Comentariu: Aţi spus că dacă avem vreo dorință materială, este mai bine să  o realizăm rapid, pentru a nu interfera cu dezvoltarea noastră spirituală.

Răspunsul meu: Dacă mintea ta este ocupată cu dezvoltarea spirituală, atunci involuntar nu vei face mișcări stupide și inutile în orice altceva.

Cu toate acestea, mai trebuie să te organizezi cumva: să te miști, mănâncă normal. Să zicem că am un job sedentar, stau aproape tot timpul, așa că mă forțez să mă mișc o oră și jumătate pe zi.

Medicii spun că și o jumătate de oră pe zi chiar, este suficientă: puțină mișcare, mersul pe malul mării, mersul cu bicicleta.

Dar personal cred că, deși este necesar să te forțezi să faci toate acestea puțin, principalul lucru, desigur, este munca internă. Dacă o persoană este implicată în asta, atunci are inevitabil un schimb normal în orice altceva.

Din KabTV „Am primit un apel. Înalţă-te” 21.04.12

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Marea Moartă reprezintă absența vieții, deoarece Malchut, din păcate este tot moartă și nu se poate face nimic. Dar când ajungem cu adevărat la conexiunea dintre Malchut și Bina, atunci pământul va fi umplut cu umiditatea superioară.

Întrebare: Bolnavii nu vor avea unde să fie tratați și vor face băi de nămol?

Răspuns: De ce? Înălțimile Qumran și tot ce este în jurul Mării Moarte au existat dintotdeauna, doar că marea era cu 10-15 metri mai înaltă. Dar totuși a fost întotdeauna sărată.

Aproape niciodată nu a avut viață, deși acolo există viață. Pur și simplu nu o distingem noi și nu o vedem. Rămâne încă de descoperit.

Marea Moartă este în deșert. Deșertul nu este doar un loc în care, așa cum ni se pare nouă, nu există decât nisip și mici dune. Deșertul poate avea vegetație, faună sălbatică, stânci, munți și izvoare.

Exact un astfel de deșert înconjoară Marea Moartă. Anterior, erau tigri, lei, leoparzi, iar acum au mai rămas doar câțiva dintre ei, dar încă mai trăiesc acolo. În acest deșert există izvoare de apă și peșteri foarte interesante.

Cu mii de ani în urmă, timp de mulți ani, opozițiile autorităților din Ierusalim au fugit acolo. Acolo, în cetatea Mossadului, evreii s-au ascuns de romani.

În acele locuri au trăit mulți mari cabaliști care cercetau cum să continuie corectarea după distrugerea Templului.

Poate că acest loc este „mort” pentru că a fost cel mai puțin afectat de sfărâmare, care s-a concentrat în principal în Ierusalim și a trecut peste restul Israelului.

Acolo unde nu exista viață, practic nu poate exista nicio distrugere. Prin urmare, deși aici se simte o forță specială, această forță este moartă.

Din KabTV  „Geografia cabalistă”, 10/10/10

Filed under: Intrebare si Raspuns, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Există o pildă binecunoscută despre un om care se roagă lui Dumnezeu în fiecare zi să-l ajute să câștige mulți bani la loterie. În cele din urmă, Dumnezeu nu a mai suportat, a deschis o fereastră în cer și i-a strigat omului: „Ascultă, sunt dispus să te ajut, dar tu trebuie măcar să cumperi un bilet de loterie”.

Se pare că vrem să fim fericiți în această viață, să câștigăm, dar nici măcar nu cumpărăm biletul de loterie. Facem ceva greșit. Ne irosim energia în locul nepotrivit.

Spuneţi-mi unde și cum? Cum cumpăr acest bilet de loterie câștigător?

Răspuns: Ar trebui să implorați, să încercați și să lucrați pentru a vă apropia de iubirea reciprocă unul pentru celălalt. Nu există nici o altă cale.

Întrebare: Risipim energie cumpărând alte bilete?

Răspuns: Investim în tot felul de lucruri. Desigur, nu putem fi în această natură a iubirii și a dependenței reciproce. Dar o putem cere. Deschide nici măcar o fereastră, ci o mică crăpătură și strigă în ea că vrei să-i iubești pe ceilalți.

Întrebare: Cumpărați un bilet?

Răspuns: Da.

Întrebare: Când cumpărați un bilet, plătiți pentru el. Care este plata noastră aici?

Răspuns: Să fii gata să lupți pentru iubire pentru toată lumea.

Întrebare: Acesta este ceea ce ni se cere? Acesta este biletul câștigător?

Răspuns: Da, doar acesta.

„Știri cu Dr. Michael Laitman” de la KabTV. 26.01.2023

Filed under: Intrebare si Raspuns, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Când cineva cade spiritual, trebuie să ne sprijinim unii pe alții pe parcurs. Spuneţi că omul trebuie să treacă prin aceste stări. Care este limita intervenției noastre?

Răspuns: Nu există limită. Dacă o faci cu iubire, nu există interdicții. A susține înseamnă a ajuta cu iubire. Dacă te gândești la beneficiul unui prieten și nu crezi că este pedepsit în folosul lui, atunci totul va fi bine.

Întrebare: Să presupunem că cineva nu se poate trezi pentru o lecție. Unde este linia fină dintre faptul că trebuie să-l aduc la clasă și faptul că îi voi face rău făcând asta?

Răspuns: Este necesar să tratezi astfel de situații foarte delicat, să încerci să fii blând cu prietenii tăi.

Nu am avut întotdeauna succes cu asta. Îmi amintesc că am fost foarte iritat, nu m-am putut opri. „Cum este posibil să nu te trezești la lecție?” O zi, altă zi și la fel de fiecare dată. Îl trezești pe prieten. „Gata, gata, mă trezesc”, strigă el de la balcon, iar zece minute mai târziu, se dovedește că a adormit și mai profund. Și cum să-l trezeşti? Nu mai știi ce să faci. Am încercat totul. Desigur, a fost greșit, eram încă începător atunci. Dar toate acestea nu au fost simple.

Întregul nostru drum nu este ușor. Acum este mult mai ușor pentru că masele creează câmpul corespunzător și este deja ușor pentru fiecare începător, el simte că există o astfel de acțiune în lume, o astfel de opinie, o astfel de dorință, o astfel de relație. Se vorbește deja despre asta: ceva se întâmplă undeva.

Astăzi este atât de ușor în comparație cu ce era înainte! Înainte, părea exact invers. A fost foarte greu! Cred că sprijinul devine din ce în ce mai bun pe zi ce trece.

Întrebare: Cum pot să nu cedez în fața concepției greșite că fac bine pentru ca o altă persoană să învingă ceea ce nu merită făcut?

Răspuns: Nimic nu va ajuta! Până când o persoană nu se corectează, nimic nu va ajuta.

KabTV „Am primit un apel. Trage-l pe prieten“ 11.3.2012

Filed under: Intrebare si Raspuns, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Ce se întâmplă în starea intermediară, când omul nu a simțit pe deplin puterea dăruirii și nu și-a încheiat pe deplin munca cu egoismul său? El nu este nici aici, nici acolo.

Răspuns: Nici aici, nici acolo nu este cea mai complicată, suspendată stare. Este necesar să faceți totul cât mai curând posibil pentru a o depăşi; nu mai e nimic de făcut.

Întrebare: Dar toată această cale este încă o tranziție între cele două lumi?

Răspuns: Înțeleg că această cale este neplăcută, dar nu poți scăpa de ea.

Aceasta este calea în care descoperi simultan atât coborâri cât și ascensiuni, și totuși nu le poți echilibra, completa una cu alta sau justifica. De aceea anii de luptă interioară și de adaptare la noile condiții spirituale sunt foarte grei. Văd asta la studenții mei dar, din păcate nu pot să-i ajut mai mult decât ceea ce fac.

La fel ca un profesor la școală, poate el face ceva în locul elevului? Elevul este obligat să-și parcurgă anii de școală, să absoarbă el însuși tot materialul și să finalizeze numărul necesar de sarcini, teste și examene, pentru că altfel nu va ști nimic și nu va putea ieși în viață.

Trebuie să facă ceva. În caz contrar, va trebui să facă față lacunelor uriașe. Cel puțin termină școala și are o idee despre ce înseamnă biologia, zoologia, botanica, geografia, istoria și matematica, măcar ceva, cumva.

Poți termina școala și universitatea și, în general nu știi nimic. Poate că nu vei avea nevoie de toate acestea în viața ta, cu excepția unei înțelegeri generale a ceea ce se întâmplă.

Dar în spiritualitate este diferit. Dacă nu cunoașteți legile universului, dacă nu reușiți să le aplicați, atunci lumea superioară nu vă va fi revelată. La urma urmei, o atingi în măsura în care înțelegeți, puterea voastră de adaptare. Dezvălui practic doar cu ce poți lucra.

Ca un copil, căruia i se deschide doar o mică parte din lumea înconjurătoare. Nu înțelege ce există deasupra lui. Este interesat de jucăriile lui și de mama lui; iată mașina lui, ceva mare care se mișcă și aceasta este lumea lui. Orice altceva, ceva mult mai mare, mai ales din punct de vedere al calității, precum conexiunile dintre oameni și altele asemenea, nu le înțelege deloc. El știe că aceasta este dădaca lui, aceasta este mama lui, aceasta este bunica lui și faptul că există un fel de conexiune între ei, că există un fel de viață în spatele lor, toate acestea încă nu sunt pentru el.

Dacă nu ieșim din această stare, nu vom descoperi nimic. În lumea spirituală, dacă nu ai dezvoltat puterea de a înțelege, realiza și interacționa în interiorul tău, atunci rămâi la același nivel. Nu poți crește automat. Crești doar în măsura în care deschizi lumea cu cunoștințele și abilitățile tale.

KabTV „Am primit un apel. Toată suferința are un scop” 11.02.2012

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Comentariu: Există o reînnoire constantă a bunurilor de consum și a tehnologiilor. De exemplu, o nouă versiune a unui computer este lansată special, în comparație cu care versiunea veche este mai lentă, astfel încât oamenii să cumpere una nouă. Același tipar de prostie generală este în toate.

Răspunsul meu: Acesta este un bal al egoismului, un târg de vanitate în ultimele etape ale existenței sale. Omenirea se va distruge singură.

Comentariu: Cel mai interesant lucru este că, în realitate, acest lucru nu se face pentru un individ. Și oamenii înțeleg asta.

Răspunsul meu: Dar ei nu pot face nimic. Așa funcționează egoismul. Ca rezultat al acestei curse, vom ajunge în punctul în care trebuie să ne distrugem natura; altfel, nu vom supraviețui. Ne omoară.

Să presupunem că ești în relații bune cu ceilalți și totuși trebuie să-i înțepi pentru că așa este natura noastră. Este ca și cum ai ține un șarpe pe piept. Este cald și drăguț pentru șarpe, dar trebuie să te muște!

Deci treptat ne vom convinge că trebuie neapărat să facem ceva cu noi înșine. Dar până să realizăm asta, ne vom ucide unii pe alții. Va fi distrugerea deliberată a tuturor fundamentelor civilizației!

Aceste lucruri bune pe care le-am făcut de mulți ani, acum le vom distruge sistematic și vom sta unii în fața celuilalt ca niște sălbatici. Figurat vorbind, ne vom vedea clar stând unul împotriva celuilalt în piei de animale, cu bâte.

Comentariu: Anterior, războaiele erau în strânsă legătură, dar treptat s-au îndepărtat și datorită acestui fapt, populația Pământului s-a dublat în anii 50 ai secolului XX.

Răspunsul meu: Desigur, pentru că am trecut la războiul rece. Acum ne întoarcem din nou. Atunci încă era considerat progres. Acum am ajuns la un anumit punct și trebuie să ne întoarcem. Dar ce putem face cu asta?

Când egoismul se dezvoltă, trece de punctul de bifurcare și începe să lucreze împotriva lui însuși. La fel ca o persoană care mănâncă mult, doarme mult, dar nu poate face nimic pentru că trebuie să-și îndeplinească dorințele, deși acestea îi sunt dăunătoare.

KabTV „Am primit un apel. Noi articole ale morții” 21.04.2012

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Când aţi fost cu Rabash timp de 12 ani, aţi putut vedea schimbările care au loc în marele Cabalist?

Răspuns: Nu poți vedea asta. Cum poate o persoană mică, nesemnificativă, un fel de insectă, târându-se pe pământ, să aprecieze cosmosul? Este imposibil! Acestea sunt dimensiuni complet diferite.

Elevii știu cine sunt? Ei nu știu deloc! S-ar putea să fie supărați deoarece cred că pot face ceva pentru ei, dar nu o fac. Ei uită că totul depinde de ei.

Ei evaluează totul în funcție de proprietățile și calitățile lor; încearcă în mod constant să mă judece pe baza lor sau pe ei pe baza mea.

Comentariu: Dar există o lume interioară care formează atitudinea exterioară față de toate lucrurile, inclusiv acestea.

Răspunsul meu: Nu. Nu veți înțelege sau aprecia. Nu poți, e imposibil! Aveţi încredere în mine!

Am văzut mulți cabaliști care au trăit în anii 70, 80 și 90 ai secolului trecut. La urma urmei, am studiat Cabala de mai bine de 40 de ani. Acești cabaliști erau în exterior oameni simpli, obișnuiți: le plăceau glumele, umorul, sportul și munca fizică. Singurul lucru este că erau foarte încăpățânați.

Întrebare: Dar vă amintiţii de dvs. în această perioadă a dezvoltării dvs.. Ce schimbări s-au produs în mod specific în dvs.?

Răspuns: Este imposibil de transmis. Și de ce? Dacă cineva este interesat, va face el însuși o transformare spirituală. Iar celor care nu sunt interesați, oricum nu le va păsa.

KabTV „Am primit un apel. Cine este el – Laitman?” 13.03.3012

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Spuneţi că tranzițiile de la etapă la etapă sunt adaptări pentru a primi forța dăruirii, astfel încât să nu se simtă ca un iad pentru noi. Ne oferă această perioadă de pregătire capacitatea de a rezista la lumina superioară care poate părea groaznică unei persoane nepregătite?

Răspuns: Da, desigur. Pare teribil pentru că este lumina dăruirii, lumina iubirii. Este foarte greu de suportat.

Nu ai fugi de prea multă iubire, chiar dacă este egoistă? Este foarte greu de suportat. Te stăpânește, pune presiune asupra ta, te obligă și nu poți fi doar „sub ea”, așa cum se spune. Te sufocă, te cucerește și te privează de libertatea ta. Preferăm libertatea decât iubirea. De ce avem nevoie de o iubire care ne ia libertatea?

Dimpotrivă, în spiritualitate nu există libertate fără iubire și nici iubire fără libertate. La urma urmei, conectându-vă cu toată lumea în iubire comună, interconexiune, asistență reciprocă și complementaritate, obțineți libertate nelimitată în această nouă conexiune.

KabTV „Am primit un apel. Toată suferința are un scop” 11.02.2012

Filed under: Intrebare si Raspuns, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Comentariu: Există o pildă budistă despre un hoț de buzunare profesionist care a trăit în orașul bijutierilor. Într-o zi, a văzut un bărbat cumpărând un diamant uriaș incredibil de uimitor pe care acest hoț de buzunare și-a dorit toată viața să-l obțină. Așa că l-a urmat pe bărbat, s-a urcat în tren și s-a așezat în același compartiment. Odată ce bărbatul a adormit, a verificat toate hainele bărbatului, dar nu a găsit diamantul. Când bărbatul a plecat la baie, a verificat gențile și valizele bărbatului, dar tot nu le-a găsit.

La ieșirea din tren, hoțul de buzunare l-a urmărit și i-a spus cu seriozitate: „Sunt hoț de buzunare, profesionist. Nu dau greș niciodată. Totul era curat. Te-am urmărit să-ți spun că nu am găsit diamantul pe care voiam să ți-l fur.”

Bărbatul a răspuns: „Te-am văzut imediat. Când am cumpărat diamantul, mi-am dat seama că mă vei urma, că vrei acest diamant. Așa că l-am ascuns acolo unde nu l-ai căuta.”

„Unde este locul ăsta?” – a exclamat hoțul de buzunare.

„L-am ascuns în buzunarul tău”

În concluzie, „diamantul” pe care îl cauți este chiar lângă tine, mai aproape decât respirația ta.

Întotdeauna căutăm aceste „diamante” undeva acolo. Tot timpul. Ne dedicăm viețile lui, luptăm, urâm, căutăm. Dar de fapt este atât de aproape! Este chiar aici – în „buzunarul” nostru, în noi.

Ce este acest „diamant?” Și de ce nu-l găsim?

Răspuns: Găsește-te pe tine cel adevărat, nu căuta ceva la alții; nu este acolo. Fiecare îl are pe al lui. Trebuie să-și găsească propriul suflet – sufletul omului, cel mai intim. Și atunci  va găsi totul în viață. Dar dacă îl cauți în alții, nu îl vei găsi niciodată. Nu va fi al tău.

Întrebare: Ce înseamnă să te regăsești pe tine însuți?

Răspuns: A te regăsi pe tine însuți înseamnă a-ți găsi conexiunea cu Creatorul, punctul cel mai interior din inimă. Aceasta este acest diamant mare, mare și specială.

Întrebare: Această conexiune cu Creatorul, acest diamant, se găsește în fiecare persoană?

Răspuns: În toată lumea. Acesta este punctul de legătură cu Creatorul. Acesta este diamantul nostru personal.

Întrebare: Trebuie să-l găsească toată lumea?

Răspuns: Desigur.

Întrebare: Cădem mereu în disperare. Îl căutăm în continuare, dar nu îl găsim, căutăm, dar nu găsim. Trebuie să ne confruntăm cu descurajare constantă și să încercăm să îl găsim?

Răspuns: Calmează-te, pentru că acest diamant este în tine. Trebuie doar să găsești conexiunea cu Creatorul din tine.

Întrebare: Când îi apare omului înțelepciunea că totul este în sine?

Răspuns: Este un rezultat al experienței.

Întrebare: Și experiența, trebuie să fie amară?

Răspuns: Este nevoie de timp. Câteva decenii.

Întrebare: Și când voi ajunge la faptul că totul este în mine, voi fi în pace?

Răspuns: În mod firesc. La urma urmei, găsiţi punctul central al lumii voastre – acolo unde Creatorul și voi existați.

KabTV „Știri cu Dr. Michael Laitman” 15.12.2022

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Ce este norocul în munca spirituală?

Răspuns: Norocul, Mazal în ebraică, provine din cuvântul „Nozel – picături”. Dacă picături de lumină, fotoni de sus, picură asupra ta, atunci ești norocos.

Picături de lumină îți luminează puțin calea, aprind o scânteie în întuneric și apoi poți măcar să vezi ceva. Deși, picăturile de lumină dau puncte de scântei, se aprind și se sting, se aprind și se sting, cu toate acestea, de la ele îți faci o idee, nu despre imaginea care este în jur, ci despre cum ar trebui să acționezi în ea. Este cel mai important!

Pe baza acestui lucru cineva poate începe să se anuleze în fața grupului. Aceasta este cea mai mare problemă! Auzim despre asta, citim despre asta, dar nu suntem capabili să o înțelegem în interior pentru a începe să ne anulăm în fața prietenilor. De aceea, începutul implementării este atât de dificil.

Și înainte de asta, nu înțelegi deloc: „Nu s-ar fi putut face cu cel puțin câțiva ani mai devreme? Zece ani am stat și am ascultat, dar doar ascultam!”

Ce înseamnă „auzit”? În primii doi ani, a trecut pe lângă ureche la o distanță de zece centimetri, apoi la o distanță de cinci, doi centimetri și în cele din urmă, a început să intre în mine. Dar până când a venit de la ureche la conștientizare și de la conștientizare la inimă și ți-ai dat seama că trebuie să faci ceva, au trecut zece ani. Nu este prea mult.

Întrebare: Ce este această barieră? Ce este ea?

Răspuns: Bariera este în prostia egoismului nostru. Nu vrea să audă nimic! Acesta nu este egoism obișnuit; claritatea minții și înțelegerea specială a omului nu vor ajuta aici. Ego-ul va găsi orice motiv să nu o facă.

Dar aceasta este o informație foarte importantă pe care omul o primește despre sine și despre calitățile sale.

KabTV „Am primit un apel. Corpul se străduiește să se odihnească constant” 11.3.2012

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→