Întrebare: Dialogul dintre un om și dorința sa de a primi are loc atunci când el se află în Lo Lişma sau în Lişma?

Răspuns: Omul nu este încă în Lişma. Dialogul dintre el și dorința sa de a primi are loc înainte de asta. Este gradul care îi permite să se ridice la Lişma.

Întrebare: Deci trebuie să primesc această putere de la Creator pentru a urca? Din moment ce puterea credinței la înțelepți vine doar de la Creator?

Răspuns: Da, desigur.

Întrebare: În acest caz, ar trebui să mă îndrept în rugăciune către Creator, astfel încât să am această putere de a mă ridica și de a efectua un act de dăruire?

Răspuns: Depinde de om, de modul în care se poziționează în relație cu Creatorul, dorind să fie în adeziune cu El în toate stările: în coborâri, ascensiuni. Ieri, astăzi, mâine, vrea pur și simplu să fie conectat cu Creatorul.

Dacă se străduiește spre această stare, atunci începe să vadă cum poate fi conectat cu Creatorul.

Din partea a 3-a a  Lecţiei zilnice de Cabala 09/07/2025, „A fi ca un bou la jug și ca un măgar la povară”

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Nu vrem să muncim de dragul dorinței noastre de a primi. Vrem doar să-L slujim pe Creator și pe prietenii noștri. Cum ne ajută credința în înțelepți în acest sens? Este vorba de un ajutor special de sus, ca răspuns la rugăciunea noastră? Sau este un efort suplimentar? Sau este lumina Torei, adică o stare specială?

Răspuns: Acest lucru se întâmplă atunci când suntem capabili să „ieșim din noi înșine” și să aderăm la credința mai presus de rațiune.

Întrebare: Este credința mai presus de rațiune dobândită ca răspuns la acțiunile noastre sau ca răspuns la rugăciunea noastră?

Răspuns: Numai ca răspuns la acțiunile noastre, atunci când ne anulăm pe noi înșine în fața prietenilor noștri.

Întrebare: Aderăm atunci la înțelepții care au făcut deja această corectare?

Răspuns: Da.

Din partea a 3-a a Lecţiei zilnice de Cabala 09/07/2025, „A fi ca un bou la jug și ca un măgar la încărcătură”

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Cum își poate imagina cineva un Parţuf? Cum se manifestă acesta într-un om?

Răspuns: Un Parţuf este primirea măsurată a luminii în scopul dăruirii.

Dacă am o anumită dorință și o îndeplinesc pentru mine, este o dorinţă egoistă. Să presupunem chiar acum că am o dorință care poate fi umplută cu o anumită plăcere – lumină. Când lumina intră în dorință, o neutralizează instantaneu. Este ca anihilarea. Plăcerea care mă umple anulează chiar și cea mai puternică dorință.

Dorința nu poate persista dacă primește ceea ce își dorește. Prin urmare, la primirea plăcerii, dorința dispare. Dorința se estompează, iar plăcerea nu mai este simțită. Adică, primirea plăcerii distruge plăcerea în sine, și în final, rămân gol. Exact asta se întâmplă în lumea de astăzi.

Sentimentul de gol ne împinge înainte, în necunoscut. Deodată simțim că plăcerea nu ne mai oferă sentimentul de bucurie. Drept urmare, devenim epuizați.

Deci, care este esența brevetului pentru plăcere nesfârșită?

Dacă există două entități și primesc de la una și transmit celeilalte, atunci orice lumină poate curge prin mine. O primesc nu pentru mine și o transmit altcuiva pentru a-i face pe plac și așa mai departe, într-un cerc.

Imaginați-vă un volum vast care conține multe părți separate una de cealaltă. Ce înseamnă „distanță”? Fiecare parte își simte propriul egoism. Și deasupra acestui egoism, ele încep să construiască conexiuni între ele, unde fiecare primește de dragul celeilalte.

Ca urmare, o plăcere constantă, nesfârșită, circulă între ele și nu anulează niciodată pe niciuna dintre ele. Este perfectă și îi umple pe toți complet, pentru că niciunul dintre ei nu primește pentru sine. Fiecare primește pentru a o transmite altuia. Dar plăcerea care curge între ei și se transmite de la unul la altul ajunge să circule printre toți.

Astfel, un om care a primit pentru sine – chiar dacă ar putea păstra, să spunem, doar un kilogram de plăcere – s-ar „umple” și nu ar putea primi mai mult pentru că ar fi deja sătul. Dar atunci când primește de dragul dăruirii către alții, o cantitate infinită de plăcere poate curge prin om, nu doar cantitativ, ci și calitativ. Adică, tot ceea ce poate fi imaginat, tot ceea ce este simțit ca plăcere de către toate celelalte dorințe, acest om începe să simtă în sine. În cele din urmă, fiecare dintre noi, ca un mic egoist separat, crește și experimentează această lumină ca lumina infinității.

Astfel sunt oportunitățile disponibile pentru noi datorită capacității noastre de a ne uni și de a începe să ne includem într-un singur sistem unificat. Aceasta este ceea ce începem treptat să abordăm în dezvoltarea noastră de astăzi.

Din Lecția Zilnică de Cabala 16.10.2011

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: De obicei, oamenii cântă și dansează la convențiile și serile noastre de unitate. Aproximativ 50% dintre oameni sunt cu adevărat inspirați să se alăture, iar 50% o fac prin efort. Ar trebui să-ţi placă metoda noastră sau ar trebui să o faci prin efort, și astfel, să atragi lumina?

Răspuns: Ambele.

Uitați-vă cum festivitățile de masă, trupele pop, cântăreții și „Madonele” lumii îi inspiră pe oameni. Ce puteți face? Așa găsesc masele o modalitate de a exprima o opinie comună, un sentiment de unitate. Așa este făcut totul. Nu putem inventa nimic altceva. Cel mai important lucru este impresia generală comună.

Desigur, dacă mă întrebați pe mine, simt cel mai mult unitatea în timpul studiului, când învățăm cu toții împreună, absorbim o idee, fiind în interiorul ei ca unul singur. Sper că vom ajunge la o astfel de stare în care vom simți cum un gând nou, o idee nouă, un sentiment nou se naște în unitatea noastră. Va apărea tocmai în conexiunea dintre noi, în adeziuni, iar acest gând va fi simțit de noi ca o a treia forță, ca Creator. Dar vom ajunge acolo treptat.

Firește, va fi mai mult dezvăluit în timpul studiului decât în timpul dansului. Dar ambele sunt necesare.

În cele din urmă, pe parcursul câtorva zile ale unui Congres, oamenii primesc o anumită impresie creată de tot ce constă în ansamblu: studiul, întrebările și răspunsurile, atelierele și evenimentele culturale.

Din KabTV „Am primit un apel. Cântece, dansuri”, 20.09.2010

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Când răspundeţi la întrebarea cuiva, îi spuneţi ce vrea să audă?

Răspuns: Nu, răspund la ceea ce poate auzi. Nu răsfăţ oamenii; încerc să răspund la nivelul la care mă pot auzi. Altfel, care este rostul să răspund?

De ce să mă întrebi dacă voi spune doar ce vor să audă? Lasă-i să se asculte singuri, atunci.

Comentariu: Toți studenții trec prin diverse stări, și când vorbesc între ei, fiecare spune: „Știu cutare sau cutare informație”. Și astfel, fiecare aduce propriile distorsiuni în înțelegerea comună.

Răspunsul meu: Acest lucru este tipic pentru oamenii care nu au ajuns încă la o revelație clară a adevărului, ei ghicesc despre el, își imaginează ceva despre el.

Personal, nu am avut niciodată un astfel de experiment, nu știu de ce. Poate pentru că eram foarte apropiat de profesorul meu și aveam informații suficient de precise. Puteam oricând să întreb și să primesc un răspuns clar.

Comentariu: Să presupunem că cineva împărtășește sentimentul că se poate mișca prin pereți sau poate zbura deasupra pământului.

Răspunsul meu: Aceasta este doar un fel de fantezie copilărească.

Un cabalist în lumea noastră nu poate face nimic fizic ieșit din comun, deoarece lumea fizică funcționează după propriile legi. În această lume, nu poți mișca nimic în afara legilor obișnuite ale naturii.

Dacă ai o anumită abilitate, înseamnă că acea abilitate există deja în natură. Unde ai văzut pe cineva trecând printr-un zid? Dacă ar fi posibil, atunci oricine ar putea face asta cu puțină practică. Ce legătură are asta cu a fi Cabalist?

Calitățile unui Cabalist operează la nivelul următor, dincolo de materie. În domeniul materiei, el nu poate face nimic special.

Întrebare: Știe un Cabalist cum funcționează totul, dar nu poate merge împotriva acestui lucru?

Răspuns: Împotriva a ce, mai exact? Ce te aștepți să schimbe? Nu ni se dă nimic de schimbat în afară de atitudinea noastră față de Creator și tot ce ne înconjoară. Când schimbi asta, îți schimbi propria percepție, percepția ta asupra realității. Asta este, aceasta este o înțelepciune interioară.

Din KabTV „Am primit un apel. Pot cabaliștii să treacă prin pereți?”, 16.09.2010

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

 Începând de la Adam, cu cât un Cabalist a trăit mai devreme, cu atât era mai aproape conectat la rădăcină și cu atât se afla mai sus. Toți cei care au venit după el au primit  lumina prin el.

Dar pentru cei care vor să se conecteze cu raza de lumină care vine din infinit, ultimul, cel mai apropiat Cabalist este întotdeauna mai important, deoarece el este cel care ne conectează și ne unește cu lumina, cu Creatorul. Pentru noi, acest Cabalist este Baal HaSulam.

El scrie că a fost onorat să ne transmită înţelepciunea Cabala. Și suntem onorați să avem un astfel de suflet revelat care ne aduce metodologia Cabala, datorită căreia Îl putem revela pe Creator.

Scrierile lui Baal HaSulam sunt singurele potrivite în timpul nostru pentru atingerea scopului spiritual. Doar cărțile lui Baal HaSulam poartă lumina necesară corectării noastre. Pentru a ne pregăti pentru ele, sunt necesare articolele din RABAŞ.

Revelarea Creatorului către creații, adică eliberarea spirituală, trebuie să devină completă pentru toată lumea, adică învățătura lor este o învățătură pentru întreaga lume.

Din Lecția zilnică de Cabala din 16.09.2010, Zi dedicată memoriei lui Baal HaSulam

Filed under: Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Ce este acțiunea în spiritualitate?

Răspuns: Acțiunea în spiritualitate este revelarea unei noi dorinţe în care acum vrei să fii în conexiune cu Creatorul. Aici poți da orice exemplu dorești.

Întrebare: Să presupunem că aduc cafea unui prieten, adică îi împlinesc dorința. Cum pot adăuga o intenție de dragul Creatorului la aceasta?

Răspuns: Îi dai intenția ta prietenului tău odată cu cafeaua. I-o transmiți în materie, în ceea ce faci pentru el, și asta este. Luând această cafea, el poate avea și intenția că face acest lucru pentru a păstra și a spori conexiunea dintre voi. Atunci acest lucru se realizează în acest fel.

Din partea a 3-a a  Lecţiei zilnice de Cabala 09/07/2025, “A fi ca un bou la jug și ca un măgar la povară”

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Cine este boul pe care îl facem să lucreze pentru Creator?

Răspuns: Inima noastră vrea să lucreze doar pentru ea însăși și caută doar câștig pentru ea însăși în fiecare mișcare.

Întrebare: Pământul pe care îl cultivă este de asemenea, o inimă, dar una egoistă?

Răspuns: Da.

Întrebare: Cum ne putem îndruma inima să lucreze în dăruire? Adică, ce va fi acest jug în munca noastră?

Răspuns: Puneți-vă în locul omului despre care se spune că vrea să ridice toate întrebările pe care le are Creatorului și să primească un fel de răspuns. Aceasta este dorința lui. Acum, singura întrebare este: primește el răspunsul la dorința sa sau nu? Dacă nu primește, ce ar trebui să facă?

În primul rând, se spune: “Ca un bou la jug și ca un măgar la povară”. Aceasta înseamnă că ar trebui să-și trateze munca spirituală în acest fel. Dacă ajunge la o astfel de stare de “ca un bou la jug și un măgar la povară” din partea omului, atunci aceasta va fi atitudinea corectă. Atunci Creatorul îi va da cu siguranță putere de dragul dăruirii. Și așa va continua.

Din prima parte a Lecţiei de Cabala 08/07/2025, “A fi ca un bou la jug și ca un măgar la povară”

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Dacă ajungem într-o astfel de stare în care corpul nu simte deloc gustul muncii spirituale, deși ieri părea că eşti în dăruire totală, mai are rost să trezești frică în tine?

Răspuns: Nu, poți încerca și vei vedea cât este de imposibil să te agăți de ea, pentru că adevărata frică vine de sus.

Întrebare: Dar dacă eu cad în această stare, care este modalitatea corectă de a o combate?

Răspuns: Roagă-te. Nu-ți pot spune nimic altceva.

Întrebare: Care surse sunt cele mai utile de citit în această stare?

Răspuns: Orice studiem. Acest lucru în primul rând, șterge sentimentul de frică.

Din partea a 3-a a Lecţiei zilnice de Cabala 29/06/2025, “Câștigarea războiului”

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Justin Smith în vârstă de 43 de ani, tată a cinci copii, și-a creat propriul canal de YouTube. Și-a dat seama că, deoarece copiii săi sunt constant lipiți de smartphone-uri, nu mai poate vorbi cu ei în niciun alt mod. Pe acest canal, vorbește despre sine – unde lucrează și cum călătorește prin lume. El crede că de acum înainte va comunica cu copiii săi în acest fel, deoarece decalajul va fi atât de mare încât omul nu va mai putea vorbi direct cu copiii. Trebuie să fii acolo unde sunt ei. Ce părere aveţi despre asta?

Răspuns: Cred că este absolut corect. Copiii și-au îndreptat deja atenția exclusiv către ecrane. Nu văd lumea, nu văd peisaje. Îi duci în natură, dar ei continuă să se uite la smartphone-urile lor.

Se urcă într-un avion – nu sunt interesați de avion. Se îmbarcă într-o navă – nici nu sunt interesați de navă. Sunt mereu pe ecranele lor. Dacă le arăți un avion pe ecran – este interesant; o navă – este, de asemenea, interesantă; un peisaj – este, de asemenea, interesant. Dar numai pe ecran!

Adică, acum au o percepție complet diferită și trebuie să luăm asta în considerare. Ce altceva poți face?

Comentariu: Să presupunem că au fost izolați de peisaje. Dar, în acest proces, au fost izolați și de tatăl și de mama lor.

Răspunsul meu: Nu! Tatăl și mama lor sunt chiar în fața lor pe ecran. Pentru copil, este clar. Dar când văd un om în viața reală, este neclar.

Chiar și atunci când stau într-o cafenea sau în altă parte, nu vorbesc între ei; comunică doar prin intermediul smartphone-urilor lor. Deci, cum puteți evita acest lucru? Ce puteți face? Nu există cale de întoarcere.

Întreaga noastră lume este virtuală. Care este diferența dacă îi văd pe mama și pe tata pe ecranul care mi se pare real (chiar dacă nu există de fapt, el formează o imagine în mine), sau îi văd pe smartphone-ul meu? Nu există nicio diferență din perspectiva Cabala. Este doar o chestiune de percepție. Ne-am schimbat ușor simțirile, iar copiii au trecut la o percepție a lumii mai “asemănătoare unui clip”. Trebuie doar să ne adaptăm la asta. Nu există altă cale.

Și cu cât ne adaptăm mai repede, cu atât mai repede vom intra în contact cu copiii. Și vom descoperi brusc că atunci când ne plasăm în interiorul acestui smartphone, doar ca niște capete vorbitoare de mamă și tată, le putem demonstra orice, orice fel de film! Și ei vor înțelege, acesta este principalul lucru. Altfel, nu ne vor înțelege. Vorbești cu un copil, dar el se uită fix la gadgetul său.

Întrebare: Nu credeți că au fost pur și simplu lipsiți de copilărie?

Răspuns: Nu au fost lipsiți de nimic! Pentru ei, aceasta este copilăria. Și în curând copilăria va deveni și mai virtuală. Ce vreți, să vă întoarceți în peșteri?

Comentariu: Aș vrea să mă întorc în curți.

Răspunsul meu: Nu este nevoie! Aceasta este amintirea voastră nostalgică, dar pentru ei, aceasta nu există. Pentru ei, nostalgia este doar pentru smartphone. Dați-le de fiecare dată un smartphone din ce în ce mai avansat și gata, nu au nevoie de nimic mai mult.

Întrebare: La ce va duce asta în cele din urmă?

Răspuns: La realizarea faptului că omul poate percepe întreaga lume printr-un ecran și că lumea însăși nu există. Nu există! Cascade? Puteți găsi cascade pe ecran. Găsiți asta și găsiți aia. Tot ce-mi spun oamenii, tot ce aud, văd în fața mea.

Nici măcar nu trebuie să călătoresc nicăieri, apropo. De ce aș face-o? Totul este în fața mea. Întregul univers, întregul Pământ mic, totul este acolo. Grozav! Pot suna orice prieten și să vorbesc cu el. Nu este nevoie să fugim nicăieri. Cel mult, ne putem întâlni și chiar și atunci, pentru ce? Ca fiecare să se uite în continuare la propriul ecran?

Sunt sigur că omenirea va crea instrumente care să înlocuiască aceste mici telefoane și vom vedea multe în fața noastră – fie prin ochelari speciali, fără ochelari sau în alt mod. Vom simți asta în interior.

De fapt, aceasta este o abordare către lumea reală, nu cea mecanică, pe care și noi o percepem doar în interiorul nostru. Nu știm de fapt ce este în fața noastră, deoarece această imagine a realității se formează în interiorul nostru.

Diverse forțe desenează această imagine a realității în interiorul meu. Deci, de ce ar trebui să mă desprind de dragul acestei “realități”? De ce am nevoie de acești pereți, de toate aceste lucruri? De ce? La urma urmei, putem trăi într-o stare complet diferită.

Comentariu: Dar oamenilor le place să călătorească prin lume…

Răspunsul meu: O vom crea, o vom face și vom călători în felul acesta!

Întrebare: Va fi aceeași senzație?

Răspuns: Și mai bine! Unde pot călători la vârsta mea cu un baston? Dar în felul acesta, pot să mă legăn de pe liane ca o maimuță, să înot, să mă scufund în oceane – voi face totul! Voi fi eu.

Întrebare: Este un lucru bun?

Răspuns: De ce nu? Chiar și acum trăim într-o lume iluzorie. Și ne îndreptăm spre cea reală, cea pe care ne-o vom crea singuri.

În cele din urmă, omenirea va ajunge la un stadiu în care va avea nevoie doar de un smartphone și de minimul necesar pentru a-și satisface corpul animalic. Ce este rău în asta?

Roboții vor lucra pentru a ne oferi ceea ce avem nevoie pentru a ne umple. Și nu-mi pasă cu ce mă voi umple când mă uit în smartphone-ul meu, orice altceva este acolo.

Istorie, geografie, comunicare, călătorii, zboruri, romane, orice vrei, totul este acolo. De ce aș avea nevoie de toate afară? De ce să construiesc aceste turnuri mari și toate cele?

Minunat! Urez bun venit acestei lumi. Nu-mi pare rău pentru nepoții mei, mă bucur pentru ei! Pentru că, în esență, ei construiesc o lume mult mai bună decât cea pe care au primit-o de la noi.

Din KabTV “Știri cu Dr. Michael Laitman”, 01.11.2024

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→