Înainte ca omul să poată ajunge la calitatea dăruirii, trebuie să dobândească diverse calități, definiții interioare și să depună efort, toate acestea necesitând timp.

Este imposibil să dobândești toate acestea dintr-o dată, deoarece trebuie să treacă prin materia noastră, astfel încât omul să dezvolte sensibilitate și, în propria dorință de a primi, să înceapă să simtă nevoia de a dobândi dorința de a dărui.

Problema este că, în timpul unei stări de ascundere, nu avem posibilitatea de a accelera acest proces și de a scurta timpul de pregătire într-un mod clar și controlat. Nu putem să știm exact ce facem și să acționăm într-un mod pe care să-l înțelegem, realizând clar că prin anumite acțiuni putem avansa într-un fel sau altul. Acest lucru este imposibil.

Prin urmare, se spune: „Fă tot ce îți stă în putere”. Și este absolut imposibil să prezicem rezultatul în avans, deoarece tot ceea ce parcurgem acum nu este un lucru mic, nesemnificativ, de la care vom trece în cele din urmă la ceva mare și real. Nu, până la corectarea finală, omul va lucra cu aceleași Kelim pe care le dezvăluie în perioada de pregătire.

Prin urmare, nu ar trebui să subestimăm sau să minimalizăm importanța muncii în etapele pregătitoare prin care trecem, chiar dacă ni se pare că a mai trecut o lună, două sau un an și absolut nimic nu s-a schimbat. Acest proces necesită timp.

Unele etape trec foarte repede, iar apoi există perioade în care nu pare să se întâmple nimic. De fapt, nu putem evalua sau măsura corect acest lucru pentru a înțelege când avansăm cu adevărat.

Poate că facem progrese mari, rapide, dar se întâmplă atât de profund încât nu le simțim; adică progres în acele calități ale noastre care sunt încă atât de îndepărtate de noi, necunoscute nouă, încât nu putem discerne nimic în ele.

Poate că trec prin mii de astfel de calități în fiecare zi și nu le simt. Dar unele calități le simt deja puțin și, prin urmare, mi se pare că totul se schimbă și avansez repede. Nu ar trebui să ne bazăm pe simțirile noastre aici; nu putem măsura acest lucru.

Rabaș scrie că acest lucru se întâmplă pentru că dorinței de a primi nu trebuie să i se dea nicio răsplată și nici să i se arate că, în acest fel, chipurile, va câștiga mai mult, iar în alt fel, mai puțin. La urma urmei, făcând asta, te asociezi cu fenomene care apar în dorința de a primi și care nu sunt legate de Kli-ul credinței.

Din Lecția zilnică de Cabala 12/10/26, Rabaș – Art.913-Și el studiază Tora Sa

Filed under: Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate | Add Comment →