Întrebare: Să presupunem că ies în lume și spun unei persoane anumite lucruri. În ciuda faptului că totul este în interiorul meu, există el totuși ca în percepția mea? Există o linie între ceea ce pot spune și ceea ce nu pot?

Răspuns: Da. Trebuie să tratezi o persoană ca existând în afara ta, pentru că așa o percepi în acest moment. Când ești capabil să te întorci spre ea în interiorul tău, atunci este un nivel complet diferit.

Atât timp cât lumea nu este corectată, ea există atât în exterior cât și în interior. Când lumea este complet corectată, adică atunci când voi corecta în mine absolut toate părțile exterioare, care vor deveni interioare, atunci toate vor deveni una.

Nu pot explica asta. Trebuie să simți asta. În loc să înțelegi cu capul, încearcă să înțelegi cu inima. Atunci totul va fi bine.

KabTV „Am primit un apel. Sunt înconjurat de ciudați” 30.5.11

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Creatorul are favoriţi?

Răspuns: Da, în ciuda faptului că El este mare, atotputernic și obiectiv, sursele spun că în diferite secole, în diferite vremuri, El a avut favoriți.

Întrebare: Cum poate cineva deveni un favorit al Creatorului?

Răspuns: Încearcă să fii mai aproape de El. Fă ce vrea El de la tine și atunci El îţi va acorda atenție. Adică vei începe să trezești o conexiune între tine și El. Treptat, cu influența ta pozitivă constantă, vei putea crea un astfel de sistem de conexiune încât să-L influențezi pe El, iar El te va influența pe tine.

KabTV „Scurte sfaturi din Cabala” 18/05/23

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Dacă încerci să explici intelectual unei persoane că dăruirea oferă o plăcere mult mai mare, o va ajuta asta să se schimbe?

Răspuns: Nimic nu o va ajuta. Poți spune orice vrei. Cuvintele frumoase nu ne vor afecta natura egoistă.

Asta au vrut să facă comuniștii. Au ajuns la concluzia că nimeni nu poate fi schimbat prin cuvinte, așa că au folosit teroarea. Și ce a urmat? Cine a beneficiat din asta?

Ei doar au construit câteva baze ale unei noi societăți tehnologice. Dar de fapt, dacă s-ar fi mutat cu regimul țarist, ar fi făcut mult mai mult, nu ar fi distrus un potențial uman atât de uriaș și nu l-ar fi șters prin foamete, plumb, închisori și orice altceva. Au avut idei bune, dar implementarea lor a fost complet greșită. Este imposibil să ajungi la bine prin rău

Prin urmare, trebuie să dezvoltăm toate acestea doar prin educaţie, crestere si educatie. Trebuie să explicăm unde suntem.

Nimic nu dispare. Încercăm să spunem că criza a trecut. Dar o acoperim; nu a plecat nicăieri. Totul rămâne înăuntru. Conducem boala înăuntru; apar boli noi, iar celelalte sunt uitate, apoi altele noi, iar cele anterioare sunt uitate. Și astfel compensăm în mod constant totul.

Vom imprima bani, vom consuma ultimele depozite de petrol și ne vom sinucide cu pesticide și alți compuși chimici. Vom face o generație de mutanți din noi înșine și vom crede că totul este bine.

Și atunci boala va pătrunde oricum. Vedem deja cum izbucnește acest lucru în evenimente complet imprevizibile. Și nimeni nu poate face nimic!

Conducătorii tuturor țărilor se simt neputincioși. De unde apare asta brusc?! Ei nu se cunosc pe ei înșiși. Unele informații noi sunt eliminate. Noi forțe încep să opereze în lume și mișcă aceste păpuși într-un mod diferit.

Întrebare: Ce se întâmplă când o persoană își schimbă natura egoistă și se apropie de natura dăruitoare? Care este înlocuitorul? Cu siguranță două naturi nu pot exista împreună într-o persoană, nu-i așa?

Răspuns: Nu, există o abordare graduală a naturii altruiste.

Întrebare: Nu este un fel de remediu care este înlăturat de un alt remediu?

Răspuns: În principiu, există o tranziție destul de bruscă, dar înainte de asta o persoană trebuie să înceapă să-și imagineze că se apropie de lumea spirituală.

KabTV „Am primit un apel. Avantajele altruismului” 30.4.11

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Michael Laitman, pe Quora: “Poate un vis să prezică ceva?“

Visele sunt atunci când creierul nostru sortează impresii din experiențele noastre care necesită o anumită rearanjare senzorială și mentală.

Înțeleg că mulți oameni se adâncesc în interpretarea viselor și le folosesc pentru a prezice viitorul, dar eu personal nu am astfel de convingeri.

Nu mă preocup niciodată de vise. La fel a fost și cu profesorul meu, cabalistul Baruch Ashlag (Rabash). Când l-am întrebat despre vise, el a spus că înțelepciunea Cabala, care este ceea ce am învățat de la el, nu are nimic de-a face cu visele sau cu explicația lor.

Acestea fiind spuse, a fost o dată când unul dintre colegii mei a vizitat o ghicitoare, care a declarat că nu l-a mai văzut pe profesorul nostru Rabash dincolo de 1994. Și într-adevăr acesta s-a dovedit a fi cazul.

L-am întrebat și pe Rabash despre asta și a spus că nu vrea să ia în considerare. Adică, abordarea corectă a unei persoane care merge pe calea spirituală este să nu ia în considerare astfel de fenomene.

Bazat pe „Scurte sfaturi din Cabala” din KabTV cu Cabalistul Dr. Michael Laitman pe 18 mai 2023. Scris/editat de Cabalistul Dr. Michael Laitman.

Filed under: Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Există o rugăciune evreiască pentru călători care se citește atunci când se deplasează dintr-un oraș în altul, părăsind așezarea.

Fie ca voia Ta, Doamne, Dumnezeul nostru și Dumnezeul părinților noștri, să ne conducă în pace și să ne îndrepte pașii în pace, să ne călăuzească în pace și să ne sprijine în pace și să ne facă să ajungem la destinația noastră în viață, cu bucurie și pace. Salvează-ne de orice dușman și ambuscade, de tâlhari și fiare sălbatice în călătorie și de tot felul de pedepse care se dezlănţuie și vin pe lume. Fie ca Tu să dai binecuvântare lucrării mâinilor noastre și să ne dăruiești har, bunătate și milă în ochii Tăi și în ochii tuturor celor care ne văd și să ne dăruieşti bunătate din belșug și să asculți glasul rugăciunii noastre, căci Tu auzi rugăciunile tuturor. Binecuvântat ești Tu Doamne, care asculţi rugăciunea.

Ce înseamnă „în pace”?

Răspuns: Lăsăm locul în care credem că trăim, într-un alt loc, într-un alt mod.

Nu se știe cât vom fi pe drum și când vom ajunge la destinație. Poate credem că va dura doar câteva minute și dintr-o dată va dura ani de zile, dacă se va termina vreodata acest drum.

Întrebare: Ar putea fi chiar drumul vieții?

Răspuns: Desigur! Un drum este un drum.

Întrebare: Și ce înseamnă „condu-ne în pace”?

Răspuns: Să nu facem rău nimănui.

Întrebare: Adică vectorul de la mine spre exterior?

Răspuns: De la mine, absolut. Este o rugăciune până la urmă.

Întrebare: Deci „a ne conduce în pace” înseamnă să nu fac rău nimănui?

Răspuns: Da.

Întrebare: Atunci va fi așa: „Îndreaptă-ne pașii în pace”. Ce înseamnă cuvintele „îndreaptă-ne pașii în pace”?

Răspuns: Ca să fie liniște pentru tine și pentru toți ceilalți pe care îi întâlnești pe drum.

Întrebare: Este ca o completare, o continuare?

Răspuns: Da.

Comentariu: Mai departe: „și fă-ne să ajungem la destinația noastră în viață, bucurie și pace.”

Răspunsul meu: Pentru ca până la urmă, tot ce fac astăzi pe cale, să fie bine pentru întreaga lume, pentru toată lumea.

Întrebare: Când tocmai aţi spus pe cale, ce aţi implicat aici? Care este calea omului?

Răspuns: Așa se numește, Tfilat HaDerech. Rugăciunea căii.

Întrebare: Când spuneţi „cale”, spuneţi un segment al vieții, sau ce este?

Răspuns: Totul! Absolut totul! Unde nimic nu se termină. Mai mult, aceasta se numește Rugăciunea Căii, Tfilat HaDerech. Nu pe drum sau ceva. Aceasta este rugăciunea direcției tale, a existenței. Adică așa ar trebui să fie viața ta.

Întrebare: Și mai departe: „Salvează-ne de orice dușman și ambuscadă, de tâlhari și fiare sălbatice în călătorie și de tot felul de pedepse care se dezlănţuie și vin pe lume”. Ce înseamnă asta?

Răspuns: O persoană se uită la mișcarea sa de la o stare la alta, nu de la un loc la altul, ca el să avanseze linistit, să nu fie nevoit sa se implice în probleme cu nimeni si să ajungă în siguranţă la destinaţie. Următorul loc este atunci când ar fi conectat cu alți oameni prin legături mai mari de bunătate.

Aceasta se numește cale. Altfel, de ce pleacă de acasă?

Întrebare: Deci el merge la o conexiune din ce în ce mai mare tot timpul, așa avansează?

Răspuns: Da.

Întrebare: Și tâlharii din acest caz, cine sunt ei? Tot felul de pedepse, ce sunt pe cale?

Răspuns: Sunt cei trimiși la el; poți spune, fie Creatorul Însuși, fie înclinația rea a omului. Adică obstacolele care sunt trimise.

Întrebare: Există obstacole pentru a ajunge la o stare bună? Acestea sunt toate greșelile noastre, păcatele, toate acestea?

Răspuns: Da, dar nu te gândi la asta ca și cum toate acestea vin pentru orice s-a întâmplat în trecut. În Cabala nu este acceptat „ceea ce a fost”. Asta pentru că ceea ce mi-a trimis Creatorul, a fost ca să pot fi și mai conectat cu El și să ajung astfel la adevărata destinație.

Întrebare: Spuneţi că toate obstacolele ne sunt trimise ca să mă întăresc pe drum?

Răspuns: Ca să fiu mai conectat cu Creatorul.

Întrebare: Și dacă mă şubrezesc, dacă devin mai slab, atunci ce fac?

Răspuns: Creatorul face asta. Oricum, totul este făcut de El.

Întrebare: Trebuie să mă rog ca drumul să fie mai lin sau nu?

Răspuns: Ne rugăm nu pentru o cale lină, ci pentru ca ea să ne aducă mai aproape de Creator.

Întrebare: Deci ca rezultat, așa cum ați spus, a veni mai aproape de alții înseamnă a ajunge mai aproape de Creator?

Răspuns: Da.

Comentariu: Apoi este o continuare: „Fie ca Tu să binecuvântezi lucrarea mâinilor noastre și să ne dai har, bunătate și milă în ochii Tăi și în ochii tuturor celor ce ne văd,…”

Răspunsul meu: Aceasta este ca noi să tratăm lumea și tot ceea ce ne iese în cale cât mai bine posibil, încercând să justificăm totul și să nu ne deconectăm de faptul că totul vine de la Creator și, prin urmare să fim conducte binevoitoare ale binelui. Acesta este „Fie ca Tu să dai binecuvântare lucrării mâinilor noastre”.

Întrebare: Poate exista o binecuvântare numai dacă mă străduiesc pentru o apropiere mai mare? Și dacă nu mă străduiesc, atunci nu există nicio binecuvântare pentru asta?

Răspuns: Atunci cum poți cere?

Întrebare: Așa este. Și se termină cu: „și dăruiește nouă bunătate din belșug și ascultă glasul rugăciunii noastre, căci Tu asculți rugăciunile tuturor. Binecuvântat ești Tu Doamne, care ascultă rugăciunea.”

Rugăciunea se termină întotdeauna cu asta?

Răspuns: Da, Îi mulțumim pentru că ne-a auzit rugăciunea.

Întrebare: Ascultă El rugăciunea noastră?

Răspuns: El nu doar că aude. La urma urmei Creatorul este forța care este în noi. Și de aceea, tot ceea ce gândim și spunem, spunem practic cu dorința Lui, cu gura Lui dacă pot să spun așa, și în general, El face totul El Însuși. Creatorul îmi pune rugăciunea în gură.

Întrebare: Apoi ultima întrebare: spuneţi că El este în noi, iar noi suntem în El. Este posibil să înțelegem acest dualism?

Răspuns: Nu pot să explic. El este cel care există în toate.

Comentariu: Pare a fi o rugăciune pentru călătorie, o simplă rugăciune se poate spune.

Răspunsul meu: Nu este pentru drum, este pentru calea vieții.

Întrebare: Se pare că este pentru calea vieții. Putem spune că aproape toate rugăciunile sunt scrise așa, pentru drumul vieții?

Răspuns: Da. Tot ceea ce este implicat în Tora, în rugăciuni, înseamnă ieșirea unei persoane în viață. Aceasta este calea.

Întrebare: Și ultima întrebare. Tocmai am spus o rugăciune. Și dacă o pronunț în interior prin inimă?

Răspuns: Așa ar trebui să fie.

Întrebare: Adică pot să ies la drum chiar așa, cu rugăciunea din inimă, și este mai importantă decât o rugăciune scrisă?

Răspuns: Desigur, este mai importantă. La urma urmei, vine din inima ta și îl influențează pe Creator.

KabTV “Ştiri cu Dr. Michael Laitman” 22/5/23

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Comentariu: Am avut o poveste despre o femeie în vârstă al cărei soț a murit. Ei au trăit o viață întreagă împreună în armonie perfectă. Ea întreba cum să accepte asta pentru că nu putea să creadă că el nu mai era acolo.

Și aţi spus practic un cuvânt că ar trebui să existe supunere. Am fost inundați de întrebări. Un mare număr de oameni trăiesc după ce i-au pierdut pe cei dragi. Întrebarea lor principală este: cum să se predea?

Răspuns: Pleacă-ți capul în fața Creatorului. El face totul, totul depinde de El, toate faptele bune și toate relele. Nu există nimeni în afară de El. Pleacă-ți capul și acceptă.

Întrebare: Cum pot eu, o persoană care nu a comunicat niciodată cu Creatorul, nu m-am gândit niciodată la asta, să îmi imaginez asta?

Răspuns: Nu, ești cu El tot timpul! El este în tine, iar tu ești în El. Și sunteți conectați unul cu celălalt întreaga ta viață și toate viețile tale. Deci nu este nevoie să vă imaginați ca fiind îndepărtat sau respins. Dar trebuie să ne închinăm, să ne predăm voinței Sale și apoi să facem totuși un pas către El pentru a-L justifica. Aceasta este ceea ce trebuie să facem.

Comentariu: Este frumos desigur, dar este atât de dificil.

Răspuns: Nu este ușor.

Întrebare: Și aţi pus toate acestea în cuvântul „supunere”?

Răspuns: Da. Cred că acesta este cuvântul potrivit. Pentru că o persoană se bucură când găsește acest cuvânt. Când are pe cineva căruia să i se închine, pe carer să-l accepte, fără a avea nevoie de justificare. Chiar acest sentiment de supunere față de forța universului acoperă totul.

KabTV „Știri cu Dr. Michael Laitman” 22/5/23

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Natura omului este egoismul. Dar când am citit faptele morților de pe Titanic, m-a impresionat că orchestra a rămas să cânte până la sfârșit. Titanicul se scufunda, unii oameni, femei și copii erau urcați în bărci, unii oameni au rămas la bord, alții au intrat în panică și în tot acest timp orchestra a cântat, a cântat și a cântat până la capăt și s-a scufundat împreună cu Titanicul.

Printre alţii a existat un miliardar care ar fi putut cumpăra 30 de astfel de vase ca Titanicul, dar el a rămas pe navă și a spus: „Până când femeile și copiii nu vor fi salvați, nu pot părăsi Titanicul”. Au rămas cuplurile. Femeile au fost salvate primele, dar unele dintre ele au rămas cu soții lor pentru a-și încheia viața împreună, așa cum au trăit împreună.

De unde această noblețe la o persoană? Sunt deosebit de impresionat de orchestra care a rămas să cânte. Ar fi putut fi salvați, așa se spune. De unde vine această putere?

Răspuns: Acest lucru se poate datora faptului că au cântat toți împreună și prin asta s-au susținut reciproc.

În ceea ce privește femeile și bărbații, este firesc ca bărbații în astfel de cazuri să simtă brusc obligația de a salva femeile, copiii și femeile. Iar aceasta se poate manifesta peste tot și în orice.

Întrebare: Deci faptul că cei patru muzicieni au rămas împreună susținându-se și cântând până la capăt, această forță a fost cea care i-a ținut?

Răspuns: A făcut-o. Pentru că s-au conectat în acest loc, de aceea i-a ținut.

Întrebare: Aţi spus de mai multe ori că trebuie să căutăm această forță împreună tot timpul, în mod constant, noi, fiecare individ și lumea întreagă. În acest caz, orice stare poate fi ocolită, ca să spunem așa?

Răspuns: Da, în acest caz nu ne vom îneca.

Întrebare: Ce este în această forță?

Răspuns: Faptul că fiecare îl susține pe celălalt. Și ceea ce apare între ei este deja o putere specială a Creatorului.

Întrebare:: Unde se duce frica în acest moment?

Răspuns: Ei nu se mai simt pe ei înșiși, îi simt pe ceilalți și prin urmare, nu mai există teamă.

Întrebare:: Atunci când grija mea nu este pentru mine ci pentru altul, atunci frica dispare?

Răspuns: Da, natura fricii este doar grija pentru sine. Și când o persoană se gândește la alții, nu se mai teme pentru sine. El trece la grija pentru viața și soarta altuia, şi aceasta este cel mai important lucru pentru el. Într-un fel, el iese din el însuși.

Iar natura panicii care era în jur, dimpotrivă, se închide în sine.

Întrebare: Este posibil să dați un sfat aici? Într-un asemenea moment, într-o perioadă de frică și panică interioară, de care acum avem parte din plin, cum te poți întoarce brusc la un alt nivel de viață?

Răspuns: Pentru a face acest lucru trebuie să ne străduim să ne conectăm unul cu celălalt, să fim împreună. Și atunci vom începe să ne simțim ca o parte comună a ceva comun, mai înalt. Ne vom simți bine și în largul nostru.

Întrebare: Vreau să vă întreb ca un cabalist, vorbiţi tot timpul despre conexiunea dintre oameni, despre o bună conexiune și în același timp, vorbiţi tot timpul despre conexiunea cu Creatorul. Dacă fac această conexiune cu Creatorul, ce se întâmplă cu mine, cu frica, cu totul în general?

Răspuns: Pur și simplu dispar.

Întrebare: În ce se transformă frica?

Răspuns: Nu este acolo, se evaporă pentru că legătura cu Creatorul este deasupra nivelului animal al existenței noastre. Și de aceea ar trebui să ne străduim pentru asta.

Întrebare: Cum ajung la această conexiune? Conexiunea unei persoane cu alta poate fi imaginată cumva, dar cum se poate conecta o persoană cu Creatorul?

Răspuns: „Iubește-ți aproapele ca pe tine însuți”.

Comentariu: Dar el este un vecin, ca tine.

Răspunsul meu: Un vecin este altcineva, ca tine însuţi.

Întrebare: Unde este Creatorul aici?

Răspuns: În această unitate va fi simțit Creatorul. Se simte tocmai intre tine si celalalt. Dacă te străduiești să-l simți pe celălalt ca pe tine însuți, atunci în loc de tine și de celălalt, îl simți pe Creatorul care de fapt umple totul și nu există altcineva în afară de El.

Întrebare: Ce fel de sentiment este acesta?

Răspuns: Acesta este sentimentul de a ieși din exteriorul tău în altă dimensiune, într-un alt spațiu. Acesta este ceea ce dă unei persoane simţirea unei noi existențe.

Trebuie să ne străduim pentru asta.

Întrebare:: Acești patru muzicieni care erau împreună, aveau măcar un pic de simț al Creatorului între ei în acel moment?

Răspuns: Nu cred că au avut o adevărată simțire a Creatorului, dar foarte probabil că au experimentat sentimentul perfecțiunii eterne, înălțare deasupra vieții animalice.

Întrebare: Deci muzica pe care o cântau, era în ei tot timpul?

Răspuns: Da, ei erau în ea.

KabTV „Știri cu Dr. Michael Laitman” 15/5/23

 

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Oamenii al căror punct din inimă încă nu s-a trezit, nu vor intra în grupuri cabaliste. Cum vor înțelege că există o cale bună în locul suferinței?

Răspuns: Treptat vor începe să-i asculte pe cabalişti. Li se oferă această oportunitate. Trebuie să le oferim această oportunitate și să o răspândim în întreaga lume. Dacă nu, atunci desigur că va fi suferință.

La început națiunile se vor înfrunta într-o frenezie de războaie teribile. Este într-o frenezie nu dintr-o ideologie sau chiar din ura materială, ci din ura spirituală. Adică va fi din detașare și de faptul că mi se cere să mă conectez împreună cu ceilalți și nu pot. Ce ar trebuii să fac? Trebuie să-i distrug, atunci nu voi mai avea problema de a mă conecta forțat cu ei.

Înțelegi ce fel de mișcare va exista în interiorul unei persoane?! Va fi să-l distrug pe celălalt, atunci nu va trebui să mă înving pe mine! Nu mă pot depăși pentru a-l iubi pe celălalt. Dar dacă îl omor, atunci nu va fi nicio problemă. Nu este suficient să-l înrobesc; în schimb trebuie să-l distrug. Când el nu mai există în sistemul mondial, problemele mele dispar.

Comentariu: Practica arată că o țară se unește împotriva unui inamic, iar când țara se descurcă bine, oamenii încep să se certe și apar conflicte interne.

Răspunsul meu: Despre asta a fost scris în Profeți. Planurile pentru războaie viitoare au fost descrise încă de acum 2.700 de ani. Toate combinațiile de popoare care vor participa la ele sunt determinate de ieșirea din Babilon: care națiune merge unde, și modul în care se dezvoltă în sine egoismul personal.

Toate acestea se vor ciocni acum unele cu altele. Fostul Babilon în loc să se unească, va lupta conform rădăcinii sale originale, a calități egoiste. Prin urmare imaginea se încheie într-un mod atât de dramatic.

KabTV „Am primit un apel. Bucurându-te de fascism” 19.5.11

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Există o pildă despre doi prieteni care s-au certat și unul l-a pălmuit pe celălalt. Acesta din urmă a scris pe nisip: „Astăzi, cel mai bun prieten al meu m-a pălmuit pe față”. Au ajuns la râu. Cel care a primit o palmă în față a început să se scufunde, dar prietenul lui l-a salvat. Iar bărbatul care era să se înece a scris pe o piatră: „Astăzi, cel mai bun prieten al meu m-a salvat”.

Cel care i-a salvat viața prietenului l-a întrebat: „Când te-am jignit ai scris pe nisip, iar acum scrii pe piatră. De ce?” Prietenul i-a răspuns: „Când cineva ne jignește, trebuie să scriem pe nisip pentru ca vânturile să șteargă cuvintele. Dar când ni se fac lucruri bune, trebuie să le gravăm pe piatră pentru ca niciun vânt să nu le poată șterge.”

Lumea noastră funcţionează într-un mod opus. Dacă suntem jigniți ne amintim, poate chiar pe viață. Dacă ni se fac lucruri bune, ele sunt uitate, uitate, uitate. Și apoi vin mai multe insulte și așa mai departe; ele conduc omenirea.

Este acesta mesajul potrivit de urmat: resentimentele să le scrii pe nisip și lucrurile bune care ți se fac să le gravezi pe piatră?

Răspuns: Depinde de munca persoanei asupra sa. Dacă vrea să se ridice deasupra animalului din el, atunci își va scrie nemulțumirile doar în nisip. Altfel este foarte greu de trăit.

O persoană trebuie să ridice eternul, perfecţiunea care este deasupra egoismului, și să-l înregistreze în sine, în inima sa. Și toate lucrurile mărunte, nesemnificative, jignitoare să fie notate în tine ca pe nisip.

Comentariu: Dar vor fi mai multe înregistrări pe nisip decât pe piatră. Există multe.

Răspunsul meu: Nu contează, totul este temporar, totul este șters, spălat.

Întrebare: Cum este să scrii în inimă? Dvs. spuneţi: „Scrie în inimă”. Mulți oameni își imaginează inima ca pe un organ. Ce înseamnă să scrii doar lucruri bune în inimă?

Răspuns: A scrie în inimă înseamnă că încerc să fiu impresionat de acțiunile speciale ale aproapelui meu, astfel încât să taie în mine ca o daltă într-o piatră, adică să-mi sculpteze în inimă.

Întrebare: Ce oferă asta? Să spunem că am o mulțime de astfel de înregistrări. Ce se întâmplă după aceea?

Răspuns: Vei fi alcătuit din ele, asta-i tot. În acest fel vei scoate la iveală în tine o inimă formată din faptele bune ale altor oameni.

Întrebare: Să spunem că am sculptat în inimă binele pe care mi l-a făcut prietenul meu. Și dacă brusc îmi face ceva rău, cum mă va schimba asta?

Răspuns: Vei spăla răul.

Întrebare: Pot să o fac?

Răspuns: Da.

Întrebare: Deci cu cât am în inimă mai multe înregistrări bune despre acest prieten, cu atât mai repede voi putea spăla lucrurile rele care vor veni de la el?

Răspuns: Și acest lucru este adevărat.

Comentariu: Astăzi mulți oameni vă scriu scrisori și le tot spuneţi că Creatorul este bun și face numai bine. Iar acum spuneţi: „Aceasta este ceea ce ar trebui să fie sculptat în inimă”. Exact asta.

Răspunsul meu: Da.

Comentariu: Dar asta este greu de sculptat, priveşti la lume și…

Răspunsul meu: Imaginați-vă că sunteți în starea în care simțiți tot timpul că Creatorul este bun și vă face bine vouă și tuturor celorlalţi. Ce dulce devine atunci să trăiești!

Comentariu: Dulce dacă te poți rupe.

Răspunsul meu: Nu te rupi. Ridică o astfel de atitudine față de Creator din tine, deasupra animalului tău.

Comentariu: Dar înțelegeţi că animalul meu simte toată această grozăvie care se întâmplă în jur.

Răspunsul meu: Învață-l că nu acest lucru este necesar pentru a percepe viața, ci binele care se manifestă între timp.

Întrebare: Dacă fac asta ca un exercițiu, că tot timpul încerc să-l imaginez pe Creator ca fiind bun, făcând bine și să scriu asta în inima mea, se va întâmpla asta?

Răspuns: Atunci desigur, se va întâmpla. Vei exista în felul acesta.

Întrebare: Și voi putea să justific tot ce se întâmplă în jurul meu și așa mai departe?

Răspuns: Treptat.

Întrebare: Dar o voi face?

Răspuns: Da, o vei face.

Întrebare: Poate fi luat acest lucru ca un sfat practic?

Răspuns: Desigur. Totul este practic.

Întrebare: Deci concluzia principală este că notăm toate lucrurile bune și le sculptăm în inimile noastre?

Răspuns: Percepeţi viața ca fiind cel mai bun lucru pe care îl are o persoană, pentru că o primește direct de la Creator. Și tot ceea ce nu poate fi perceput în acest fel, ar trebui să se raporteze la calitatea opusă a naturii, care ne este dată în aşa fel încât să ne schimbăm și să percepem totul ca fiind un bine absolut.

KabTV „Știri cu Dr. Michael Laitman” 18/5/23

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Comentariu: Se întâmplă adesea ca o persoană să-și schimbe numele sau prenumele în speranța de a-și schimba soarta.

Răspunsul meu: Eu nu iau asta în serios. Poate că va începe să se comporte diferit, dar este pur psihologic.

Comentariu: Totuși am observat un model conform căruia oamenii cu aceleași nume se comportă la fel, ca și cum ar avea un fel de program.

Răspunsul meu: Poate. Pot fi de acord cu asta.

Întrebare: Există vreo legătură cu spiritualitatea în faptul că vă numiţi Michael?

Răspuns: Nu știu. Cred că am fost numit după bunicul meu. Acesta este un nume foarte vechi care datează din timpurile biblice de la îngerul Mihail.

Majoritatea numelor omenirii sunt de origine biblică. În general, acestea sunt nume evreiești, doar ușor adaptate altor limbi.

KabTV „Am primit un apel. Alegerea unui nume pentru un copil” 16/05/11

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→