Întrebare: Ce este credința?

Răspuns: Credința este dăruire, capacitatea de a dărui în ciuda dorinței de a primi (credinţă mai presus de raţiune). Deoarece noi suntem dorința de a primi, credința, care este calitatea dăruirii, este întotdeauna împotriva naturii noastre.

Omul o poate dobândi doar cu ajutorul luminii superioare care ne dă capacitatea de a ne ridica deasupra noastră înșine, de a acționa nu pentru propria noastră dorință, ci pentru dorința altuia, a Creatorului (de dragul altuia, Creatorul). În această măsură eu devin dependent de cel superior (sunt un slujitor al Creatorului) și nu de mine însumi (slujitor mie însumi). Dacă mă crezi, înseamnă că tu acționezi cu abilitățile tale de dragul meu. Devii asemănător cu mine. De obicei, fiecare om este opus altuia. Dar dacă spun că cineva mă crede, să zicem 50%, asta înseamnă că și-a neutralizat dorințele cu 50%, și în această măsură se poate contopi cu mine.

Există doar cunoaștere, acțiuni de dragul propriilor dorințe, în care știm ce vrem. Și există credință, acțiune pentru împlinirea dorințelor altuia. În măsura acestei calități, omul simte dincolo de sine, în alte dorințe. Ceea ce este simțit în aceste dorinţe se numește lumea superioară, spirituală. Prin urmare, credința este legată de iubire, iubirea pentru celălalt. Iubirea este abilitatea de a înlocui propria dorință cu dorința altuia și de a o împlini.

După cum vedem, credința în Cabala este stăpânirea calității superioare a dăruirii. Și nu are nimic în comun cu definiția credinței acceptată în lumea noastră ca fiind a crede în cunoașterea altcuiva și a o accepta ca pe un fapt. Se dovedește că până și ceea ce poate fi invenția altcuiva devine un fapt, o certitudine pentru mine, pe baza căreia îmi construiesc acțiunile viitoare, viața mea.

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate | Add Comment →