Dorințele unei persoane nu sunt sub controlul sau. Sunt determinate de societate. Dacă comparăm Papuanii istorici cu oamenii moderni, putem vedea clar că dezvoltarea unei persoane determină dorințele și plăcerile sale.

Întrebare: De ce o persoană are iluzia că acestea sunt tocmai propriile dorințe?

Răspuns: O persoană nu știe altceva. A fost creata în acest sens, dezvoltata în ea și, prin urmare, consideră că sunt ale sale. Ce înseamnă ale sale? De fapt, este ca o marionetă, plină de anumite dorințe și mici programe și există așa.

Întrebare: Crezi că este important să realizăm că societatea îmi dictează toate dorințele?

Răspuns: O persoană nu are propriile dorințe, toată lumea ar trebui să știe acest lucru. Dorințele sunt determinate de societate, de mediu. Schimbând mediul înconjurător, pot schimba aceste dorințe.

Din emisiunea KabTV „Post-Coronavirus Era”, 23/04/20

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Cine sunt cabaliștii Tanaim?

Răspuns: Nu vom mai vedea cabaliști de talia Tanaim și Amoraim. Ei au trăit în urmă cu mii de ani și au fost oameni foarte mari. Fiecare dintre ei se asemăna foarte mult cu Creatorul.

De exemplu, Rabi Șimon, autorul Cărții Zohar, este numit “Tana” pentru că aparținea grupului de mari cabaliști Tanaim. Apoi a început procesul cunoscut sub numele de declinul generațiilor. De aceea, în timpurile noastre, suntem cei mai mici și mai puțin importanți dintre toți cabaliștii.

Deoarece putem folosi metoda lor, ne putem conecta la ei prin intermediul lucrărilor lor și implementa recomandările lor, ne putem alătura astfel corectării generale.

Din programul KabTV “Bazele cabalei,” 3/8/20

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Din cate înțeleg, dorințele noastre sunt neutre și intenția este cea care le face egoiste?

Răspuns: Da. Intenția determină vectorul și magnitudinea dorinței.

Să spunem că vreau să mănânc un fruct. Cât de mult îl vreau, ce trebuie să fac pentru el, în ce măsură exactă trebuie să mă duc după el, asta este deja determinat de intenție.

Întrebare: Care dorințe sunt egoiste și care sunt normale atunci când eu doar mă umplu pe mine și nu intenționez să fac rău nimănui?

Răspuns: Din punctul de vedere al naturii, oricare din dorințele noastre pe care le simțim ca o mișcare a unuia față de celălalt, de a ne uni și interconecta, toate sunt adevărate, corecte, bune, în regulă. Și dacă ne simțim distanți între noi, opuși, pregătiți să ne contrazicem între noi, atunci, desigur, aceste dorințe ruinează lumea, ne distrug și într-un final ne regăsim la “albia spartă”.

Întrebare: Dorințele noastre de bază pentru hrană, sex și familie sunt considerate egoiste?

Răspuns: Acesta nu este egoism deoarece natura omului face necesar pentru el să împlinească aceste dorințe, iar el le realizează în măsura în care natura îl forțează.

Întrebare: Și dacă eu folosesc în mod egoist pe cei mai apropiați din familie?

Răspuns: Asta este deja dincolo de ce a intenționat natura, ăsta este deja egoism. Și acelea din dorințele noastre care sunt îndreptate spre menținerea vieții normale ale unei persoane nu sunt numite egoiste, ele doar sunt fundamentale, naturale.

Întrebare: Deci dacă împlinesc o dorință pe seama altora, acesta este numit egoism?

Răspuns: Desigur, deoarece îi umilești pe alții și te ridici deasupra lor.

Întrebare: Ce este greșit dacă joc sporturi, ascult muzică, merg la concerte, călătoresc, merg în vacanțe peste graniță în fiecare lună? Cui îi fac rău?

Răspuns: Este foarte posibil să nu fie niciun rău în privința societății umane. Dar în plus de societate, mai este de asemenea și natura din jurul nostru. Îi faci rău? Nu acționezi opus integralității ei?

Întrebare: Așa că eu trebuie tot timpul să mă controlez pe mine Însumi, dacă fac rău cuiva sau la ceva?

Răspuns: Da, căci ești parte din întreaga natură.

Comentariu: Dar asta este o condiție ideală.

Răspunsul meu: Nu, este o condiție necesară. Acest lucru trebuie învățat și explicat. O persoană trebuie să fie conștientă de asta și să se adapteze la această stare.

De pe KabTV “Era post-coronavirusului” 4/23/20

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Dispariția împlinirii dorințelor ne lasă dublu devastați?

Răspuns: Desigur. Până la urmă, dorința și împlinirea, care ai vrut să o obții, ar fi trebui să se simță ca plăcere, dar în schimb lasă amărăciune. Prin urmare, noi experimentăm dubla devastație atât din dorință cât și din împlinire.

Întrebare: Este o poveste despre un băiat care a pierdut o monedă, stă și plânge. Un trecător îl întreabă: “De ce plângi?” Auzind răspunsul băiatului, el îi dă o monedă, iar acesta plânge chiar mai mult. Trecătorul spune: “Ți-am dat o monedă. De ce plângi din nou?” Băiatul raspunde: “Aș fi avut două dacă o aveam pe a mea”.

Rezultă că câștigul este simți în dorințele noastre mult mai puțin decât pierderea?

Răspuns: Da. Asta se numește Ibud mi keren (pierdere din suma capitală). Dacă am avut un dolar și l-am pierdut, nu este la fel ca și cum am meritat acest dolar sau am castigat doi. Pierderea personală a cuiva este simțită mai acut decât achiziția altuia.

De pe KabTV “Era post-coronavirusului” 4/23/20

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Munca spirituala - Niciun comentariu→

Baal HaSulam, „Un discurs pentru completarea Zohar-ului”: Aceasta au spus înțelepții noștri: „Să fie toate acțiunile voastre pentru Creator”, adică alipirea (Dvekut) cu Creatorul. Nu faceți nimic care să nu promoveze acest obiectiv al alipirii. Acest lucru înseamnă că toate acțiunile voastre. vor fi de a dărui și de a aduce beneficii semenului. În acel moment, veți obține echivalența de formă cu Creatorul – întrucât toate acțiunile Lui sunt de a dărui și de a face bine, așa că și voi, veți face toate acțiunile voastre doar pentru a dărui și pentru a face bine celorlalți. Acesta este Dvekut complet.

Și am putea să ne întrebăm despre aceasta: „Cum poate fiecare acțiune să fie în beneficiul altora? La urma urmei, omul trebuie să muncească pentru a susține pe altul și familia aceluia”.

Întrebare: Spunem că sectoarele economice inutile, ocupațiile inutile și excesul pe care îl producem vor dispărea în curând. Cum poate o persoană să înțeleagă această situație? Unde se poate reprofila dacă profesia sa devine inutilă?

Răspuns: Natura este formată din patru niveluri: mineral, vegetal, animal și uman. Care este diferența dintre natura umană și cea animală? La urma urmei, în conformitate cu structura corpului nostru, suntem cu siguranță animale, cu un mic adaos, trebuie să creăm o anumită societate și anumite condiții pentru noi înșine.

Nu putem trăi doar în „pielea” noastră; trebuie să ne îmbrăcăm. Nu putem mânca produse pregătite din natură, trebuie să le procesăm cumva, să le gătim. Suntem bolnavi și trebuie să fim tratați cu tot felul de medicamente. Cu alte cuvinte, deși omul este mult mai dezvoltat decât specia animală cea mai apropiată de el, este în același timp și în aceeași măsură sau chiar mai mult, imperfect.

Dacă ne uităm la cum se comportă animalele, acestea au un cerc social foarte mare. Doar că nu înțelegem pe deplin mediul lor.

Omul nu comunică cu semenul său fel. El este preocupat doar de propriile interese, comunică de exemplu despre fotbal și despre lucruri similare, despre orice altceva, în afară de îmbunătățirea relațiilor unul cu altul.

Fiindcă nu analizăm și nu ne apropiem unul de celălalt peste relațiile noastre rele, suferim. La urma urmei, de fapt, nu efectuăm ceea ce natura consideră că e necesar.

Mai mult de sută la sută din timpul alocat nouă în viață, îl cheltuim pentru lucruri complet inutile. De exemplu, în fiecare zi petrecem 10 ore la serviciu, iar în natură, să zicem că sunt programate două-trei ore.

Dar atunci, ce fac restul timpului? Animalele consacră acest timp relațiilor lor. Se odihnesc împreună, stau la soare, rătăcesc pe cărări, stau în copaci. Noi ce facem? Nu dedicăm timp la așa-numitul „timp liber”, deși nu este liber, nu îl folosim la clarificarea relațiilor cu natura și unul cu celălalt și, prin urmare, starea noastră este deplorabilă.

Trebuie să ne gândim cu atenție și să decidem cum vom trăi când acest virus complex, global și integral se va retrage și ne va oferi posibilitatea de a ne apropia unul de celălalt într-un mod nou.

Natura este integrală, nu face nimic în zadar, totul în ea este prevăzut. Prin urmare, tot ceea ce se întâmplă acum este menit să clarifice interacțiunea ulterioară a tuturor părților sale.

Nu se îndreaptă decât către o interacțiune și mai mare. Se dovedește că ar trebui să fim atenți la nepotrivirile noastre și la modul în care putem să ne îndreptăm către relații mai corecte și mai bune. Sper că umanitatea va fi pregătită pentru acest lucru.

Din KabTv „Fundamentele Cabalei” 12/04/20

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Fără revoluția științifică și tehnică, oamenii din secolul 19 au lucrat 16 – 18 ore zilnic, doar pentru a se hrăni. Dacă nu ar fi fost nicio revoluție tehnologică, de unde ar fi venit acum oportunitatea de a lucra 2 – 3 ore și de a avea tot ce ai nevoie?

Răspuns: Nu spun că sunt împotriva dezvoltării tehnologice și a tuturor oamenilor de știință. Eu spun că ceea ce crează o persoană este ceea ce îl controlează. Dintr-un proprietar el devine un sclav.

Uită-te la ce au devenit băncile și instituțiile noastre financiare. Ele au înrobit o persoană. Omul nu trebuie să muncească atât de mult.

Tu îmi aduci secolul nouăsprezece ca exemplu și eu iți voi aduce secolul douăzeci și unu că exemplu. Ce s-a întâmplat cu o persoană astăzi? Lucrează mai puține ore? Nu. Se simte mai liber? Nu.

Și ce s-a întâmplat cu performanța sa? Este folosită în special pentru a înrobi omul tot mai mult și să arunce produsele muncii sale în mare. Altfel, dacă el nu ar munci, ce ar face?

El ar avea foarte mult timp liber! Este periculos. Ar începe grandirea libera, ar începe tot felul de întâlniri care ar fi inadecvate și obiective pentru autorități, vor apărea noi tendințe și așa mai departe. Nu avem nevoie de asta!

Lasă oamenii să muncească de la 15 la 20 de ore pe zi sau cel puțin 10. Dar dacă o persoană muncește 10 ore, noi le vom da peste acestea alte două ore să ajungă la muncă și două ore de la muncă și va funcționă în regulă. El ar veni acasă, ar lua cina, s-ar uita jumătate de ora la TV și s-ar băga în pat. Iar asta s-ar întâmpla tot timpul.

Îi vom rezerva un concediu undeva departe. Așa că se va învârti și noi îl vom inunda cu reclame: Nu ai văzut asta încă, nu ai cumpărat asta încă, etc. Așa că el va lucra așa pentru restul vieții sale. Omul a fost un sclav în secolul nouăsprezece și va fi un sclav în secolul douăzeci și unu.

Dar este o problemă: Asta este ceea ce ar vrea proprietarii nostrii însă natura nu este de acord cu asta. Și astfel sunt tot felul de coronavirusi și alte lucruri.

Am intrat într-o stare numită “ultima generație” când trebuie să obținem o dependență integrală, corectă, prietenoasă și înțelegerea reciprocă între noi. Dacă asta nu se întâmplă, noi vom fi pedepsiți nu numai cu viruși ci cu orice altceva.

De pe KabTV “Fundamentele Cabalei”, 4/12/20

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Baal HaSulam, „Shamati”, 34, „Profitul pământului”: Se știe din cărți și de la autori că Creatorul este binevoitor. Aceasta înseamnă că îndrumarea Lui apare celor inferiori ca bună și care face bine, şi acest lucru trebuie să-l credem.

Noi nu simțim asta, dar aceasta este o precondiție dacă dorim să avansăm.

Prin urmare, atunci când cineva examinează comportamentul lumii și începe să se examineze pe sine sau pe alții, cum suferă ei sub Providență în loc să se încânte, așa cum se potrivește Numelui Său – Bunul care face bine – în această stare, îi este greu să spunǎ că Providența se comportă într-un mod bun și face bine și o împarte din abundență.

Întrebare: Cum putem simți asta?

Rǎspuns: Nu ar trebui să blestemăm nimic în lume și nici pe Creator, din cauza răului pe care îl vedem, ci să stabilim de ce îl vedem și atunci vă veți da seama că vedeți lucrurile în acest fel în funcție de corupția voastră. Acesta este un paradox. Când văd că oamenii se raportează la mine sau unii la alții într-un mod rău, trebuie să spun că este pentru că eu nu sunt corectat. În general, trebuie să văd o imagine absolut ideală în fața mea, care este făcută doar din atribute de bunătate, iubire și conexiune reciprocă.

Cum poate fi asta? Mi se spune pentru că am atributele opuse, contrare și ar trebui să le schimb, iar atunci lumea cumplită în care trăim se va transforma în rai.

Întrebare:  Nu te deranjează că trebuie să crezi că Creatorul este binevoitor?

Rǎspuns:  Sǎ crezi nu înseamnă că închid ochii și cred că această lume este absolut ideală și că numai eu o văd ca fiind coruptă. Trebuie să accept că Creatorul este binevoitor ca o precondiție a activității mele, ca să mă corectez, astfel încât să fiu sigur că voi atinge această stare.

Întrebare: Aceasta înseamnă că există o stare și există îndoieli? Și toate acestea trăiesc în interiorul meu?

Rǎspuns:  Da, așa avansăm.

Din KabTV “Fundamentele Cabalei” 12/15/19

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Baal HaSulam, „Pacea”: Acum este de o importanță vitală pentru noi să examinăm legile naturii, să știm ce ne cere, ca să nu ne pedepsească fără milă. Am spus că natura obligă omenirea să ducă o viață socială, iar acest lucru este simplu. Dar, în acest sens, trebuie să examinăm legile pe care natura ne obligă să le respectăm, adică pe cele referitoare la viața socială.

La o examinare generală, descoperim că există doar două legi care trebuie urmate în societate. Acestea pot fi numite 1) „primire” și 2) „dăruire”. Aceasta înseamnă că fiecare membru al societății trebuie, prin natura lui, primește de la societate ce are nevoie și trebuie să aducă prin munca sa beneficiu la bunăstarea societății. Și dacă omul va încălca una din aceste două legi, va fi pedepsit fără milă.

Întrebare: Cum poate omul să construiască în sine acest echilibru?

Răspuns: Trebuie să ne uităm la ceea ce se întâmplă în natură.

Natura este un sistem global, închis, integral. Pe de o parte, suntem partea sa cea mai înaltă. Pe de altă parte, suntem partea sa cea mai înțeleaptă, care are liber arbitru.

Nu acționăm numai în funcție de instinctele noastre, ci ne schimbăm pe noi înșine schimbând mediul din jurul nostru. Ne putem educa pe noi înșine.

Totuși, nu suntem doar animale, ci suntem ființe create deasupra animalelor. Trebuie să luăm în considerare acest lucru și să încercăm să acționăm într-un mod care este bun pentru noi și pentru copiii noștri.

Din KabTv „Fundamentele Cabalei” 12/04/20

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: La cine se referă porunca “Iubește-ți prietenul ca pe tine însuti”? Se referă la toți aceia din jurul meu sau la prietenii din grupul de zece?

Răspuns: Întâi și întâi se referă la tine personal. Când lucrezi în grupul de zece, tu încerci să îi iubești pe alții, ceea ce înseamnă că încerci să iubești prietenii din grupul de zece ca pe tine însuti, iar încercările de a încercă să dobândești acest atribut vă aduce pe toți la o stare numită sufletul.

În alte cuvinte, atunci când zece oameni revelează fiecare atributul spiritual de a se conecta ca și cum sunt un singur corp comun, care nu este comun, desigur, deoarece este egoul dintre ei, dar atunci încearcă să se conecteze deasupra egoului, încercările lor de a se uni crează o imensă putere potențială.

Așa că pe de-o parte, egoul este revelat între ei și pe de altă parte, unitatea puternică este revelată. Aceste două atribute coexistă unul deasupra celuilalt, ceea ce înseamnă că este despre crearea unui obiect numit un Partzuf, în care este un ego imens și deasupra lui este imensa forță spirituală a Creatorului care îi conectează.

De pe KabTV “Fundamentele Cabalei” 12/29/19

Filed under: Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Baal HaSulam, Shamati, articolul 34, “Profitul unui pământ”: “Prin urmare, este imposibil să dobândești ceva într-o claritate completă dacă paralela sa este absentă. De exemplu: este imposibil să estimezi și să spui că ceva este bun dacă opusul său lipsește, indicând răul. Este la fel cu amărăciunea și dulceață, iubirea și ura, foamea și sațietatea, setea și saturația, adeziunea și separarea. Rezultă că este imposibil să ajungem să iubim adeziunea înainte de obținerea urii separării.”

Dacă vrem să fim înțelepți și capabili să apreciem orice stare, noi trebuie să fim în starea opusă și apoi putem să apreciem ce avem. Într-un asemenea caz noi simțim frica de a pierde ce avem, apreciem ce avem și nu ne dăm drumul.

Acesta este adevăratul sentiment al apropierii.

Întrebare: Avem nevoie să simțim constant această trepidație?

Răspuns: Trebuie. Iubind pe cineva, menținând un sentiment constant de anxietate, frică de a pierde această iubire, asta este o mare îndemânare. Altfel această iubire este copilăroasă, fără valoare.

Întrebare: De ce nu este suficient să trecem pur și simplu peste separare pentru a dobândi iubirea ci trebuie să urâm separarea?

Răspuns: Ce înseamnă să trecem peste ceva? Treci peste și uiți? Nu! Atunci tu nu vei simți iubirea ci doar un sentiment plăcut ușor. Este spus despre asta că “nu este nimeni la fel de înțelept ca cel cu experiență”, că trecând prin toate stările și apreciind bucuria a ceea ce are în comparație cu teama că el ar putea de asemenea să îl piardă, atunci el gradual păzește ce are. Altfel totul va fi pierdut.

În principiu, multele vieți care ne sunt date astfel încât să acumulăm experiență, noi vom începe să apreciem ce avem și vom găsi fericirea adevărată. Și ea va consta din opusul stării rele. Așa am fost creați; suntem ființe create și suntem opuși față de Creator.

De pe KabTV “Fundamentele Cabalei”, 12/15/19

Filed under: Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→