Întrebare: Ce înseamnă să te implici în Tora și porunci?

Răspuns: Implicarea în Tora și porunci (Mitzvot) cu ajutorul luminii reformatoare înseamnă să faci tot ceea ce este descris de cabaliștii care au atins Lişma. Ei ne sfătuiesc ce acțiuni ne pot ajuta să atingem Lişma. Deocamdată, numim aceste acțiuni Tora și porunci.

Lişma este lucrul cu Masachim (ecrane) de dragul dăruirii către Creator, de dragul Numelui Său. Odată ce intru în lucrul cu Masachim, îmi devine clar ce sunt Tora și poruncile. Știu deja ce acțiuni pot îndeplini în dorința mea de a primi care mă apropie de Creator, adică îmi sporesc intenția de a dărui. Atunci aceste acțiuni se numesc porunci.

Prin corectarea dorinței mele de a primi prin intenția de a dărui, o umplu cu lumina numită Tora.

Și acum, în timp ce mă aflu sub Machsom (barieră), intenția mea, deși nu este încă foarte clară, este îndreptată către dorința mea de a ajunge la începutul unei adevărate lucrări spirituale, o relație autentică cu Creatorul, de a-I dărui, de a traversa Machsom și de a dobândi un Masach. Încă nu știu exact ce înseamnă asta, dar îmi pot imagina cumva. Prin urmare, dacă îndeplinesc orice acțiune pe care cabaliștii mă sfătuiesc să o îndeplinesc, aceasta se numește Tora și porunci.

Iar acțiunile pe care le îndeplinesc cu corpul meu (cu picioarele, mâinile sau diverse obiecte) sunt cele pe care trebuie să le facem în cadrul lumii noastre corporale. Ele nu au nicio legătură cu munca spirituală. Prin urmare, continui să spun că ele nu avansează omul către Creator. Ele doar mențin omul în cadrul nivelului spiritual mineral (Domem de Kduşa).

Din Lecţia zilnică de Cabala 16/07/26, Rabaș – Art.41, 1991-Ce ar trebui să facă omul dacă s-a născut cu calități rele

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Pentru a aduce omul la starea finală în care Kli-ul său devine cât mai mare posibil, adică aspirația sa către Creator devine cu-adevărat imensă, Creatorul trebuie să o conducă printr-o mare varietate de stări. În fiecare dintre aceste stări, omul învață în esență diferența dintre starea Creatorului și starea opusă acesteia, sau dintre liumini și Kelim, dintre lumină și întuneric.

La urma urmei, numai prin existența unui lucru și a opusului său se poate învăța despre acel lucru și opusul său, precum și despre ambele și relația dintre ele.

Poate omul să facă asta? Creatorul este cel care o face. Omul trebuie doar să simtă și să realizeze în ce stare se află.

Creatorul influențează omul atât în ​​întuneric, cât și în lumină, așa cum se spune: atât în ​​exil, cât și în timpul răscumpărării. El intră în fiecare stare și face literalmente totul.

„Eu, Creatorul, locuiesc cu ei în mijlocul impurității lor. Merg cu ei în exil pentru a-i învăța ce este Galut (exilul, dispersarea). Și îi voi aduce la răscumpărare, scoțându-i din exil arătându-le cât de teribil este, astfel încât să-și dorească să-l părăsească. Și în măsura dorinței lor de a se elibera de opresiune și de a ieși din exil, îi voi scoate.”

Astfel, totul este făcut de Creator, omul trebuie doar să-și determine atitudinea față de acesta, acceptând tot ceea ce există și tot ceea ce i se întâmplă exact așa cum este, ajungând totodată la o stare de recunoștință atât pentru cea mai rea stare, cât și pentru cea mai bună, deoarece prin aceasta se conectează la scopul care este mai important pentru ea.

Ei înțeleg cât de necesară este starea lor adversă actuală pentru atingerea scopului și că nu există alte stări mai propice atingerii acestuia. Ei trebuie să realizeze acest lucru, să-l accepte și să-și dorească să rămână într-o astfel de stare, considerând-o o etapă de avansare către scop.

Totuși, întrucât a fi într-o stare opusă Creatorului nu corespunde dorinței Sale, trebuie să ne străduim să ne apropiem de Creator. Dar motivul pentru a face acest lucru nu ar trebui să fie că mă simt rău acum și vreau să mă simt mai bine. Trebuie să învățăm să discernem aceste diferențe pe măsură ce acumulăm treptat diverse stări și avansăm spre scop odată cu ele.

În fiecare stare, omul trebuie mai întâi să realizeze: „Sufăr”, și ulterior, „Creatorul suferă”. Din perspectiva scopului, această stare este benefică pentru om; totuși, din perspectiva scopului creației, este nefavorabilă pentru Creator, deoarece El a stabilit că scopul este adeziunea la El. Cu alte cuvinte, gradul de apropiere de Creator, gradul de avansare, este determinat de capacitatea ființei create de a dărui.

Din  Lecţia zilnică de Cabala 20/07/26, Rabaș – Art.27, 1986-Creatorul și Israel au plecat în exil

Filed under: Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Eu nu pot schimba direct, nimic în mine. Nu mă pot „atinge” deloc. Nu am acces la dorința mea de a primi.

De exemplu, vederea noastră. Oamenii de știință au trasat calea de la globul ocular la nervul optic, de acolo la alte sisteme mai complexe ale organismului și au descoperit pe parcurs ce vedem, cum vedem și cum poate fi corectată vederea.

În cele din urmă, au ajuns la ceea ce se numește centrul plăcerii. Dacă începeți să examinați acest centru, veți descoperi rapid că este o structură specifică din creier care funcționează prin reacții biochimice.

Dar în spatele lui, dincolo de raza de acțiune a unui bisturiu, se află o parte din noi cunoscută sub numele de sinele „simţitor”; acesta este Kli-ul spiritual.. Nu există nicio modalitate de a ajunge la el. Este o dorință! Orice altceva este doar veșmântul material al dorinței, mijloacele prin care aceasta operează și se exprimă. Dar noi nu putem ajunge la dorința în sine.

Deci, ce percep ochii mei? Scântei de  lumină îmbrăcate, să zicem, într-un tablou frumos. Mă uit la o imagine frumoasă și mă bucur de ea. Ce înseamnă asta? Nu există plăcere în imaginea în sine. Există o scânteie de lumină în ea care corespunde exact Kli-ului meu. Altcineva ar putea privi aceeași imagine cu indiferență sau chiar cu dezgust. Dar mă umple de plăcere.

Cu alte cuvinte, scânteia spirituală care este îmbrăcată în imagine este percepută de mine prin ochii mei, trece prin toate sistemele, până când este eliberată în cele din urmă la capătul lanțului material, biologic, și intră în sursa plăcerii mele spirituale: dorința spirituală.

Întreaga cale pe care o parcurge – de la imagine, la ochi și prin toate sistemele organismului – este doar un canal de transmisie. La început există o scânteie de lumină, iar la sfârșit dorința de a primi. Asta e tot! Toate organele noastre de simț sunt doar canale de transmisie.

Așa trăim în această lume: aceleași lumini și Kelim, doar că între ele având un intermediar. Din aceasta vedem că nu avem nicio putere asupra luminii și a Kliului. Ele sunt complet separate de noi și există în afara corpurilor noastre și le putem schimba doar atrăgând lumina înconjurătoare.

Din  Lecţia zilnică de Cabala 7/30/26, Rabaș – Art.32, 1989-Ce înseamnă că uleiul este numit „fapte bune” în muncă

Filed under: Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Pregătirea pentru viitorul Congres crește conform acelorași niveluri ca orice dezvoltare din natură: minerală, vegetală, animală și umană?

Răspuns: Desigur, are loc în orice dezvoltare, și de asemenea, în dezvoltarea dorințelor. De asemenea, ele trec prin acest proces al celor patru etape ale luminii directe HaVaYaH (Yod Hey Vav Hey) și se aplică și Congresului.

Când omul începe să se gândească la asta și să se pregătească pentru asta, experimentează ascensiuni și coborâri, uneori dorind să meargă, alteori nu. Dacă în cele din urmă ia o decizie fermă de a merge, ajunge la Congres cu adevărat pregătit.

Ei trebuie să înțeleagă de ce fac asta, ce speră să obțină de pe urma lui și unde se încadrează restul lumii (munca, familia și sănătatea) în imagine.

Trebuie să cântărească toți acești factori și să ajungă în cele din urmă la întrebarea: „Care este sensul vieţii mele?” Aceasta este o întrebare la care nu se poate răspunde în niciun alt mod.

Experiența ar trebui să le arate că toate celelalte părți ale vieții noastre depind de un factor necunoscut.

Înțelepciunea Cabala ne dezvăluie sursa acestei necunoscute, a Forței superioare. Dacă omul se conectează la ea, atunci dobândește un instrument capabil să corecteze totul, atât în ​​această lume cât și în lumea spirituală.

Dacă examinează pe deplin toate acestea conform etapelor HaVaYaH, fără îndoială va veni la Congres și va ajunge pregătit.

Din Lecția Zilnică de Cabala 2/10/10, Baal HaSulam „Introducere la Cartea Zohar”

Filed under: Intrebare si Raspuns, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Omul este un nou Kli (vas), numit suflet, care poate fi format în noi prin studiu, atunci când iluminarea care vine, ne întoarce la sursă. Adică, lumina construiește al șaselea simț în noi, dorința pentru Creator cu intenția de a-I aduce mulțumire printr-un ecran.

Nu există loc aici pentru dorințele altor pasiuni animalice, pe care nu se poate construi un ecran, indiferent de calculele pe care le-am putea face cu privire la utilizarea lor. Toate acestea nu aparțin muncii Creatorului.

Prin urmare, există două forme opuse ale Torei. O Tora ne învață cum să exiști în această lume, sub Machsom. Aceasta se numește Tora generală, prin care masele sunt învățate cum să trăiască mai bine, cum să fie un bun evreu, adică ceea ce se numește în mod obișnuit a fi religios. În consecință, omul este învățat să-și controleze calitățile, să fie bun și decent, să iubească ființele create, să-și păzească vorbirea și așa mai departe.

Nu resping acest lucru în niciun fel. Cei care nu au trecut încă de Machsom și care nu au încă intenția de a-l trece, ar trebui într-adevăr să respecte acest lucru. Aceasta este Tora pentru mase, care îi pregătește să treacă la Tora individuală.

Tora individuală este destinată omului care dorește să se dezvolte individual, adică unei ființe umane („Ești numit «om»…”) deasupra Machsom, celui care posedă deja un nou Kli.

Dorința pentru Creator este numită o nouă dorință, un nou Kli cu intenția de a dărui. În cadrul ei se trezesc diverse tulburări îndreptate împotriva Creatorului, numite Klipot. Atunci, toată conexiunea omului și toată munca sa sunt îndreptate exclusiv către Creator. Și tot ceea ce este îndreptat către Creator se numește spiritual și se cheamă „om” (Adam).

Din Lecţia zilnică de Cabala 16/07/26, Rabaș – Art.41, 1991-Ce ar trebui să facă omul dacă s-a născut cu calități rele

Filed under: Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Discuții despre Treptele Scării, Partea 206

Dacă nu există conceptul de pedeapsă, de ce Tora vorbește despre pedepse?

Toate cărțile Torei sunt numite „cărți sfinte” deoarece toate se ocupă de lumea spirituală. Spiritualitatea există de la nivelul ecranului în sus, iar noi nu o simțim. Ceva separat și distinct este numit „sfânt”, „sacru”. Toate cărțile sfinte descriu doar lumea spirituală. Tora nu vorbește despre această lume. Nu ne instruiește cum să fim buni cu ceilalți, ci cum să fim buni cu Creatorul. Dorința noastră de a ne asemăna cu Creatorul ne corectează natura, și în mod natural, devenim și noi mai buni în această lume.

Cum descrie Tora ascensiunile? Ascensiunile noastre au loc de-a lungul a două linii: linia dreaptă și linia stângă. Din linia dreaptă provin calitățile Creatorului, primele nouă Sfirot, forțele dăruirii, iar din linia stângă vine dorința de a primi. Omul stă la mijloc și se corectează. Prin urmare, Tora prezintă două lucruri: ce se va întâmpla dacă nu acționezi și ce se va întâmpla dacă acționezi. Citirea Torei, în special a cărților Profeților, dă adesea impresia de calamitate și ne simțim mustrați. Dar de fapt, ceea ce se transmite este o descriere a ceea ce se întâmplă la fiecare nivel. Dacă acționezi într-un fel, urmează un rezultat, iar dacă acționezi în alt fel, urmează un rezultat diferit. Așa se explică structura gradelor spirituale. Nu există nicio intenție de a mustra, așa cum ai certa un copil.

Aceste povești descriu, într-un limbaj narativ, condițiile din gradele superioare. Prin urmare, toate aceste cărți sunt destinate doar celor care se află în lumea superioară, deoarece în lumea noastră nu este nimic de „făcut” în acest sens. Ceea ce face omul aici este un rezultat al celor ce se întâmplă Sus. De exemplu, Tora vorbește despre ruina Templului. Chiar și în interpretarea simplă, se explică faptul că ruina a avut loc pentru că am căzut de la un nivel spiritual, iar apoi au intrat dușmani. Noi înșine am cauzat această situație coborând de la un nivel spiritual superior. Cu șaptezeci de ani înainte de ruină, aceasta fusese deja prezisă. De ce? Deoarece, pe baza nivelului spiritual al oamenilor, era posibil să se prevadă ce se va întâmpla, așa cum astăzi putem observa deteriorarea societății umane și simți că nu o putem opri; unii chiar prezic prăbușirea țărilor sau a umanității însăși.

Cu alte cuvinte, totul depinde de starea interioară, care este reflectată și exprimată în formă fizică. Tora vorbește despre aceste stări interioare. Nu descrie ce ar trebui să facă omul cu mâinile și picioarele sau cu obiectele fizice. Lumea noastră este o lume a consecințelor. Dacă efectuăm corectări în gradele spirituale, totul în această lume va fi aranjat în consecință.

Această lume trebuie să se ridice la gradul final. Trebuie să atingem starea de sfârșit al corectării, nu doar cu punctul central al inimii, ci cu întreaga inimă, cu toate dorințele noastre. Cu alte cuvinte, ni se cere să ridicăm chiar și cele mai corporale dorințe la cel mai înalt nivel. Cabaliștii spun că omul trebuie să atingă starea de sfârșit al corectării în timp ce încă trăiește în această lume.

Filed under: Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→