Michael Laitman pe Quora: Cum crezi că va fi diferită viața pe Pământ în următorii 500 de milioane de ani?

În 500 de milioane de ani, nu va mai fi nimic pe Pământ, deoarece planeta noastră și universul nostru vor fi inexistente.

Acest lucru se datorează faptului că percepem lumea prin simțuri necorectate, adică prin simțuri care percep într-un mod în care vor doar să se bucure egoist, pe cheltuiala altora și a naturii. În momentul în care ne corectăm simțurile, astfel încât să percepem într-un mod opus – prin dorința de a oferi plăcere altora și naturii – ne ridicăm deasupra lumii noastre și simțim o altă realitate spirituală.

Astăzi, discutarea unei astfel de realități spirituale deasupra simțurilor noastre egoiste actuale pare fantezistă. Cu toate acestea, atunci când vom atinge o astfel de realitate, vom simți cum percepția noastră egoistă este de fapt fantezia nerealistă și că, adevărata realitate este printr-un mod de dăruire altora și naturii.

Corectarea simțurilor noastre are loc în timpul unei perioade pe care cabaliștii o numesc „6.000 de ani”, începând cu Adam HaRișon (ebr. Primul om) și se traduce prin faptul că mai avem puțin peste 220 de ani de parcurs în acest nivel actual de realitate.

În lumea noastră, Adam HaRișon a fost primul om care și-a corectat simțurile de la egoiste la altruiste sau, cu alte cuvinte, de la opoziție completă la legile naturii la intrarea în echivalență și echilibru cu ele. Înainte de Adam HaRișon, trăiseră oameni mai mulți ani. Cu toate acestea, acum puțin peste 5.780 de ani, un om numit „Adam” a descoperit realitatea spirituală, adevărata formă a universului, pentru prima dată. Făcând acest lucru, el a descoperit, de asemenea, programul prin care se dezvoltă umanitatea și cum va apărea ea la sfârșitul dezvoltării sale. El și-a scris descoperirile într-o carte numită „Raziel haMalah” („Îngerul Raziel”) și este considerat primul cabalist.

Toți oamenii sunt predestinați să treacă prin tranziția de la egoism la altruism și să descopere realitatea spirituală similară cu cea prin care a trecut Adam HaRișon. Când vom face acest lucru, vom simți o altă realitate spirituală, iar realitatea corporală va fi atunci înghițită în cea spirituală – vom înceta pur și simplu să o simțim. Vom simți atunci doar fenomene care se desfășoară la un nivel superior de existență, deasupra lumii noastre.

Realitatea inferioară din simțurile noastre egoiste dispare apoi pentru că cele cinci simțuri corporale ale noastre vor dispărea aparent și nu vor mai fi simțite. În prezent, acceptăm lumea noastră așa cum ne apare nouă, deoarece suntem făcuți într-un mod în care auzim, vedem, gustăm și respirăm, adică folosim simțurile văzului, auzului, gustului, mirosului și tactilului. Ele ne oferă o senzație de viață într-o anumită realitate. Dacă am avea simțuri diferite, atunci am simți o realitate diferită.

Evaporarea și dispariția acestei lumi nu se întâmplă într-o clipă, ci treptat. Acest lucru se datorează faptului că, pe măsură ce începem să ne conectăm pozitiv și să ne ridicăm spiritual în senzația noastră de realitate, ne pierdem modul egoist de a simți realitatea. O putem compara oarecum cu modul în care nu simțim nivelul neînsuflețit și vegetal al naturii în propriul nostru corp. Luați, de exemplu, părul și unghiile noastre, care sunt nivelul vegetal pe corpurile noastre. Le simțim crescând? Nu. Fie cresc, fie nu cresc, iar noi le putem tăia și continuă să crească. Ele nu ne provoacă nicio tulburare.

Este similar cu atunci când ne ridicăm la nivelul uman de existență, care este caracterizat prin dezvoltarea unei intenții de a dărui deasupra dorinței noastre înnăscute egoiste de a primi. Atunci nu vom mai simți nivelul animal- dorința noastră de a primi – în comparație cu noul nivel uman pe care îl dezvoltăm și cu care ne identificăm. Când ne vom dezvolta cu toții la nivelul uman al existenței, atunci vom înceta să mai simțim nivelul animal. Vom înceta să percepem realitatea ca fiind solidă așa cum o facem în prezent. Dimpotrivă, o vom percepe din ce în ce mai mult ca forțe și calități.

Bazat pe „Întreabă un cabalist” cu cabalistul Dr. Michael Laitman pe 19 iunie 2008. Scris/editat de studenții lui.

Filed under: Spiritualitate - Niciun comentariu→

În Cartea Zohar este scris că un măgarar este un ajutor pentru sufletele trimise de la cel mai înalt nivel pentru a le ridica de la o treaptă la alta. Aceasta se numește „Ibur” (impregnație, concepție). Ibur este o concepție a sufletului unui drept.

Dacă vrem să urmăm calea Creatorului, atunci poate că la început rezistăm, dar apoi acceptăm puțin și investim toată forța și capacitățile noastre pentru a merge mai departe. În cele din urmă, cădem sub influența Creatorului, care ne educă lovind cu un băț, înțepând cu un „stimul”, un băț ascuțit, pentru ca noi să mergem mai departe.

Așa mergem mai departe până când începem să discernem că avem de-a face cu o mare Forță Superioară, care ne educă în acest fel și ne conduce la scopul dorit.

Din KabTV’s “Introducere în Cartea Zohar” 9/3/23

Filed under: Spiritualitate - Niciun comentariu→

Articolul „Conducătorul măgarului” din Cartea Zohar vorbește despre un om care conduce măgari.

Un conducător nu este o figură simplă. Acesta este o forță care conduce animalul din noi, adică omul, și provoacă în el anumite proprietăți, gânduri, sentimente și reacții. Așadar, acest conducător este foarte complex.

„Măgar” în ebraică este Homer/ materie, iar Homer în Cabala este voința noastră de a primi. Aceasta este numită “animal” pe care îl dezvoltăm și îl împingem înainte. În principiu, conducătorul măgarului este Creatorul Însuși.

De la KabTV „Introducere la Cartea Zohar” 9/3/23

Filed under: Fara categorie - Niciun comentariu→

Comentariu: Ați spus odată că în fiecare persoană există atât Creatorul, cât și o creatură. Trebuie să-l iubesc pe Creator și să urăsc creatura.

Răspunsul meu: Nu, nu aș spune că creatura ar trebui urâtă, deoarece este și ea o parte a Creatorului care vine de Sus. Doar că nu am dreptul să fiu de acord cu ea. Trebuie să lucrez împotriva acestei părți egoiste împreună cu proprietarul ei.

Și prietenul meu este o persoană care poate să-și separe „eul” de egoismul său și de punctul său din inimă.

Egoismul i-a fost dat inițial de Creator, la fel ca și punctul din inimă. Dar el începe să se manifeste de la un anumit moment din viață. Prin urmare, eu relaționez cu „eul” personal al unui prieten.

Punctul său din inimă și egoismul său sunt doi parametri care i-au fost dați de Creator. Prin urmare, prin relaționarea cu „eul” său, îl ajut să își dezvolte punctul din inimă și să își suprime calitățile egoiste animalice.

Din emisiunea KabTV „Am primit un telefon. Să-l iubesc pe Creator… să urăsc Creația…”, 22/10/11

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Este starea de dinaintea traversării Mahsom-ului, când simți un nod în gât, îți curg lacrimi și strigi?

Răspuns: Ți se pare doar că strigi din adâncul sufletului tău, că ești sfâșiat în bucăți. Toate acestea sunt jocuri de copii, deoarece nu vin dintr-o adevărată obținere, care este completată de starea corectă.

Oamenii sunt, desigur, sfâșiați. Îmi amintesc de mine însumi și cunosc aceste stări. Totul este complet greșit. Trebuie să existe un echilibru între inimă și minte și să vină în același timp atât din înțelegere, cât și din suferință. Dar nu din genul de suferință care apare în tine: „Dă-mi!” și așa mai departe.

În acest caz, suferința nenaturală apare din incapacitatea de a deveni un dăruitor: „Vreau să fiu în calitatea de dăruitor! Vreau, dar nu pot să o fac. Nu am această calitate!”

Această stare este similară cu nașterea: „Trebuie să se nască din mine!” Aceasta este presiunea pe care o simți din interior. Mai mult, aceasta este presiunea asupra calității de dăruitor. Nu este o cerere: „Dă-mi!” Este cererea: „Dă-mi o oportunitate”.

Întrebare: Tocmai am văzut un om care plângea și spunea că are nevoie de lumina corecției. Cât de plauzibil este acest lucru?

Răspuns: Și copiii plâng, deci ce? Îmi amintesc că și eu plângeam. Și învățătorul meu, Rabaș, doar râdea în fața mea, de parcă ar fi avut în mâinile sale ceea ce îmi doream, dar nu mi-ar fi dat. El spunea: „Acestea nu sunt lacrimi reale. Acesta nu este un strigăt real”. Și, desigur, avea dreptate.

De timp avem nevoie. Dar acum timpul se scurtează. Conectându-vă cu restul rețelei, vă puneți într-o stare în care trebuie să primiți ajutor de Sus, deoarece sunteți un punct de tranziție, un nod, în acest sistem. Prin urmare, puteți scurta radical întregul parcurs al revelării acestui sistem.

Dar astăzi este atât de aproape de toată lumea, încât îl veți vedea foarte repede.

Din emisiunea „Am primit un telefon. Ultimul strigăt înaintea morții” de la KabTV, 24.10.2011

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Rabi Aba a spus: „Să deschidem ușile Torei, pentru că acum este timpul și ora în care căile noastre să fie corectate” (Zohar pentru toți, Conducătorul măgarului).

Personajele articolului „Conducătorul măgarului” merg pe drum și încearcă să-l găsească pe Creator într-o conversație între ei.

A deschide ușile Torei înseamnă dorința de să primească o mică iluminare de sus, din cer, pentru ca, în aceasta să simtă Forța Superioară.

„Acum este timpul ca drumurile noastre să fie corectate” sugerează că ele arată ca și cum ar ieși dintr-o stare și s-ar muta în alta. Acesta este drumul lor.

Corecția stă în ei, ei ar trebui să înceapă să se corecteze studiind, citind și disputând.

În același timp, își corectează dorințele egoiste și le ajustează în așa fel încât să simtă Creatorul între ei.

Din „Introducere la Cartea Zohar” de la KabTV, 9/3/23

Filed under: Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Rabinul Aba a spus: „Să deschidem ușile Torei, pentru că acum este timpul și ora în care căile noastre să fie corectate” (Zohar pentru toți, Conducătorul de măgar).

Personajele articolului „Conducătorul de măgar” merg pe drum și încearcă să-L găsească pe Creator într-o discuție între ei.

A deschide ușile Torei înseamnă dorința omului de a primi o mică iluminare de sus din cer, pentru ca în aceasta să simtă forța superioară.

„Acum este timpul ca drumurile noastre să fie corectate” sugerează că ele sunt ca și cum ar ieși dintr-o stare și se mută în alta. Acesta este drumul lor.

Corectarea stă în ei, ei ar trebui să înceapă să se corecteze studiind, citind și argumentând.

În același timp, își corectează dorințele egoiste și le ajustează în așa fel încât să simtă Creatorul între ei.

Din KabTV „Introducere la Cartea Zohar”, 3/9/23

Filed under: Spiritualitate - Niciun comentariu→

Articolul „Conducătorul măgarului” începe cu o descriere a modului în care doi înțelepți care sunt înrudiți, merg la un al treilea înțelept și li se întâmplă tot felul de povești pe parcurs. Așa încep adesea articolele din Cartea Zohar.

De regulă ei vorbesc alegoric despre ceea ce este în interiorul unei persoane. În același timp fiecare personaj interpretează o trăsătură specială într-o persoană. Astfel, înțelepții par să meargă pe drumul către Creator, descoperindu-L treptat.

În plus, ei dezvăluie unul altuia prin dialog: ce se va întâmpla cu ei, ce vor realiza, cum este perceput Creatorul și așa mai departe.

Drumul simbolizează întotdeauna calea către Creator. Iar sufletele înrudite sunt ca forțele din interiorul unei singure persoane.

Adică atunci când un cabalist citește sursele, el vede că acestea sunt anumite calități sau forțe în interiorul lui. Și întrucât sunt conectate armonios între ele, prin urmare sunt menționate conexiunile de rudenie.

Din KabTV „Prefața la Cartea Zohar” de la, 3/9/23

Filed under: Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: De ce în spiritualitate plăcerea luminii este simțită în Peh, în gură și nu în stomac?

Răspuns: Pentru că cel mai important lucru pentru noi este să putem opri trecerea luminii, să o simțim, să o determinăm și să o evaluăm înainte de a o primi.

Numai după ce ne-am hotărât ce primim, putem „mesteca” lumina ca mâncarea în gură, folosind cei 32 de dinți, limba și saliva, și permitem ca acest aliment să ne umple și să fie absorbit în noi. În Cabala acest lucru este studiat în detaliu.

Din KabTV „Prefața la Înțelepciunea Cabala”, 27/08/23

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Ne simțim într-un fel de ținută fizică. Dar cabaliştii, privind această lume, probabil că nu văd indivizi. O percep ei altfel, poate ca un acvariu în care înnoată pești mici?

Răspuns: Nu, nu vedeți oamenii ca trupuri proteice, ci ca dorințe. Îi vezi că strălucesc, se îmbină, se apropie și se îndepărtează. Și trebuie să vă asigurați cumva că ele ajung în cele din urmă la contactul potrivit.

Întrebare: Grijile noastre de zi cu zi, să spunem că trebuie să batem un cui sau să facem altceva, sunt percepute de cabaliști pur și simplu ca dorinţe?

Răspuns: Acestea sunt dorințe mecanice animalice. Ele sunt trezite în noi automat de acel motor comun care îi împinge pe toți înainte. Trebuie să lucrăm și prin ele, ajungând de partea noastră.

Ca și în lumea noastră, există un univers vast și există o cauzalitate clară unde fiecare moleculă și fiecare atom în fiecare moment de timp se află într-o stare proprie și într-o interacțiune specifică cu toate celelalte.

Ne putem imagina acest sistem? La urma urmei, acesta este infinitul! Ce menține atomii nenumăratelor stele, nebuloase și galaxii într-un anumit sistem, într-o anumită relație unul cu celălalt? Acest lucru este incredibil pentru aparatul nostru conceptual.

Cum este posibil să ne gândim la toate acestea în același timp, să programăm, să menținem și să conducem întregul sistem către o stare de, să spunem,natură vegetativă? Și este și mai complicat cu toate mișcările din fiecare moleculă, din fiecare combinație, unde au loc fenomene la un nivel calitativ nou. Apoi totul se mută la nivelul animat: la amibe, la cele mai simple vertebrate și așa mai departe. Devine un sistem enorm!

Dar când este declanșată de o singură forță – forța plăcerii maxime, deoarece sistemul însuși constă din dorința de a primi plăcere, se dovedește că toate acestea sunt mediate, se liniştesc și se adună.

Este foarte simplu – nu este nevoie de altceva în fiecare atom, dorința lui intră, plăcerea este dată de sus și toate se aliniază într-o anumită stare. Absolut totul în lume formează un astfel de „platou”.

Din KabTV „Am primit un apel. Lumea prin ochii Creatorului” 11/10/11

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→