Întrebare: Putem spune că miracolul de Purim simbolizează o anumită excepţie la reguli absolute ?

Răspuns: Iluminarea uşoară care apare în imaginea lui Mordecai impune şi conduce spre o mare Lumină; în primul rând trebuie să înţelegem că această clarificare este făcută de Lumina Hochma şi nu de Lumina de Hassadim. Este Lumina de Hochma care separă elementele „rupte” unul de altul ca un cuţit: ceea ce este bun de ceea ce este rău, ceea ce este într-un anumit fel de ceea ce este în altă direcţie.

Fără Haman, această clarificare ar fi imposibilă. Dar Haman trebuie să vină de la Mordecai. La fel cum o lanternă nu este suficientă în întuneric, deoarece trebuie punctat în locul potrivit, ceea ce înseamnă a pregăti lipsa în avans, în acelaşi mod, Haman trebuie să fie ajutat de Mordecai, astfel că va fi posibil să-l gestioneze în mod corect.

În ceea ce priveşte miracolul de Purim, este ca miracolul exodului din Egipt, dacă nu există o mare Lumină care arde, nu putem conecta vasele. Nu a existat niciodată o Lumină mai mare ca cea de Purim, o Lumină care uneşte toate extremităţile în „linia mediană”, apoi le ridică la prima restricţie.

Întrebare: De ce trebuie ucis Haman ?

Răspuns: Haman simbolizează intenţia de primire. Este posibil să rămână vie această intenţie ? La urma urmei nu este vorba de vasele de recepţie, care sunt eterne, ci de intenţie, despre utilizarea Malchut: dacă-i într-un mod egoist sau altruist, cu intenţia de a primi sau a dărui. Cine va gestiona comoara regelui, toate în Malchut:, în beneficiul regelui, Mordecai or Haman?

La început, toate vasele mele, toate dorinţele mele sunt egoiste pentru primire (↓). Toate se numesc „Haman”. Pe de altă parte, „Mordecai” are intenţia doar în scopul de a dărui (↑). Deci, trebuie să schimbăm vasele noastre de la o intenţie la alta. Pentru aceasta, noi ucidem „Haman” şi ridicăm „Mordecai”.

În acelaşi timp, vasele nu se schimbă, noi schimbăm doar „acoperişul”, „pălăria”, intenţia, care este numită capul Partzuf. Comorile, Malchut cu cele 125 stări, rămân, dar trec din controlul Haman în controlul Mordecai.

Prima parte a Cursului zilnic de Cabala, 22.02.2013, Shamati N°37 „Un articol pentru Purim”

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica - Niciun comentariu→

Întrebare: Numeroase ţări europene sunt într-o stare crescătoare de separare. Ce pot face grupurile noastre europene pentru a stopa această tendinţă ?

Răspuns: Separarea va continua. Europa va continua pe calea protecţionismului deoarece probleme şi şomajul vor continua să crească. Separarea reciprocă crescătoare este o calitate a lui Haman, calităţi egoiste care trebuie să fie prezentate cu o calitate opusă, calitatea conexiunii dintre noi.

În plus, veţi vedea cum oamenii, dintr-o dată, vor începe să înţeleagă că, dacă ar urma drumul separării şi înstrăinării, se vor răni într-un mod teribil. Europa va înceta să fie o parte civilizată a lumii. Au nevoie de apropiere, în ciuda dezgustului reciproc. Nu există o altă mântuire. Acest lucru ar trebui să fie explicat peste tot şi discutat în cursul seminariilor.

Toate grupurile europene au nevoie să se unească într-un singur grup pentru a face asta. Imaginaţi-vă enorma putere care provine din unitatea tuturor grupurilor, tuturor ţărilor şi studenţilor izolaţi din toate colţurile Europei! Veţi vedea că toată lumea va vorbi cuvintele voastre. Dintr-o dată, ei vor începe să înţeleagă şi vor transmite ideile voastre independent, fără ca măcar să o ştiţi. Ei vor obţine acest lucru printr-o reţea comună, pe care o veţi realiza între voi. Astfel, totul depinde de noi. Este un moment minunat! În ciuda tuturor problemelor din trecut, încercaţi să vă ridicaţi deasupra lor. Aderaţi ca şi cum nimic nu s-ar fi întâmplat. Trebuie să uitaţi totul, să vă uniţi şi să începeţi o nouă viaţă, pe o pagină albă.

Este vorba de o stare particulară a atmosferei superioare, la care trebuie să vă conectaţi şi să începeţi o viaţă nouă. Veţi vedea că în acest an veţi creşte. Veţi câştiga respect şi veţi fi apreciaţi. Lumea vă va considera ca un ghid în călătoria lor sprea starea bună şi spre ceea ce este drept.

Extract din Lecţia virtuală, 24.02.2013

Filed under: Diseminarea Cabalei, Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica - Niciun comentariu→

Întrebare: Cum trebuie să fie conectată la familie lumea de afaceri, pe baza legilor de integralitate în natură ?

Răspuns: În prezent, suntem într-o astfel de tranziţie,  încât masele nu sunt încă încorporate în educaţia integrală. Astfel, între timp, este greu pentru noi să vorbim despre acest subiect. Cu toate acestea, să ne imaginăm că mâine, în timpul pauzei de la prânz, organizăm un atelier la uzina unde câteva cupluri căsătorite iau parte. Ele împărtăşesc idei cu privire la rezolvarea diferitelor probleme şi se ajută reciproc pentru rezolvarea problemelor cu care se confruntă.

Problema este că există lucruri pe care, în principiu, nu le putem schimba în noi înşine, dar putem schimba atitudinea noastră în privinţa lor. Noi cerem participanţilor la discuţie să-şi schimbe atitudinea, să fie mai toleranţi, înţelegători, să aibă compasiune şi să existe cooperare.

Este primul gol pe care trebuie să-l atingem în atelierele familiale. Discutând tot felul de probleme împreună, oamenii încep să înţeleagă că acest gen de probleme există peste tot în lume şi asta-i calmează, reduce focul pasiunii la jumătate. Când văd că este acelaşi lucru pentru toată lumea, atunci mă relaxez: „Ce putem face ? Toată lumea trăieşte aşa.”

În al doilea rând, oamenii dau sfaturi interesante. În timpul discuţiilor, oamenii încep brusc, să asculte ceea ce nu ascultau înainte. Atunci când doi dintre ei, soţ şi soţie, se ridică şi îşi exprimă opiniile, o legătură puternică apare între ei. Asta îi uneşte, le dă un sentiment puternic de identitate! Ulterior, ei devin ceva total diferit.

Astfel, asemenea evenimente sunt foarte utile, mai ales în timpul ascensiunii lor. La începutul atelierelor, este posibil să vorbim de lucruri diferite, cu excepţia problemelor grave, precum drogurile sau adulterul. Cu referire la aceste tipuri de probleme, dificil de rezolvat, trebuie abordate cu grijă şi în timp.

Cu toate acestea, la final, este posibil să le găsim rezolvarea, graţie conexiunii într-o manieră integrală. Atelierele integrale schimbă oamenii şi îi uneşte.

Întrebare: Este util să lucrez cu soţia în acelaşi loc de muncă sau să fim parteneri într-o afacere ?

Răspuns: Dacă este vorba despre afaceri personale ale cuplului, atunci merită.

În timpul lucrului în aceeaşi întreprindere, ceea ce se întâmplă este că atunci când oamenii participă la conexiunea integrală, relaţiile personale sunt eliminate şi, deasupra, relaţiile colective încep să crească, deoarece ele au un spaţiu pentru emoţii care sunt complet diferite, nu plate sau liniare. Astfel, eu nu văd nicio problemă cu asta.

Kab.tv, „secrete profesionale”, 08.02.2013

Filed under: Lectia zilnica, Munca interioara - Niciun comentariu→

Intrebare: Presupunem ca un  proprietar al unei afaceri angajeaza un presedinte executiv sa ii conduca compania sa.

Presedintele executiv este calificat ca manager, specialist, dar munca patronului interfera cu
munca lui, il monitorizeaza si controleaza, astfel il impiedica sa gestioneze firma.Toate acestea
determina aceasta persoana sa nu poata sa isi manifeste aptitudinile sale manageriale. Ce poate face el in aceasta situatie?

Raspuns:Este necesar sa fie invitat proprietarul firmei la o intalnire a echipei.”Noi nu putem sa vedem o rezolvare a problemei si te rugam sa iei parte la intalnirea de astazi; este foarte important pentru noi.
Noi avem nevoie de opinia ta”. Astfel, tu il atragi in echipa, il faci partener in luarea deciziei, astfel el nu te va mai comanda, nu va mai dicta ce sa faci, dar te va asculta si va adera la echipa.

Echipa trebuie sa fie ca o tesatura stransa. Angajatii trebuie sa creeze un astfel de mediu dintre ei incat proprietarul firmei nu va mai fi capabil sa dicteze, dar  va dori sa se prezinte mai agreabil,om cumsecade,un coechipier al echipei.El pur si simplu cade sub vraja lor : el va imparti cu ei aceeasi masa, va lua aceleasi sandwich-uri si ceasca de ceai si va fi mult mai simpla comunicarea cu el , mentinand conversatia in acelasi ton cu fiecare dintre ei. Astfel, el va fi atras intr-o relatie calda de prietenie cu oricine.

De la KabTV „Secrete Profesionale” 8 feb. 2013

Filed under: Criza, globalizare, Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica - Niciun comentariu→

Întrebare: Este adevărat ce spun oamenii, că atunci când privim scrisorile din cartea Zohar scrisă în limba aramaică, ne conectăm automat la Lumină, chiar dacă nu înţelegem limba ?

Răspuns:  Nimic nu se întâmplă automat. Acest lucru poate fi comparat cu un copil care s-a născut şi trăieşte în această lume, care se dezvoltă şi este susţinut deoarece el se anulează în faţa adulţilor. Este vorba despre un atribut înnăscut şi, astfel, el permite părinţilor să aibă grijă de el. Ei au grijă de el iar el se dezvoltă.

Dacă o persoană se anulează, ea însăşi, în timpul studiului prin citirea cărţii Zohar, este sub influenţa şi în grija prietenilor, chiar dacă ea nu înţelege asta şi nu simte nimic, dar vrea să se plaseze sub influenţa Luminii, prietenilor, grupului major care se ocupă cu asta. Cu toate acestea, trebuie să aibă această intenţie. Chiar dacă ea uită, are nevoie să simtă că este la locul ei.

Întrebare: Cum putem urmări textul în timpul lecturii cărţii Zohar şi păstra intenţia bună în acest timp ?

Răspuns: Lucrul principal este intenţia şi textul este important în măsura în care o persoană-l poate atribui unei intenţii corecte. Treptat, ea începe să vadă sensul exact al cuvintelor: un „copil”, „înţelepţi”, Sefirot, Malchut, and Bina. Ea îl va vedea. Sub influenţa Luminii care Reformează, care funcţionează încet, o persoană va începe să simtă impresii diferite. Ea va simţi o conexiune cu ceea ce citeşte.

Întrebare: Care ar trebui să fie abordarea nostră în timpul lecturii cărţii Zohar sau ce ar trebui să se schimbe în ea, astfel încât Lumina să ne influenţeze şi să ne schimbe ?

Răspuns: Trebuie să ne conectăm. O persoană trebuie să simtă că este într-un grup unit ca un comando, ca un tot făcut din părţi distincte. Trebuie să simtă asta în mod natural. În caz contrar, intenţiile sale nu sunt cele bune.

Astfel, simţind toată realitatea conectată în ea, ea vrea să aparţină Creatorului împreună cu aceasta, să se conecteze şi să adere la El. Persoana înţelege că ceea ce se întâmplă este urmare a schimbărilor interioare şi le aşteaptă cu nerăbdare.

Partea a doua a Cursului zilnic de Cabala, 21.02.2013, Zohar

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca interioara, Zohar - Niciun comentariu→

Trebuie să înţelegem că viitorul este în mâinile noastre. Noi suntem cei care-l determină. Dacă rămânem cu braţele încrucişate, nimic bun nu se va întâmpla. Nu trebuie să ne gândim la noi înşine; trebuie să ne facem griji despre cum vom aduce metoda corecţiei la oameni şi cum vom începe să o realizăm.

Difuzarea, în sine, este realizarea. Acest lucru se întâmplă deoarece o persoană îşi schimbă gândurile şi dorinţele, atitudinea lui faţă de lume şi astfel, el dă deja. Nu acţiunile fizice sunt importante aici, ci schimbările interne care afectează sistemul spiritual ce gestionează lumea.

Deci, îi invit pe toţi cei care sunt cu noi să se apropie şi, cel mai important, să investească în difuzare. Astăzi, se referă la primul Israel. Noi putem „înmuia” situaţia economică şi starea de securitate, fără a aştepta dezastre.

De fapt, doar vizualizarea lecţiilor noastre are un impact. La urma urmei, o persoană „absoarbe” ideile lui Baal HaSulam şi toate canalele cabaliste, care coboară la el de la Forţa Superioară. Ea învaţă să cunoască sistemul creaţiei şi principiile pe care le are şi pe care le foloseşte şi, astfel, particpă la procesul propriului liber-arbitru într-o oarecare măsură şi asta este investiţia sa.

Întrebare: Există mulţi oameni influenţi printre spectatorii canalului nostru de televiziune, în Israel, oameni care sunt factori de decizie ai acestei ţări.

Răspuns: De fapt, ei nu decid nimic. Deciziile provin, în întregime, de la Creator, de la Lumină, dar putem fi încorporaţi, într-o oarecare măsură şi putem avea un impact.

În orice caz, persoana nu determină nimic în această lume. Planul este simplu. Noi, oamenii, suntem jos şi, deasupra noastră, este sursa de Lumină, care ne aduce dăruire. Noi putem dărui, precum Creatorul, în conformitate cu echivalenţa de formă (∾). Apoi, Lumina care vine face un viraj şi se simte, deja, diferit de noi. Noi ridicăm MAN şi cerem Creatorului să ne dea pregătirea şi aptitudinea de a primi Lumina Sa şi de a fi compatibil cu El.

Lumina este cea care dăruieşte şi eu sunt cel care primesc. Eu Îi cer să-mi permită să dăruiesc puţin. Dacă eu nu pot dărui, atunci vreau adaptibilitatea minimală, cel puţin, astfel că va exista o conexiune între noi, şi nu vom fi opuşi unul altuia.

Este o cerere de corectare pe care o ridic. Deci, vom începe să acţionăm, să ne conectăm. Astfel, vom coopera cu Lumina.

Cu toate acestea, când ridicăm MAN, lumina ne aduce suferinţă şi se transformă în întuneric şi suferinţă enormă. Nu există altă forţă decât Lumina, dar ea acţionează din faţă sau din spate. Aceasta înseamnă că totul depinde de modul în care o primim. Acţiunea noastră constă în pregătirea de a o primi, în mod corect. Aceasta depinde de persoană şi, în măsura în care ea înţelege, simte şi este gata să avanseze. În cele din urmă, conştiinţa noastră trebuie să se dezvolte.

Sper că mai mulţi oameni ne vor asculta şi vor înţelege ceea ce noi avem de spus. Site-urile noastre şi canalul de televiziune pot face treaba şi nu vom avea nevoie să căutăm alte modalităţi pentru a ajunge la oameni.

Partea a patra a Cursului zilnic de Zohar, 14.02.2013, „Un discurs de concluzie la Zohar”

Filed under: Diseminarea Cabalei, Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica - Niciun comentariu→

Acelaşi proces se repetă la toate nivelurile. În mod simbolic, sunt sărbătorile care se repetă în fiecare an, fiecare nou ciclu. Toate sunt revelate în conformitate cu Reshimot (gene spirituale), în raport cu cei care primesc, care clarifică Luminile lor, scânteile, navele şi astfel, trec prin aceste faze. O persoană trece prin „49 de porţi de impuritate” şi ajunge la a 50-a poartă de Bina. Apoi, tot ceea ce părea teribil pentru ea, se schimbă. Nivelul superior părea imposibil de atins şi teribil, dar ea este gata să accepte deasupra raţiunii, în toate modurile posibile.

Astfel, prin eforturile sale, ea traversează 49 de porţi şi, de fiecare dată, i se pare că nu poate să treacă, dar ea învinge cumva obstacolul şi trece. A 50-a poartă o opreşte, ea nu poate trece prin ea, apoi o rugăciune se naşte în ea şi-i permite să facă asta.

Esther simbolizează dubla ascundere în doua vase, vasul de primire şi de dăruire. Corecţiile făcute de Mordecai duc la un rezultat invers aceluia care se presupune a fi Lumina specială “Mor –Dror ” (smirna pură). Aşadar, am ajuns la Purim, în care cea mai rea stare de impuritate este dezvăluită, dar vom încerca să o atribuim Creatorului şi suntem gata să lucrăm în dăruire, deasupra celor mai rele stări, pentru a le readuce în noi, a ne ridica deasupra lor, dezvăluind starea opusă.

Lumina se îmbracă în toate acestea şi salvarea de Sus este dezvăluită.

Noi trebuie să înţelegem că totul depinde de persoană, atunci când nu există nicio acţiune de Sus. Tot sistemul superior există deja, dar noi îl trezim: Partzufim, Abba, Ima, Arich Anpin, prin ridicarea rugăciunii noastre, MAN, pentru ZON de Atzilut.

Şi când există „trezire de Sus”, este numai în cazul în care este activată în ciclul acţiunilor noastre comune, în funcţie de trezirea noastră de jos.

Prima parte a Cursului zilnic de Cabala, 21.02.2013, Scrierile lui Baal HaSulam

Filed under: Lectia zilnica, Perceptie - Niciun comentariu→

Rabaş, „Şi va medita la învăţăturile Lui”: Şi aşa citim în Megillah „iar după toate acestea, regele l-a ridica pe Haman.” Literar, este greu de înţeles, de fapt, după ceea ce a făcut Mordecai, care a fost bine pentru rege, regele ar fi trebuit să îl ridice pe Mordecai şi nu pe Haman, iar asta trebuie explicat…

Atunci când omul nu poate vedea adevărata faţă a răului său, ceea ce înseamnă adevărata formă a lui Haman, atunci omul nu se poate ruga la Creator, pentru ca El să îl salveze de rău. Numai atunci când omul vede măreţia lui Haman, care vrea să îi ucidă şi să îi distrugă pe toţi Evreii, ceea ce înseamnă că Haman a vrut să distrugă tot ceea ce aparţine Iudaismului, care nu îl lasaă să facă nimic din ce este raportat la Sfinţenie, atunci omul poate ridica o rugăciune adevărată. După asta, versul „Creatorul îl ajută” se împlineşte.

Numai dacă tânjim către unitate, la fel ca Mordecai care a evocat tânjirea după unitate descoperind pe cei care au complotat împotriva unităţii şi i-a ucis (doi curteni ai regelui care l-au trădat), atunci Haman este evocat.

Înclinaţia rea întâmpină înclinaţia bună, dorinţa de a primi se ridică în faţa dorinţei de a dărui, iar în interiorul omului începe o bătălie între ele.

Numai ridicând şi dând putere forţei bune, forţa rea poate creşte, iar apoi ridicăm binele din nou şi creşte şi răul. Acest proces continuă până când atingem starea în care care trebuie să luăm o decizie în această bătălie. Nu putem întreba înclinaţia bună, deoarece aceasta nu are nevoie de nimic, nu vrea nimic, numai să dăruiască ori de câte ori i se dă şansa. Aşadar, trebuie întotdeauna să întrebăm înclinaţia rea, iar apoi să facem opusul.

Asta se numeşte a muncii în credinţă deasupra raţiunii. Ştim cum se simte dorinţa noastră de a primi şi urmăm credinţa deasupra raţiunii. Altfel, nu avem niciun mijloc de a ne imagina ce este lumea spirituală, ce înseamnă să mă ridic deasupra mea, ce înseamnă să dăruiesc. Dar ştim că este o formă opusă dorinţei noastre egoiste de a primi, pe care o cunoaştem foarte bine.

Deci, când dorinţa de a dărui creşte, trebuie să ridicăm dorinţa de a primi şi să îi cerem să ne spună ce ar vrea ea să facă, iar apoi noi să facem opusul! Aceasta este modalitatea în care se lucrează.

Şi asta pentru că nu vedem imaginea binelui; nu avem o imagine prin care să ne asemănăm cu Creatorul. Singura modalitate este de a forma o imagine opusă a dorinţei de a primi. De aceea ni s-a dat un mediu care ar trebui să ne ajute să schimbăm dorinţa de a primi, adică intenţia de a primi în intenţie de a dărui. Asta înseamnă „a se căi”, a se întoarce la Creator, ridicarea lui Malchut la Bina.

Nu avem nicio idee despre cum arată binele, doar ştim că este opus răului.

Din pregătirea pentru Lecţia zilnică de Cabala 2/25/13

Filed under: Lectia zilnica, Munca interioara, Perceptie, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Baal HaSulam, „Libertatea”: Aşadar, au fost cu siguranţă eliberaţi de îngerul morţii, pentru că moarte reprezintă obligatoriu negarea existenţei unui anumit obiect. Dar numai atunci când acolo există o scânteie care doreşte să existe pentru propria plăcere este posibil să spunem despre obiect că această scânteie nu există pentru că a devenit absent şi mort.

Totuşi, dacă nu există o asemenea scânteie în om, ci toate scânteile esenţei lui se îmbracă în dăruirea mulţumirii către Creatorul lor, atunci nu este nici absent nici mort. Chiar şi atunci când corpul este anulat, este anulat numai în raport cu auto-mulţumirea, în care voinţa de a primi este îmbrăcată şi poate exista numai în ea.

Totuşi, când obţine scopul Creaţiei şi Creatorul primeşte plăcere pentru el, deoarece voinţa Lui este făcută, esenţa omului, care se îmbracă în mulţumirea Lui, i se acordă eternitatea completă, la fel ca El. Astfel, a fost recompensat cu liberatea faţă de îngerul morţii.

Dorinţa de a primi trebuie să scape doar de intenţia de a primi pentru ea însăşi, dar dorinţa însăşi nu dispare şi nu se cizelează niciodată, ci obţine o intenţie „pentru a dărui”. Dacă omul poate îndeplini această condiţie intern, la nivel minimal, la primul nivel, dacă vrea să se întâmple asta, atunci Lumina vine la el şi îl iluminează şi îl face să merite primul nivel, numit adunarea înaintea Muntelui Sinai.

Pentru a face asta, omul trebuie să accepte toate condiţiile, să se ridice deasupra îngreunării inimii, a tuturor grijilor şi întreruperilor care îi sunt trimise, pentru a atribui totul domeniului Creatorului, la „nu există nimeni în afară de El” şi să decidă că El este bun şi benevolent – să accepte totul în credinţă deasupra raţiunii şi să anuleze tot ceea ce îi aparţine, pentru a aspira cât de mult poate pentru Creator.

Dacă omul doreşte să se detaşeze de toate afacerile lui în această lume, nu deoarece acestea sunt neplăcute sau ameninţătoare, aşa cum au fost în timpul pregătirii, ci mai degrabă opusul – atunci când poate primi tot binele dar totuşi reununţă la şi la el şi se atribuie el însuşi Creatorului – atunci Lumina vine şi construieşte în el primul nivel de dăruire, Lişma (pentru Numele ei). Aceasta se numeşte primirea Torei, deoarece, pentru prima dată, omul vede cum Lumina din ea îl reformează.

Din pregătirea pentru Lecţia  Lecţia zilnică de Cabala din 21.02.2013

Filed under: Lectia zilnica, Munca interioara, Perceptie, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Rabash, „Revelaţie şi ascundere”: Problema ascunderii se referă la  faptul că omul vrea să vadă şi să înţeleagă şi că el nu vede şi nu înţelege. Atunci, putem spune că este ascuns de el şi, ce este mai mult, că nivelul ascunderii este măsurat conform cu nevoia lui de a ştii, astfel, dacă omul nu are nevoia de a ştii ceva, nu are rost să spunem că suferă din cauza ascunderii.

De exemplu, dacă un om trebuie să muncească într-un anumit loc o jumătate de oră pe zi şi îşi primeşte plata odată pe lună, atunci el ar trebui să creadă că va fi plătit, cu toate că nu a văzut pe cineva care să primească deja plata, deci crede în companie, cu toate că îi este ascuns faptul dacă şi cum va fi plătit, deoarece nimeni nu cunoaşte compania la care doreşte să muncească. Iar dacă vrea să muncească mai mult de o jumătate de oră, are nevoie de o mai mare nevoie de cunoaştere a faptului dacă compania îl va plăti la timp, iar dacă vrea să lucreze zi şi noapte, desigur că va simţii o şi mai mare ascundere, deoarece are o mai mare nevoie de a ştii dacă va primi sau nu plata, aşa cum i-a fost promis.

Şi, deoarece Împărăţia Raiului este deasupra raţiunii, toată lumea suferă datorită ascunderii, dar aceia care vor să muncească de dragul Raiului, au cea mai mare ascundere, deoarece au cea mai mare nevoie de a cunoaşte, deoarece corpul cere din nou şi din nou „Ce înseamnă această muncă pe care o faci?” Reiese că această întrebare este pregătită constant, conform cu faptul că omul vrea să fie în totalitate de dragul Raiului, iar răspusnul la această întrebare este „să îşi tocească dinţii”.

Trebuie să acceptăm faptul că nu vom vedea niciodată plata în avans. Din contra, pe măsură ce avansăm, vedem o imagine opusă, că nu există nicio plată şi că nici nu va fi vreuna. Toate acestea sunt numai pentru ca noi să ne ridicăm deasupra raţiunii.

Cu cât ştim şi înţelegem mai puţin, cu cât suntem mai puţin siguri şi cu cu cât avem mai puţine dovezi, cu atât avem mai multe şanse să construim o reţea de sprijin şi încredere deasupra raţiunii. Apoi, această încredere se revelează nu în vasele de primire ci  numai în dăruire, deasupra raţiunii, fără nicio dovaă, deoarece „în El toate inimile se vor bucura”. Asta înseamnă că nu în noi, nu în egoul nostru, ci Sus, în Creator sau în grup, în conexiunea în care descoperim forţa superioară.

Aşadar, nimeni nu va primi de fapt nicio plată. Cine nu acceptă asta, poate pleca imediat şi să caute plata în viaţa normală, corporală. În viaţa spirituală, totuşi, plata este în a renunţa, în a simţii importanţa a celui pentru care lucrez.

Din pregătirea pentru Lecţia zilnică de Cabala din 24.02.2013

Filed under: Lectia zilnica, Perceptie - Niciun comentariu→