După ce omul primește de sus „farmecul sfințeniei” (Chen de Kduşa) prin studiu și investirea de efort în diverse acțiuni, așa cum este scris: „Orice îți stă în putere să faci, fă”, el începe să înțeleagă că acțiunile de dăruire aparent sunt într-adevăr cele mai înalte și cele mai bune, dar el însuși nu este capabil să le îndeplinească.

Pentru a le îndeplini, îi lipsește simțirea măreției Creatorului, adică credința, care oferă inimii puterea de a depăși intenția de a primi, și de a dobândi intenția de a dărui. Simțirea Creatorului schimbă omul de la gânduri despre sine la gânduri despre Creator.

De unde poate obține omul această credință? Rabaş spune că numai mediul înconjurător poate ajuta omul în acest sens. Conform a ceea ce am studiat și a ceea ce este scris în articole, acesta este singurul lucru care depinde cu adevărat de om. Dacă el se angajează în acest sens, primește puterea credinței prin munca în grup și este apoi răsplătit cu dobândirea intenției de dragul dăruirii. Aceasta se numește traversarea Machsom.

În fiecare etapă, în fiecare stare prin care trece omul, este necesar să se facă distincția între lumini și Kelim. Dacă omul se află într-o anumită stare, aceasta trebuie să conțină atât un Hisaron (dorință), cât și o împlinire. El dorește să atingă următoarea stare, care conține, de asemenea, atât un Hisaron, cât și o împlinire.

Dar omul nu ar trebui să fie preocupat de împlinire, ci de dorință. Aceasta este întreaga noastră muncă: să ne preocupăm de Kli și să ne gândim la el, deoarece tocmai Kli-ul este cel care determină starea în care ne aflăm.

Din Lecţia zilnică de Cabala 24/08/26, Rabaş – Art.37, 1985-Cine depune mărturie pentru o persoană

Filed under: Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate | Add Comment →