Comentariu: Uneori, un prieten din grupul de zece sugerează o cale de acțiune. Toată lumea este de acord, o duc la îndeplinire, iar rezultatul este excelent. De exemplu, cineva propune repararea sistemului electric în centru, iar ei îl gestionează perfect.

Munca în comun este minunată. Cu toate acestea, există o distincție între sarcinile de grup și conexiunile interpersonale. Adesea, aceste domenii se suprapun în cazul în care interacțiunea de grup devine împletită cu munca de diseminare.

Răspunsul meu: Există nenumărate mici chestiuni care nu pot fi aduse toate la un numitor comun.

Fiecare caz trebuie abordat individual. Ceea ce este esențial este să acordăm întotdeauna prioritate aspirației noastre interioare de a ne uni unul cu celălalt pentru a dezvălui Creatorul în acea unitate.

Toate celelalte sunt acțiuni externe, la nivelul lumii noastre. Acestea pot varia ca eficacitate și semnificație, dar sunt secundare.

Aș separa aceste aspecte. Există situații în care oamenii nu pot participa activ la diseminare. De exemplu, unii dintre studenții mei locuiesc în Alaska, nordul Canadei, Patagonia sau Noua Zeelandă. Ar trebui să iasă afară să înmâneze fluturașii? Nimeni nici măcar nu s-ar uita la ei, pur și simplu nu se face asta în acele locuri. Accentul principal este conexiunea lor internă, care favorizează progresul lor spiritual.

Cu toate acestea, dacă există chiar și o oportunitate minimă de a se angaja în diseminare ca parte a efortului colectiv, ar trebui să participe imediat. Viața, ca parte a corpului mai mare, implică fiecare “celulă” să se conecteze cu celelalte și să le transmită tot ce poate.

Prin această conexiune curge lumina dătătoare de viață, lumina vieții. Prin urmare, ar trebui să căutați modalități de a vă conecta cu ceilalți și de a vă angaja în diseminare, dar numai cu scopul de a revela lumina Creatorului din noi.

Din KabTV “Am primit un apel. Conexiune interioară” 17/04/10

Filed under: Intrebare si Raspuns, Spiritualitate | Add Comment →