Întrebare: Există o pildă în care un soț și o soție se mută pentru a locui într-un apartament nou. Într-o dimineață devreme soția se uită pe fereastră și vede o vecină care agăța rufele. Ea îi spune soțului ei: „Vecina noastră este o gospodină foarte rea. Priveşte cât de murdare sunt hainele ei.” Sotul nu este atent si tace. În fiecare zi soţia se uită pe fereastră, își vede vecina și spune: „Oh, ce neglijentă!” Brusc, într-o zi, se uită pe fereastră dimineața și o vede pe vecină atârnând haine curate. Ea îi spune soțului ei: „Vezi tu, această neglijentă a învățat în sfârșit să spele rufele”. „Nu”, spune soțul, „tocmai m-am trezit devreme azi și am spălat geamul”.

Aceasta pare să fie toată viața noastră. Privim lumea prin fereastra noastră murdară și vorbim rău de ceilalți.

Vă rog să-mi spuneți de ce nu observăm că fereastra este murdară, dar în schimb îi criticăm pe alții?

Răspuns: Ne este mai plăcut să vedem ce se întâmplă la vecini. De aceea nu vedem ce se întâmplă la noi.

Întrebare: Îmi este frică să mă uit în mine?

Răspuns: Nu poți.

Întrebare: Așa că tot văd că există murdărie peste tot. Și trebuie să o curăț eu?

Răspuns: Da.

Întrebare: În ce moment observăm că geamul este murdar? Cum vom fi conduși la faptul că fereastra noastră este murdară?

Răspuns: Dacă nu există soț, nu vei observa.

Comentariu: Aceasta este rădăcina tuturor necazurilor și războaielor și vrem să schimbăm lumea și vrem să-i schimbăm pe alții. Această mică pildă este întreaga noastră viață.

Răspunsul meu: Da.

Întrebare: Pe cine numiți soț în relație cu noi, de exemplu?

Răspuns: Cineva din lateral, cineva serios care este la același nivel cu tine sau poate chiar puțin mai sus, care te poate îndruma să înțelegi motivul pentru care lumea este murdară; este murdar în tine.

Întrebare: Cine poate face asta? Cine este soțul care ne va limpezi fereastra, ca să vedem că totul era despre noi?

Răspuns: Soțul este cel care se poate ridica deasupra esenței feminine.

Întrebare: Suntem esența feminină? În general, întreaga umanitate este o femeie?

Răspuns: Femeie, da.

Întrebare: Putem spune că suntem femeie, iar soțul nostru este Creatorul?

Răspuns: Desigur.

Întrebare: Ceea ce înseamnă până când Creatorul șterge fereastra și spune „Uite, totul este despre tine!” nu se va mișca nimic? Vom rezolva probleme la nivelul solului, vom ucide pe alții sau îi vom tortura și chinui?

Răspuns: Da. Și atunci ne justificăm.

Comentariu: Acesta este un final foarte pesimist al poveștii.

Răspunsul meu: Aceasta este întreaga noastră istorie.

Comentariu: Trebuie să văd că totul este despre mine. Vorbim despre asta tot timpul.

Răspunsul meu: Nu contează. Chiar dacă ai vedea și auzi, tot nu ai vrea să-l vezi.

Întrebare: Nu o voi cere oricum? Deci, unde este această schimbare de viteză până la urmă? Unde? Cum?

Răspuns: Va veni de sus.

Întrebare: Faptul că acest egoism este în mine mă împiedică să-i văd pe alții și că toată murdăria, toate aceste rufe murdare, sunt în mine?

Răspuns: Da.

Întrebare: Nu poate fi decât de sus, spuneţi. De ce tot spuneţi  că trebuie să-ți iubești aproapele?

Răspuns: Acestea sunt poruncile. Trebuie să facem acest lucru pentru a corespunde cu legile naturii. Cum să o facem? Când suntem convinși că altfel nu vom rezista astăzi, că nu vom supraviețui, atunci ce ne rămâne?

Întrebare: Deci trebuie să fim în pragul vieții și al morții? Și atunci vom începe să înțelegem că trebuie să ne tratăm unul pe altul cu iubire?

Răspuns: Vezi cât de simplu este!

Întrebare: Dar există un singur moment în care trebuie să fim aduși la marginea prăpastiei? asta e infricosator!

Răspuns:: Da.

Întrebare: Și cum rămâne cu raţiunea noastră?

Răspuns: Raţiunea nu va ajuta. Nu trăim după rațiune, ci doar după simţirea noastră.

Întrebare: Atunci granița umană nu este neapărat între viață și moarte, nu-i așa? Poate fi gol; poate fi depresie sau un fel de plâns interior?

Răspuns: Da, această limită este atunci când cineva simte deznădejde. Și apoi începe să realizeze că totul este despre el.

Întrebare: Creatorul ne oferă această înțelegere?

Răspuns: Da. Sau dacă un grup din umanitate se va ocupa să trateze totul cu iubire, să ude întreaga umanitate cu iubire.

Întrebare: Vrei să spui că avem nevoie de un exemplu?

Răspuns: Da.

Întrebare: Marele cabalist Baal HaSulam a scris despre ultima generație. Acestea erau însemnările lui pe patul de moarte. După toate lucrurile de neînțeles pe care le-a scris în lucrările sale cabaliste, el a scris brusc note de înțeles numite „Ultima generație”. Acolo a scris că ar trebui să apară un grup de oameni care să-și asume această lege a „iubirii aproapelui tău” și să înceapă să trăiască după ea și să o răspândească în întreaga lume.

Credeţi că asta nu este ficțiune, sau idealism?

Răspuns: Timpul își face treaba lui. Cred că până la urmă omenirea va fi de acord, din disperare, de a accepta acest principiu al unei noi vieți.

KabTV „Știri cu Dr. Michael Laitman” 09.02.2023

Filed under: Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate | Add Comment →