Întrebare: Dacă am o intenție și un efort specific în munca mea de a aduce mulțumire Creatorului și nicio altă dorință, este aceasta o greșeală? Sunt în iluzie sau pe drumul cel bun?

Răspuns: Cred că acestea sunt încă micile tale definiții egoiste. Se simte Creatorul bine pentru că te afli în această stare?

Comentariu: Nu stiu. Toată munca mea este numai pentru El, așa că sper că El se simte bine.

Răspunsul meu: Vrea El să te vadă în această stare?

Comentariu: Nu, vrea să lucrez și mai mult.

Răspunsul meu: De ce ai nevoie pentru asta?

Comentariu: Să studiez sursele, să mă unesc într-un grup și să-mi corectez dorințele spre dăruire.

Răspunsul meu: Exact. Toate acestea trebuie exprimate în rugăciune și încercați să transmiteți această rugăciune Creatorului. Simt că veţi reuși.

Din Lecția zilnică de Cabala 15/07/24, Scrierile lui Rabaş – Art.69 – “Recompensa pentru munca spirituală”

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Cum ar trebui să lucrăm corect cu impresiile pe care Creatorul ni le dă uneori într-un mod dinamic, astfel încât ceva să devină mai clar pentru noi? Se pare că se dezvăluie un fragment din guvernarea Lui, dar apoi totul este șters și este clar că a fost doar o altă etapă, iar un nou grad urmează.

Răspuns: Și ce? Trebuie să lucrezi cu ceea ce primești și cu ceea ce ți se dezvăluie.

Întrebare: Deci ar trebui să avem încredere într-o astfel de stare? Sau ar trebui să-L limităm cumva, să ne îndoim?

Răspuns: Nu, în niciun caz nu trebuie să te îndoiești de asta. Acceptați-o de la Creator din toată inima și treceți la noul nivel.

Din Lecția zilnică de Cabala 16/07/24, Scrierile lui Rabaș – Art.72-“Ascuns și dezvăluit în Providența Sa”

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Care sunt etapele recunoașterii răului naturii noastre egoiste? Este un proces cumulativ și recunoașterea vine brusc? Sau se întâmplă treptat?

Răspuns: Recunoașterea egoismului nostru are loc treptat. Nu este prezent la nou-născuți. Pe măsură ce cresc, îi învățăm treptat pe copii la grădiniță, la școală și mai departe în viață că egoismul îi dăunează atât la contactul cu alți oameni, cât și la stăpânirea deprinderilor pentru un fel de muncă etc.

Se pare că pe de altă parte, egoismul ne ajută. Ne corectează și ne obligă să fim mai buni decât suntem cu adevărat, astfel încât să nu ne arătăm complet egoiști în raport cu ceilalți oameni. La urma urmei, în acest caz, ei ne vor trata la fel.

Întrebare: Cum are loc recunoașterea nocivității egoismului nostru? Uite câte războaie, câtă suferință există. Unde este această recunoaștere? Vedem cum ne dăunează ego-ul?

Răspuns: Îl vedem și îl abandonăm încet. Oamenii nu au altă opțiune. Nu pot să ies pe stradă și să jefuiesc pe alții.

Întrebare: În principiu, da. Din acest motiv, societatea a creat astfel de legi.

Răspuns: Societatea trebuie să continue să creeze tot felul de restricții asupra comportamentului uman. Vedem că fiecare generație își asumă alte obligații – altele noi, mai bune. În acest fel, ne ridicăm treptat deasupra naturii noastre egoiste.

Din KabTV „Era ultimei generații”, 27/06/24

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Cum poți simți suferința altei personae, și în același timp, să vezi marea iubire și grija Creatorului din spatele ei?

Cum să nu fii insensibil la durerea altei persoane?

Răspuns: Dacă te gândești la asta, va veni treptat.

Întrebare: Ce este mai important acum: să vezi iubirea Creatorului sau să intri în Hisaron al altei persoane și să-i simți durerea? La ce ar trebui să ne uităm mai întâi?

Răspuns: Trebuie să te uiți cât de aproape ești de ceilalți și să încerci să-i ajuți în toate acțiunile lor.

Din Lecția zilnică de Cabala 30/6/24, Scrierile lui Rabaş – Art.60 – “O cerere de ajutor”

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Altruiștii eficienți cred că dăruirea este la fel de relevantă pentru cei care nu au miliarde de dolari ca și pentru cei care au. Adică oricine poate dona în scopuri caritabile. Și dacă nu evaluează cât de eficient a fost, își face treaba greșit.

Ei spun direct: „A da înseamnă muncă”. Sunteţi de acord cu asta?

Răspuns: Într-adevăr, aceasta este o muncă mare și trebuie să o cântărim corect.

Întrebare: Deși ați spus că este prea devreme pentru a discuta criteriile pentru o astfel de muncă, care sunt acestea?

Răspuns: Lucrul pentru dăruire ar trebui să fie de înțeles unui cerc cât mai larg din societate, chiar și până la un vot larg și deschis pentru pași specifici. Atunci putem fi mai mult sau mai puțin siguri că acționăm corect.

Adică, pentru fiecare persoană care votează, rezultatul nu are legătură directă cu el, astfel încât este posibilă o evaluare în direcția corectă din partea sa.

Din KabTV “Cabala Expres”, 30.06.24

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Să presupunem că un prieten „forează o gaură în barcă”. Toată lumea se trezeşte și se animă. Și apoi, când acela pleacă, toată lumea adoarme din nou și formează o masă adormită. Cum putem determina când este necesar să intervenim în munca grupului de zece și când nu?

Răspuns: Este bine ca un prieten să te trezească cu trăsături negative într-un anumit stadiu, dar nu așa ar trebui să fii trezit. Nu este o metodă de promovare.

Trebuie să ne trezim prin faptul că noi căutăm și nu găsim, sau căutăm și găsim mijloace pentru o și mai mare apropiere între noi.

Trebuie să identificăm mai multe Kelim lipă între noi. Ele se vor manifesta din dorința noastră de o apropiere și mai mare. Începeți să vă apropiați și veți vedea cum apar între voi discordia, relațiile proaste și probleme similare.

Aceste lucruri trebuie trezite treptat, inteligent. Încercând să ne apropiem, vedem că întâmpinăm din nou probleme. La început, se pare că este mai ușor. Dar pe măsură ce ne apropiem, se înrăutățește. Asta se întâmplă în viața de zi cu zi. Vedem cum trăim cu vecinii noștri, apropiaţi și depărtaţi.

Prin urmare, într-un grup, trebuie să ne trezim constant la o mai mare apropiere unii de alții și să clarificăm imediat cum apar în noi calități, proprietăți și respingeri negative. Atunci avem cu ce să mergem mai departe.

Asta nu este ceea ce se numește “găurirea barcii”. Dimpotrivă, verificăm barca, o întărim și vedem unde ar putea exista o scurgere.

Din Lecția de Cabala din 18.02.20, “Arvut [Garanția reciprocă]”

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Ce ar trebui să facă omul dacă există teama de a distruge ceea ce este deja construit și că ar putea fi îngropat sub ruine, neputând să se ridice singur?

Răspuns: Trebuie să existe o conexiune cu Creatorul, mai puternică decât orice distrugere.

Întrebare: Se dovedește că bătrânii sunt cei care nu se tem de distrugere sau de coborâri. Dimpotrivă, trag ei ​​putere din această ruină?

Răspuns: Este absolut corect. Trebuie să învățăm să nu ne temem de cădere, adică să ne ferim de ele. Când se întâmplă, ar trebui să începem să cerem corectarea lor.

Întrebare: Ce trebuie să distrug în mine?

Răspuns: Este necesar să-ți distrugi egoismul față de ceilalți. Iar iubirea ta pentru toată lumea, dacă există, trebuie să fie extinsă și amplificată.

Din Lecția zilnică de Cabala 01/07/24, Scrierile lui Rabaş – Art.44 – “Ruina de către bătrâni – construcție; Construcția de către tineri – ruină”

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Sunteţi întrebat despre ruşine: ”Întotdeauna spuneţi că rușinea este cel mai puternic instrument.” E adevarat?

Răspuns: Da.

Întrebare: Cel care ne scrie întreabă: „În ce fel? Pentru a convinge omul că greșește? Să-l facă de rușine?”

Răspuns: Rușinea este o evaluare a unei persoane mult mai scăzută decât se consideră a fi și aceasta este o evaluare cu care nu poate fi de acord.

Întrebare: Altcineva o evaluează așa, nu?

Răspuns: Da.

Comentariu: Este astfel o lovitură pentru „sinele” omului.

Răspunsul meu: Desigur!

Întrebare: De ce le este rușine acestor oameni?

Răspuns: Faptul că primesc acest mesaj de la mediul lor.

Întrebare: Ce se întâmplă dacă ajung ei înșiși la această concluzie? Schimbă ceva?

Răspuns: Atunci de obicei uită de asta. Dacă nu este sub puterea altora, atunci este uitat.

Întrebare: Deci, când îmi este rușine, aceasta este o stare foarte grea. Aduce ceva? Mă schimb din cauza asta?

Răspuns: Omul trebuie să se schimbe. Fie se ascunde sau se ascunde de sine, fie trebuie să facă ceva în privința asta.

Întrebare: Și de ce primește asta? Totul este într-un fel sau altul de sus, prin cineva evident, dar de ce le este rușine?

Răspuns: Este pentru a îi schimba.

Întrebare: Și atunci când o persoană înțelege asta, atunci?

Răspuns: Atunci este o corectare.

Întrebare: De ce roșim când ne este rușine?

Răspuns: Este felul animalic care suntem; ne înroșim când ne este rușine.

Comentariu: Animalele nu se înroșesc în mod special. Adevărat, au tot felul de mișcări care arată rușine.

Răspunsul meu: Noi o facem.

Întrebare: De ce mai târziu, urăsc persoana care m-a făcut de rușine?

Răspuns: Nu numai că îi urăsc mai târziu, ci au fost momente când astfel de oameni au fost uciși și așa mai departe. Adică cel care îmi aduce niște sentimente negative, sunt gata să-l anihilez.

Întrebare: Rușinea și umilinţa sunt forme similare?

Răspuns: Da.

Întrebare: Dacă omul nu are rușine, ce spune asta? Probabil că nu există o astfel de persoană. Dar să presupunem.

Răspuns: De obicei înseamnă că nu înțelege despre ce este vorba.

Întrebare: Această persoană?

Răspuns: Da, sunt nedezvoltaţi.

Întrebare: Deci oamenii dezvoltati trăiesc cu rușine?

Răspuns: Desigur. Există un anumit prag. Dacă îi împingi dincolo de acest prag cu declarațiile tale, ei nu pot fi de acord.

Întrebare: Deci fiecare om are acest prag. Ce înseamnă că omul își acoperă rușinea?

Răspuns: Fiecare persoană. Principala lor preocupare este să-şi acopere rușinea.

Întrebare: În principiu, așa trăiește omul. Apoi mai este o întrebare. În Biblie se spune că „și-au acoperit rușinea cu haine”. Ce înseamnă asta? Ei întreabă: era normal ca ei să meargă goi și expuși?

Totul a fost normal până la un anumit punct. Și deodată, după cum spuneți, s-a întâmplat un prag. Care a fost acest prag pentru ei, pentru primii oameni, conform Bibliei, și dacă este posibil chiar și sensul cabalist?

Răspuns: Când a apărut sentimentul de rușine. Sentimentul de rușine este atunci când o persoană se simte goală în fața altora, neacoperită. Și asta este foarte greu.

Întrebare: Și dacă atingem tema dvs. constantă a egoismului, îl acoperim într-un fel sau altul?

Răspuns: Da.

Întrebare: Ce s-a întâmplat cu Adam și Eva, încât li s-a făcut brusc rușine?

Răspuns: Nu cred că este o problemă a lui Adam și a Evei; a fost prima problemă socială care s-a manifestat, că aveau astfel de înclinații cu care nu se puteau mândri, ci mai degrabă de care le era rușine. Și s-au acoperit. Și când te acoperi, asta este, nimeni nu știe și nici nu înțelege ce reprezinți, de ce te ascunzi și altele.

Întrebare: Să presupunem că s-au acoperit chiar și material, cu haine. De-a lungul timpului, aceste haine de la acoperire s-au mutat într-un element de mândrie. Le-au împodobit cu aur, au apărut couturieri. Hainele au devenit nu doar o acoperire a rușinii, ci dimpotrivă, o demonstrație a bogăției. Ce este asta? Puteți explica?

Răspuns: Este o inversare firească, pentru că ceea ce trebuie acoperit, dacă îl acoperi cu ceva care lovește ochii celuilalt, este clar că nu te acoperă, ci dimpotrivă — dezvăluie.

Întrebare: Deci, în principiu ce spune despre om când se uită așa la haine? Ei nu văd hainele ca pe o simplă acoperire, ci când le privesc ca „Sunt frumoasă, sunt aceasta…” – ce este asta? De ce fac asta?

Răspuns: Pentru a elimina orice posibilitate ca celălalt să îi subjuge cumva și așa mai departe.

Din KabTV “Știri cu Dr. Michael Laitman” 6/17/24

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Avansarea spirituală vine din munca internă, nu numai în grupul de zece, ci și în grup?

Răspuns: Desigur că da. Fiecare persoană, după cum se spune, este ca un bănuț mic care se unește cu ceilalți pentru a forma o sumă mare. Prin urmare, nimic nu trebuie neglijat.

Întrebare: Unde găsim voința de a participa la adunările grupului de zece și la lecţii?

Răspuns: Nu trebuie să o găsiți nicăieri. Ar trebui să faci o înțelegere cu prietenii tăi să te ridice, să te ia de mână și să te aducă la locul de întâlnire.

Întrebare: În urmă cu mai bine de șase luni, a existat o conexiune virtuală între grupurile de zece de femei din Soci și din Germania. Ambele aveau o experiență îndelungată de întâlniri și conexiuni fizice. Cum putem stabili acum o conexiune atât de strânsă fără posibilitatea unor întâlniri fizice? Putem adăuga preocuparea pentru problemele corporale ale prietenilor la conexiunea virtuală?

Răspuns: Nu, una nu o poate înlocui pe cealaltă. Nu poate.

Întrebare: Cum intrăm noi, grupul de zece sub autoritatea unică?

Răspuns: Numai prin dorința de a te uni și de a deveni o singură dorință în interiorul Creatorului.

Întrebare: Cum ar trebui să lucrez cu prieteni inactivi din grupul de zece?

Răspuns: Fii un exemplu pentru ei, vorbește cu ei.

Din Lecția de Cabala 13/07/24, “Egali, ca unul: niciun prieten nu este puternic, societatea este puternică”

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Cum putem primi o recompensă în Kelim ale dăruirii? Să spunem că plăcerea unităţii minime este tot o recompensă. O putem primi în Kelim de dăruire?

Răspuns: Da, dar vrem să fim recompensați pentru fiecare acțiune pe care o întreprindem. Dacă aceasta este un act de dăruire, dacă ne ridicăm prin el și îi putem influența și mai mult pe alții și pe Creator, aceasta este recompensă.

Întrebare: Cum ne putem raporta corect la faptul că unii depun mult efort care provoacă admirație, în timp ce alții, după cum ni se pare, depun mult mai puțin efort?

Răspuns: Nu putem spune exact cât de mult efort depune o persoană. Dar trebuie să respectăm pe oricine face acest lucru.

Din Lecția zilnică de Cabala 11/07/24, Scrierile lui Rabaş – Art.690 – “Această Lume și Viitorul”

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Spiritualitate - Niciun comentariu→