Noul meu articol pe Linkedin “Noi înșine îi întoarcem pe Emma Watson, Sally Rooney și pe alții împotriva noastră”

Emma Watson, Sally Rooney și Roger Waters sunt doar trei dintr-o lungă listă de actori, muzicieni, autori și artiști de orice fel și crez, care susțin palestinienii și fac apel la boicotarea Israelului. Cum se face că toți dau vina pe noi, Israelul? Nu le-am întins mâna în pace de nenumărate ori? Nu ne-am oferit oare să ne retragem din toate teritoriile ocupate în războiul de șase zile din 1967? Intr-adevar am făcut-o. A ajutat? Nu, nu a făcut-o. Ne-ar ajuta dacă am renunța la pământ în întregime? Nu, nu ar ajuta. La urma urmei, au măcelărit evrei în 1921, 1929, 1936 și ori de câte ori au putut înainte, între și după acele date de revolte. Mai mult, „cel mai bun prieten” al palestinienilor a fost Adolf Hitler.

Deci de ce îi pasă lumii de palestinieni și nu de noi? Răspunsul este simplu, dar contraproductiv: lumii îi pasă de ei și nu de noi, pentru că nouă nu ne pasă unul de celălalt. Lumii îi va păsa de evrei atunci când evreilor le vor păsa unii de alții, și nici o clipă mai devreme.

Spunem că vrem pace cu palestinienii, cântăm despre pace și ne rugăm pentru ea, dar nu facem un pas mai aproape unul de celălalt. Între noi suntem la gâtul celuilalt, luptăm pentru superioritate și plini de un sentiment de drept și indignare îndreptăţită împotriva fraților noștri.

După cum tocmai am spus, am încercat orice fel de ofertă de pace posibilă, dar am fost refuzați de fiecare dată. Prin urmare, în ciuda diviziunilor noastre interioare este timpul să examinăm ce facem greșit unul față de celălalt, în loc să dăm vina pe cealaltă parte pentru că nu a acceptat ofertele noastre generoase.

Dacă ne uităm la noi înșine, vom descoperi că problema se află cu adevărat în noi: este ura dintre noi. Nu putem fi în frăție cu palestinienii și ei nu vor dori să fie în fraternitate cu noi, până când nu vom fi în fraternitate unii cu alții. Iar odată ce suntem ca frații, restul lumii se va raporta la noi în consecință.

Îmi dau seama că poate părea că singura lor dorință este să ne alunge de aici și îmi dau seama că și ei simt că aceasta este adevărata lor dorință, dar poporul evreu este nedorit oriunde merge, nu pentru că ar fi infracțional, ci pentru că nu sunt fideli chemării lor. Singurul scop al existenței noastre este de a servi ca o națiune model, o națiune al cărui popor se ridică deasupra sciziunii și formează o uniune care transcende toate diviziunile. Când reușim acest lucru, și au fost momente în trecutul nostru când am reușit, suntem dragi lumii. Când nu reușim să o atingem, și de obicei eșuăm, suntem paria lumii.

Prin urmare, nici nu ar trebui să încercăm să spargem o crăpătură prin zidul de ură al lumii față de evrei; nu vom reuși. Eforturile noastre ar trebui să se concentreze numai pe promovarea unor conexiuni bune între noi. Dacă reușim, vom sparge fiecare zid din inima fiecărei persoane din lume.

Putem înceta să încercăm să ne „explicam” poziția, să dovedim că avem dreptate, să pretindem că și noi avem dreptul la o țară suverană. Nimeni nu ascultă. Dar când ne legăm unii cu alții, nu va trebui să explicăm nimic nimănui; meritul nostru ne va acorda tot ce cerem în prezent să avem. În plus, nu va trebui să explicăm acest lucru; va fi evident pentru toată lumea și toată lumea se va împrieteni cu noi.

Cărțile noastre, istoria noastră și înțelepții noștri din fiecare generație ne spun că singura noastră speranță este unitatea. Este timpul să ascultăm.

Pentru mai multe informații despre meritele unității evreiești, căutați cartea mea Alegerea evreiască: Unitate sau Antisemitism.

Filed under: Criza, globalizare, Educatie, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Oamenii de știință care au cercetat creierul uman au încercat să găsească un mecanism care controlează o persoană și utilizează toate capacitățile creierului. Dar nu au găsit răspunsul. Poate că nu căutau în locul potrivit?

Răspuns: Desigur, nu. Creierul nostru este o legătură de tranziție foarte serioasă atât între noi înșine, cât și între fiecare dintre noi și conștiința universală externă a lumii.

De fapt, toate sufletele sunt interconectate printr-o rețea foarte complexă de conexiuni reciproce, nu doar între oameni și nu doar la nivelul lumii noastre, în măsura în care s-a informat, ci la nivelul unei conexiuni informaționale mult mai profunde și mai cuprinzătoare

Prin urmare, să spunem că am putea găsi sursa acțiunilor, gândurilor, sentimentelor, deciziilor, dorințelor sau a tot ceea ce se întâmplă în interiorul unei personae şi care este complet incorect. Toate aceste conexiuni invizibile, imperceptibile trec prin noi, prin miliarde de alte suflete și corpuri și se întorc din nou. Acesta este un organism comun uriaș pe care nu îl cunoaștem și nu îl simțim.

Dar cabaliştii simt asta. Ei realizează perfect modul în care funcționează acest organism. Se numește strălucirea Shechinei, strălucirea întregului univers, a dorinței comune și a gândirii commune, unde toată omenirea se unește în gânduri și aspirații la cel mai înalt nivel în starea sa corectată cu Creatorul.

Până la urmă, toată lumea va ajunge la asta. Atunci vom ști ce au încercat oamenii de știință să afle. În caz contrar, nu vom avea niciodată informații complete.

Întrebare: Putem spune că, cercetând creierul, oamenii de știință caută rădăcina originii noastre?

Răspuns: Da. Dar de fapt, nu există nimic în interiorul creierului. Creierul este un receptor foarte mic de informații. De fapt, activitatea fiecărei celule a corpului este determinată de organism, dar pentru ca celula să învețe ce cere organismul de la ea, există în ea un mic dispozitiv care o adaptează întregului organism. Acesta este creierul nostru.

Din  KabTV “Prim-plan. Anamneză” 2/19/10

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Este necesar să creștem băieții și fetele separat?

Răspuns: Separarea băieților și fetelor nu va realiza nimic. Nu va duce la rezultatul corect decât dacă este realizat în sistemul sugerat de Cabala.

Separarea artificială este ca două tabere, masculin și feminin, unul împotriva celuilalt. Va provoca percepții greșite și mai mari asupra realității și nevoilor și nerealizarea acestora atât la fete, cât și la băieți. Poate că ceea ce avem astăzi este încă mai bun decât o astfel de separare forțată.

Întrebare: Studii recente au arătat că educația băieților și fetelor împreuna duce nu numai la schimbări în comportamentul lor, prin care un băiat devine efeminat, iar fata ocupă poziția de lider, ci și la o schimbare la nivel de cromozomi.

Există de obicei o nivelare completă a cromozomilor masculini. Oamenii de știință explică acest lucru prin niște factori externi. dar cu toate acestea, înțeleg deja că acest factor există. Studiul ar trebui să fie în continuare separat. Dar spui că pur și simplu asta nu va ajuta. De ce asta nu rezolvă problema?

Răspuns: Și ce le oferi făcând asta? Pur și simplu îi îndepărtezi. Adică, nu permiteți părții masculine să influențeze reciproc partea feminină, iar partea feminină face același lucru cu partea masculină. Băieții nu mai primesc un exemplu sub forma unei femei profesoare, sub forma unei bone.

Drept urmare, primesc exemple masculine. Desigur, în viitor poate, acest lucru îi va face să-și dea seama mai corect. Dar care sunt exemplele? În ce fel ar trebui să fie ca un bărbat și cine este acest bărbat? Bărbatul este această imagine colectivă. Ce este el?

Și fetele primesc exemplul unei femei, stau printre prietene, joacă jocurile împreună și așa mai departe, așa este. Dar cine este această femeie pe care o urmăresc? Ce este această imagine? Ce le învață ea prin exemplul ei?

Prin urmare, în primul rând, este necesar să se găsească astfel de profesori care, în învățământul separat, să ofere copiilor o educație corectă.

Din KabTV “Prim-plan. Generaţia Lady Gaga” 3/10/10

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Ai spus că nu există Creator și că El este proprietatea celei mai înalte conexiuni, dăruirea. Dacă nu există Creator, cui ne rugăm?

Răspuns: În principiu, nu ne rugăm cuiva, deși așa o exprimăm în cuvinte. Înălțăm calitatea dăruirii, conexiunii și iubirii deasupra noastră și încercăm să ne ridicăm deasupra noastră.

Îmi imaginez cumva o treaptă mai înaltă și încerc să mă ridic până la ea. Aceasta este o adevărată rugăciune, convertire. De aceea rugăciunea se numește tfila, lehitpalel – adică „a se judeca pe sine”, să mă ridic deasupra sinelui, să simt cine sunt și cine ar trebui să fiu.

Din Congresul internațional „Să ne ridicăm deasupra noastră” 06.01.2022, „Apropierea Creatorului prin rețeaua de conexiuni dintre noi”, Lecția 1

Filed under: Lectia zilnica, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Este corect să aștepți ca totul din grupul de zece să se transforme în bine, astfel încât toate fricțiunile să dispară?

Răspuns: Nu cred că este corect să aștepți. Nu va merge. Poți aștepta un număr infinit de ani până când forța superioară începe să te oblige cu un băț de sus să mergi înainte, astfel încât să înțelegi că starea ta trebuie corectată. În niciun caz nu putem aștepta ceva ce trebuie să se întâmple într-o zi. Aceasta este cea mai rea atitudine față de viață.

Trebuie să acționăm. Dacă vă ajutați unul pe celălalt în grupul vostru., atunci nu mai este înfricoșător și nu este dificil. Făcând acest lucru, ești entuziasmat de ceilalți și acționezi tu însuți asupra lor și astfel mergi mai departe. Dacă se construiesc relații potrivite între prietenii din grup și începi să-i împingi astfel încât să înceapă să lucreze, atunci automat toată lumea se ajută reciproc, se inspiră și toată lumea merge înainte.

Și așteptarea este cel mai periculos sentiment. Nu este nimic de așteptat.

Întrebare: Dacă sunt într-un grup, nu ar trebui să accept certuri, frecări și interferențe în cadrul grupului de zece. Este corect?

Răspuns: Nu. Toate acestea trebuie corectate, nu doar respinse. Eu vorbesc despre a fi activ. În acest sens, toată lumea ar trebui să se înțeleagă; dacă nu îi inspir pe alții, atunci ei nu mă vor inspira și nu vom avansa.

Din Congresul internațional „Să ne ridicăm deasupra noastră” 1/6/22, „Apropierea Creatorului prin rețeaua de conexiuni dintre noi”, Lecția 1

Filed under: Congrese, Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Cum putem menține conexiunea specială la care ne-am acordat între noi la congres?

Răspuns: Cabala, pe de o parte, este o știință oarecum nerealistă, deoarece nu operează în cadrul calităților fizice ale senzațiilor noastre. Pe de altă parte, este absolut real pentru că nu trebuie doar să o studiem și să o explorăm, ci și să o creăm, și nu pur și simplu să o creăm, ci să facem acest lucru din calitățile noastre opuse.

În această mișcare de studiere a calităților opuse, trebuie să atragem forța superioară ascunsă a naturii care ține, hrănește, naște, saturează și umple totul. Aceasta este o calitate a dăruirii. Trece puțin, dar încă se manifestă și se percepe de noi în calitățile noastre egoiste.

Și aici, în conexiunea dintre noi, trebuie să manifestăm aceste calități ale naturii, calitățile dăruirii dezinteresate. Și în măsura în care ne străduim, începem să simțim că există în natură o asemenea calitate a iubirii reale, adevărate, care se numește „Creatorul”. Dar este ascunsă pentru că noi înșine o ascundem deoarece nu avem astfel de calități și sentimente sau astfel de relații între noi.

Prin urmare, Creatorul a spart dorința unică inițială pe care El a creat-o, astfel încât, în toate încercările posibile de a ne conecta între noi, să putem înțelege cumva ceea ce este opus nouă și să începem să încercăm să o dezvăluim și să o scoatem din ascundere.

Deci vom acționa așa cum ne sfătuiesc cabaliștii; vom ataca ascunderea Creatorului pentru că există doar El și ascunderea Lui, pe care trebuie să-l negăm cu eforturile noastre. Trebuie să creăm astfel de conexiuni între noi pentru a dezvălui această calitate a iubirii și dăruirii, apoi, în felul în care relațiile noastre seamănă cu Creatorul, El va fi revelat în ele.

Din Convenția internațională „Ridicându-ne deasupra noastră” 1/6/22, „Apropierea Creatorului prin rețeaua de conexiuni dintre noi”, Lecția 1

Filed under: Congrese, Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca interioara, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Comentariu: Atunci când într-un mediu secular sunt dezvăluite anumite abateri fizice sau morale, acest lucru nu provoacă prea mult șoc, atât timp cât acești oameni nu se disting de ceilalți, nu pretind că sunt aleși de Dumnezeu și nu le dictează altora cum să se comporte.

Când un astfel de fenomen este dezvăluit în cercurile ortodoxe, este șocant.

Răspunsul meu: Faptul că oamenii religioși vor să arate că sunt speciali nu este important. Din punct de vedere biologic, sunt absolut la fel cu ceilalți, nu au nicio atitudine specială și dorință interioară de a fi diferiți. Dar totuși, în acest mediu există relații foarte bune, comunicare, fonduri de ajutor reciproc și un anumit sprijin.

Societatea lor este construită în acest fel, pur egoist, încât are sisteme de asistență reciprocă. Acesta este iudaismul obișnuit, pământesc, care ajută oamenii în multe feluri și le oferă o anumită protecție morală și fizică, deși în același timp păstrează dezvoltarea noastră.

Religia nu este menită să-l corecteze pe om. Religia este la fel ca și construcția unei case, o practică convențională. La fel ca un obicei pe care îl are o persoană din casa tatălui său, hrana mamei sale, acel mod de viață – religia îi oferă un anumit mediu, o coajă pentru existență: fă acțiuni așa și așa, organizează-ți viața în așa fel, te va ajuta in viata.

Și atunci când egoismul începe să se dezvolte, depășește acest cadru și din întreaga religie rămâne doar respectarea ritualurilor externe, în timp ce nu mai există atitudini morale interioare.

Din KabTV “Prim-plan. Reîntoarcerea” 2/19/10

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Ce ar trebui adăugat lumii noastre în noul an pentru ca aceasta să devină mai binevoitoare și să fie mai ușor pentru o persoană să treacă prin toate aceste metamorfoze pandemice?

Răspuns: Cred că este necesar să adăugăm lumii noastre conștientizarea scopului său și a modului în care îl putem atinge, lucru pe care încă îl putem face singuri, fără a aștepta milă de la natură. Acesta este cel mai important lucru.

Întrebare: Adică să apară un scop foarte clar?

Răspuns: Scopul ar trebui să fie unul singur. Nu vom ajunge nicăieri dacă nu aducem oamenii la același echilibru cu natura în care există întreaga lume minerală, vegetală și animală.

Adică egoismul de orice tip, de fiecare nivel, să fie în echilibru cu întreaga natură, sau cu Creatorul am putea spune. Omul nu este în echilibru cu El. Trebuie să găsim, să realizăm și să implementăm această formulă.

Din KabTV “Ştiri cu Dr. Michael Laitman” 12/20/21

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Dovada includerii mele în mediu este că îmi pasă de acest mediu mai mult decât de mine însumi. Și mă văd doar ca rezultat, ca produs al acestui mediu.

Omul începe să simtă că el însuși nu există, ci doar mediul, în care el este o consecință. Adică nu are nimic al lui, ci doar ceea ce primește din mediul înconjurător. Mediul îl modelează și îl naște constant.

Și aici se manifestă adevărata libertate a omului. S-a desprins de sine, de egoismul său și s-a unit complet cu mediul, care din acel moment îl definește complet. Adică fiecare persoană intră în sistemul grupului de zece, care începe să opereze ca cele zece Sefirot ale sufletului.

Din Congresul Internațional „„ Ne ridicăm deasupra sinelui nostru’” 1/8/22, “Absorbim măreția scopului de la prieteni”, Lecția 4

Filed under: Conventions, Daily Kabbalah Lesson, Events, Group Work, Spiritual Work | Add Comment / Ask Question →

Filed under: Congrese, Munca in grup, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Importanța muncii apare tocmai atunci când se ajunge la o stare de zero, când omul ajunge la o stare de zero, când vede că își anulează întreaga existență și ființa, pentru că atunci dorința de a primi nu are putere. Abia atunci se intră în Kedusha. (Baal HaSulam, Shamati, 19. „Ce înseamnă „Creatorul urăște trupurile” în Muncă?”)

Cu toate acestea, înainte de anulare, omul are o de depus o sarcină mai mare, atunci când nu își dorește nimic pentru el însuși. Își dorește un singur lucru: să fie în starea zero de parcă nu ar exista absolut și egoismul nu are control. Abia după aceea începe să intre în lumea spirituală, să simtă Creatorul.

În înțelepciunea Cabala, noi numim acest lucru Tzimtzum – restricție. În același timp, dorința nu dispare, este doar restrânsă și apoi intrăm în alte calități. De cealaltă parte a muncii cu dorința noastră de a primi, acum lucrăm cu ea deja de dragul dăruirii.

Întrebare: Cum îmi pot anula existența în acest moment?

Răspuns: Încercați să o faceți fizic. Acesta este motivul pentru care suntem creați în lumea corporală. Nu contează dacă suntem în egoism sau în altruism. Facem primii pași în lumea noastră în care putem exista fizic, adică să fim în contact unul cu celălalt, indiferent de calitățile noastre interne.

Trebuie să încercăm să facem ceea ce ne sfătuiesc cabaliştii. Începi prin a te anula practic în fața prietenilor din grupul de zece. Indiferent ce hotărăște grupul de zece în cadrul progresului nostru comun, trebuie să accept necondiționat, cu bucurie, înțelegând că mă trage spre scop. Și merg mai departe cu asta.

Întrebare: Chiar acum, stau la lecție. Am un milion de dorințe și gânduri diferite. Cum le pot anula înaintea prietenilor mei?

Răspuns: De aceea ne pregătim pentru lecție. Trebuie să fim pregătiți pentru faptul că ne vom anula înaintea prietenilor noștri. Tot ce vreau să fac acum este să fiu în inima mea, să mă concentrez în ea doar pe dorința mea de conectare cu Creatorul, cu scopul creației. De dragul asta, mă anulez și mă integrez cu prietenii. Adică trebuie să mă anulez complet în fața grupului meu.

Vreau să fiu înăuntrul lor. Vreau să fiu împreună cu ei în mod specific în această barcă, pe care o formăm cu toții din dorințele și intențiile noastre.

Congresul internațional „Ridicându-ne deasupra noastră” 07.01.2022, „Anularea în fața prietenilor”, Lecția 2

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca in grup, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→