaielor, bolilor si celelorlalte probleme, suferim din faptul ca ne lipseste spiritualitatea. Asta este ceea ce da stiinta Cabalei unei persoane. O persoana sufera, dar nu este o suferinta adevarata, deoarece sufera de iubire.

Daca sunt invitat la o masa, peste cateva ore, atunci voi evita sa mananc acum pentru a-mi pastra apetitul pentru masa. Similar, intelegerea faptului ca trebuie sa-mi pregatesc Kelim-Vasele spirituale este numita suferinta din iubire. Totusi, chiar si cand Kelim ale noastre sunt goale, suntem capabili sa simtim o slaba iluminare in anticiparea urmatoarei noastre intalniri cu oamenii pe care ii iubim. Asta trebuie sa aducem umanitatii. Trebuie sa le aratam ca exista o solutie la loviturile care se dezvolta in natura.

Acum intram intr-o perioada a problemelor ecologice care pot provoca suferinta si moarte pentru mii de oameni. Suntem martori la dezastre naturale, care apar peste tot in lume, incluzand China, Europa, Rusia si America. Singura cale de a ne salva de la aceste dezastre este de a ne pregatii vasele noastre spirituale. Nu trebuie sa ne pregatim vasele noastre in sens corporal, asteptand zeci de ani de suferinta inainte de realizarea finala, ca sa intelegem ca este un motiv si un scop al suferintei si ca avem o sansa. Sunt doua cai care duc la acelasi scop, calea Luminii si calea suferintei.

De ce trebuie sa suferim in van? Daca atragem Lumina, atunci revelam cat de opusi suntem ei, si suferim datorita faptului ca vedem o stare mai buna comparativ cu cea in care suntem acum. De aceea stiinta Cabalei ofera persoanei calea Luminii, in loc de calea suferintei.

Din partea a patra a Lecţiei zilnice de Cabala, 1.09.10, Introducere la Cartea Panim Meirot uMasbirot

Filed under: Criza, globalizare, Iubire, Lectia zilnica, Suferinta - Niciun comentariu→

Intrebare: Nu este suficienta suferinta noastra in aceasta lume, ca sa trebuiasca sa simtim si mai multa durere tanjind spre Lumea Superioara? Se pare ca o persoana isi dubleaza suferintele atunci cand se imbarca in calatoria spirituala, nu-i asa?

Raspuns: Este corect. Suferintele tale devin mai mari, astfel incat sa acopere mai repede distanta spirituala! Ce altceva ar putea sa-ti dea un inceput? Totusi, noi nu primim suferinta de Sus, ci se asteapta sa gasim aceasta boala a iubirii, pe cont propriu. Lumina care Reformeaza evoca dorul simtit in inima pentru ea, si noi incepem sa mergem inainte motivati de aceasta din urma. Asta nu este la fel ca suferinta din aceasta lume, unde suntem ca animalele care sunt batute si nu inteleg de ce, si fug pur si simplu, de lovituri.

Depinde de noi sa incepem sa actionam. Dar ne gandim ca Ei bine, lasa ca astept pana vine ajutorul de Sus si are grija de toate. Ce fel de ajutor crezi ca va veni? Numai suferinta din aceasta lume ne va forta sa avansam.

Alternativ, daca te conectezi la grup, vei primi suferinta spirituala si vei incepe sa avansezi mai devreme. Va fi o senzatie de gol spiritual, dor al inimii, boala iubirii. Apoi nu vei mai avea nevoie sa fi condus de durerea corporala. Daca faci un efort de a avansa la viteza care iti este atribuita, conform cu genele tale spirituale (Reshimot), nu va fi necesar sa fii condus catre fericire, cu un bat.

Este adevarat ca atunci cand urci asa de sus, incat te poti conecta cu celelalte suflete, atunci incepi sa simti durere de la ele, ca o mama care sufera vazandu-si copilul suferind. De aceea credem ca, de asemenea, Cabalistii sufera, in aceasta lume.

Din partea a patra a Lectiei zilnice de Cabala, 1.09.10, Introducere la cartea Panim Meirot uMasbirot

Filed under: Iubire, Lectia zilnica, Suferinta - Niciun comentariu→