Întrebare: Care este legătura dintre avansarea unui om în spiritualitate și durata perioadelor de întuneric?

Răspuns: Perioadele de întuneric (Ahoraim) ne testează; verifică cât de pregătiți suntem să depunem eforturi pentru a ajunge la o stare bună în simțirile noastre. Dar asta nu înseamnă că ne deconectăm de la muncă.

Să presupunem că eram într-o stare bună, aveam o dispoziție excelentă, o atitudine bună față de studiu, simțeam o oarecare apropiere de spiritualitate. Acum mi-am pierdut avântul, nu mai simt entuziasmul meu de odinioară, starea mea de spirit s-a înrăutățit, îmi pierd din nou interesul pentru spiritualitate.

Dacă mă opresc din studiu acum, merg într-o excursie, mă duc să mă distrez într-un bar sau pur și simplu mă duc la culcare, nu aș construi noi Kelim, nu aș avansa în spiritualitate. Desigur, voi experimenta unele simțiri, iar aceste Reşimot se vor adăuga la fondul general. În timp, pe baza acestor Reşimot, va veni o schimbare în direcția corectă.

Dar cea mai eficientă și puternică schimbare se realizează atunci când rezistăm stării de întuneric cu toată puterea noastră. Ne străduim să revenim cât mai mult posibil la simţirea spiritualității.

De Sus, mi s-a oferit oportunitatea de a mă întoarce din starea de întuneric la lumină prin propriile mele puteri. Mă pot atașa de spiritualitate, în ciuda faptului că nu sunt ajutat de Sus. Kli-ul meu golit, care anterior se afla sub influența luminii înconjurătoare, trebuie să fie umplut de propria mea impresie despre importanța spiritualității și atunci mă voi simți așa cum mă simțeam înainte de starea de întuneric.

Anterior, acest sentiment îmi era dat de lumina care mă umplea. Acum, îmi ofer singur acest sentiment de apropiere a spiritualității. Totuși, pentru aceasta, am nevoie de un mediu, un profesor, cărți și diverse acțiuni care să mă ajute să dobândesc măreția Creatorului. Adică, trebuie să-mi umplu eu însumi Kli-ul gol. Iar situația ideală este atunci când reușesc să fac acest lucru.

Apoi trec instantaneu la o nouă stare. Am reușit, am făcut-o, m-am ridicat cu un grad mai sus de unul singur. Acum mi se adaugă un sentiment și mai greu de întuneric. Adică, am făcut un pas înainte spre mamă, am căzut din nou în brațele ei tandre, mă bucur, dar dintr-o dată mama mă părăsește din nou. Tocmai am îmbrățișat-o, m-am unit din nou cu ea, iar ea face din nou un pas înapoi. Și acest pas înapoi este acum mult mai mare decât precedentul.

Dacă ar fi fost același pas mic, nu mi-aș face griji. Dar acum situația pare să se fi înrăutățit. Adică, de fiecare dată când cazi și mai jos, stările de coborâre sunt mai grele. Omul crede că a devenit mai rău, că s-a îndepărtat și mai mult de Creator. Acesta este un semn de avansare. Pentru că acum va putea păși înainte și mai mult de unul singur. Acesta este procesul.

Din Lectia zilnică de Cabala 31/03/26, Rabaș – Art.26, 1985-Arată-mi Gloria Ta

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Spiritualitate | Add Comment →