Comentariu: Există o modalitate uimitoare de a face cunoștință. Imaginați-vă: un tip intră într-o cameră și i se prezintă o mulţime de eprubete diferite. Trebuie să determine care miros îi place cel mai mult, care simte că i se potrivește cel mai bine. Alege una, iar apoi i se spune: “Acest parfum se potrivește cu această fată anume”. La fel este și pentru fete. Ea alege un parfum, şi i se spun: “Iată-l pe tipul tău”.

Răspunsul meu: Acest lucru este foarte important pentru noi. Celulele care răspund la miros acoperă o suprafață imensă din creierul nostru.

Întrebare: Deci, ar putea fi considerată această metodă engleză suficient de avansată?

Răspuns: Nu este avansată; este veche și naturală.

Întrebare: Deci, pot alege un partener în mare parte după miros?

Răspuns: Absolut! Nu există nicio îndoială că așa suntem atrași sau respinși unul de celălalt, chiar și inconștient. Ce este cu tot parfumul și alte asemenea? Este natural. Dar de ce spun eu asta? Acesta nu ar trebui să fie criteriul principal.

Ar trebui să ne potrivim nu la nivelul parfumului, deși și acesta este foarte important, și nici la nivelul altor preferințe, ci la nivelul înțelegerii direcției noastre corecte către scopul creaţiei.

Dacă am tinde cu toții spre adevăratul scop al creației, ne-ar fi mult mai ușor să găsim un partener, pentru că în esență, nu diferim prea mult unii de alții. Nu diferim.

Întrebare: Deci, un singur scop, și suntem deja similari?

Răspuns: Da, acest scop ne-ar uni pe toți.

Comentariu: Dar aceasta este o idee foarte nobilă. Este foarte înalt ca tinerii să vorbească despre scopul creației!

Răspunsul meu: Și în final, ce se întâmplă? Se dovedește a fi foarte jos.

Comentariu: Tinerii vorbesc despre scopul creației?

Răspunsul meu: Nu vor inventa nimic mai bun. Ceea ce primesc este un fel de “iubire pentru o oră”, și acesta este sfârșitul.

Întrebare: Deci, ce ar trebui să înțeleagă? Scopul creației? Ce includeți în asta?

Răspuns: De ce mă căsătoresc? De ce ar trebui să-mi leg viața de această persoană? În cele din urmă, cuplurile căsătorite nu se vor ține unul de celălalt. Oamenii pur și simplu se vor întâlni, vor avea copii și se vor despărți.

Întrebare: Exact aceasta era întrebarea mea: cum poate omul să găsească un partener pe viață? Și spuneţi că se poate face doar după acest criteriu?

Răspuns: Doar scopul final, acesta este cel care trebuie să ne țină împreună.

Întrebare: Și de ce caut un partener? De ce să mă căsătoresc?

Răspuns: Să ating acest scop final împreună cu partenerul meu, în conexiunea corectă cu el. Dar pentru asta, am nevoie și de prieteni și nu doar de parteneri.

Întrebare: Dar puteți spune care este scopul specific? Care este scopul creației?

Răspuns: Scopul creației este de a dezvălui Forța superioară care ne guvernează. Să înțelegem și să realizăm de ce existăm, ce se întâmplă cu noi, cine ne duce de nas și unde suntem duși.

Asta este ceea ce trebuie să dezvăluim – să ne deschidem ochii, pe scurt, către locul în care ne aflăm cu adevărat.

Întrebare: Pentru ca această sete să fie prezentă în amândoi, într-un tip, într-o fată, în oameni în general?

Răspuns: Da, pentru a dezvălui această nevoie, și împreună cu partenerul tău, să te îndrepți treptat către ea.

Din KabTV “Știri cu Dr. Michael Laitman”, 04.06.2025

Filed under: Intrebare si Raspuns, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Vreau să vă întreb despre lacrimi, nu despre cele ale copiilor, ci despre cele ale adulților. Fără îndoială, atunci când un adult plânge, simți imediat o anumită profunzime a durerii, tragediei, ofensei sau fericirii. Lacrimile adulților atrag imediat atenția. Nu poți rămâne indiferent la ele. Astăzi, mergeam pe stradă și o femeie a trecut plângând în liniște. Am tremurat. Am vrut să întreb ce s-a întâmplat, dar nu am îndrăznit. Și dacă vezi dintr-o dată un bărbat plângând, este cu totul altceva. Deci, ce este cu lacrimile?

Răspuns: În general, există multe în lacrimi,în acel mic stres intern pe care îl poartă acele lacrimi.

Întrebare: Deci, ce anume vărs?

Răspuns: Este o curățare, omul o plânge în afară.

Întrebare: Deci omul trebuie să plângă până la capăt?

Răspuns: Nu este ușor. Mai ales pentru noi, bărbații. Se întâmplă doar uneori când au loc evenimente emoționale speciale, când simți că găsești ceva, dar acestea nu sunt lacrimile femeilor.

Întrebare: Lacrimile bărbaților nu sunt lacrimile femeilor?

Răspuns: Absolut nu. Aici se dezvăluie o graniță clară între bărbați și femei. Într-atât încât o femeie nu poate plânge din motive masculine, iar un bărbat din motive feminine. Nu este nimic de făcut. De aceea suntem doi, și nu o singură ființă unificată.

Întrebare: Dar motivul pentru aceasta nu este doar să avem lacrimi diferite. Sau sunt lacrimile în sine diferite?

Răspuns: Lacrimile sunt diferite, desigur; sunt sisteme diferite. Oh, cât de diferite sunt! La bărbați, trece prin creier, iar la femei, trece prin inimă și uter.

Întrebare: Serios?

Răspuns: Da. La bărbați, trece puțin prin inimă, dar mai ales prin creier. Iar la femei, trece prin inimă și în principal prin uter. Este foarte greu de exprimat. Dar este simţit.

Întrebare: Deci trece printr-o naștere viitoare?

Răspuns: Prin acele sisteme care sunt numite masculin și feminin.

Un bărbat plânge când își dă seama de ceva profund și când această realizare se contopește cu sentimentele sale pentru acel lucru. Și o femeie plânge când totul trece prin sistemul ei. La urma urmei, sunt oameni complet diferiți. Sunt din lumi diferite!

Întrebare: Lumi complet diferite?

Răspuns: Desigur.

Întrebare: Atunci ce înseamnă unirea acestor lumi? O unire a acestor lacrimi: masculine și feminine.

Răspuns: Ele nu se unesc. Se unesc doar în Creator atunci când se ridică deasupra lor pentru a-și dezvălui rădăcina comună, împărtășită. Numai acolo se pot uni, pot dezvălui Creatorul și se pot dezvălui cu adevărat fiecare în celălalt.

Și de aceea există această atracție specială între noi, această polaritate a sexelor și așa mai departe. Este un sistem foarte complex de relații.

Întrebare: Deci adevărata uniune apare acolo, în Creator?

Răspuns: În ceruri.

Întrebare: Totul este creat în ceruri. Adevărata uniune este în ceruri?

Răspuns: Desigur.

Comentariu: Nu sunteţi o persoană sentimentală, dar de ce atunci când vorbim despre învățătorul dvs., Rabaş, văd adesea cum ochii vi se umezesc brusc, deveniţi diferit? Diferit!

Răspuns: Nu se poate face nimic, pentru că rădăcina sufletului meu este în El. De aceea sunt diferit.

Din KabTV “Știri cu Dr. Michael Laitman”, 14.05.2025

Filed under: Intrebare si Raspuns, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Pentru a putea dărui, omul are nevoie de cineva căruia să-i dăruiască și de ceva de dăruit. Cum rezolvă un cabalist această problemă? Cui și ce dăruiește el?

Răspuns: Când un Cabalist are șansa de a dărui, el vede că această oportunitate există doar în relație cu Creatorul. Dar unde este Creatorul? Se dovedește că tot ce-l înconjoară este Creatorul. Prin urmare, nu există nicio problemă în a dărui.

Creatorul îi arată în mod specific unui om unde și cum să dăruiască, să influențeze și să-I îndeplinească dorința mai departe. Omul devine “mâna Creatorului”.

A dărui Creatorului înseamnă a dărui oamenilor. În primul rând, răspândirea metodei de apropiere de Creator este cel mai bun lucru pe care îl poate face omul atât pentru sine, cât și pentru Creator. În acest fel, el oferă oamenilor oportunitatea de a primi lumina superioară, abundența, de a se împlini pe ei înșiși și pe Creator.

Întrebare: Dar doar câțiva au o astfel de oportunitate. Dacă omul nu predă și nu are prieteni în apropiere cu care să poată implementa metodologia, ce ar trebui să dăruiască?

Răspuns: Atunci nu are nicio oportunitate de a progresa niciunde. Trebuie să aibă în preajmă oameni cu aceleași gânduri; cel mai bun este un grup de zece.

Întrebare: Să presupunem că sunt mai mulți oameni în jurul meu și le povestesc despre Creator. Asta le dăruiesc?

Răspuns: Nu, ar trebui să fie oameni lângă tine cu care lucrezi la implementarea metodei. Vă veți ajuta reciproc să construiți o rețea comună, pe care Creatorul o va umple. Și tu, primind de la El, Îl vei împlini pe El.

Întrebare: Deci, unirea cu prietenii din grup este ceea ce înseamnă dăruirea?

Răspuns: Desigur, împreună creați un vas spiritual pe care Creatorul îl umple și primiți acea umplere cu intenția de a o dărui înapoi Creatorului.

Din Lecția zilnică de Cabala din 13.05.2018, “Cum ne modelează dorințele viețile?”

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Ce înseamnă să-ţi deschizi inima?

Răspuns: A-ţi deschide inima înseamnă a o curăța de egoism și a ne îndrepta toate acțiunile exclusiv către dăruirea către Creator.

Întrebare: De obicei, eu nu vreau să primesc de la un prieten pentru că nu vreau să mă simt inferior. Starea corectă este atunci când primesc pentru ca ea să se simtă bine. În acest caz, mă simt superior. Nici aceasta nu este starea corectă. Care este calculul corect?

Răspuns: Calculul corect este atunci când îți dorești doar beneficiul celuilalt. Începe să acționezi așa cum spunem noi și vei simți asta.

Întrebare: Pentru Kli, începutul restricției este întotdeauna în minte, iar începutul împlinirii este în simţire?

Răspuns: Da, ai putea spune așa.

Din partea a 3-a a Lecţiei zilnice de Cabala 29/6/2025, “Câștigarea Războiului”

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Cum putem lucra corect în credinţă deasupra raţiunii atunci când nu acceptăm doar presupusele neajunsuri ale prietenilor, ci facem o muncă de corectare care duce la o iubire naturală pentru prieteni?

Răspuns: Continuă să lucrezi așa cum spui și vei ajunge la asta. Nu poți sări la ultimul pas imediat.

Întrebare: Dobândim credință mai presus de rațiune atunci când avem un ecran. Chiar acum, ne jucăm cumva și încercăm să intrăm în această stare, iar acest lucru ne aduce mai aproape de scop. Dar cum ne putem juca de-a credința mai presus de rațiune?

Răspuns: Continuă să te joci cât de mult poți. Joacă-te așa cum te jucai înainte cu păpușile și apoi vei vedea cum asta te reformează.

Din partea a 3-a a Lecţiei zilnice de Cabala 29/06/2025, “Câștigarea Războiului”

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Când ajungem la sacrificiul de sine și devotamentul față de grup, avem nevoie de putere. Este o sarcină foarte mare. Dacă îmi lipsește puterea în grup, simt măreția profesorului și trag putere de acolo. În ce măsură pot folosi această putere în grup pentru a mă anula în fața prietenilor?

Răspuns: Luați cât de mult puteți. Măsura reală nu contează. Mai târziu vom începe să măsurăm: Nefeş, Ruah, Neşama, Haya și Yechida, forța de care avem nevoie de Sus pentru ajutor, să existăm deasupra luminii care este revelată de jos.

Întrebare: Cum sunt legate devotamentul și încheierea unui legământ cu Creatorul? Care este legământul cu Creatorul care întărește devotamentul?

Răspuns: Devoţiunea este necesară în orice relație a omului cu Creatorul, chiar și cu prietenii, între oameni. Cred că veți înțelege repede acest lucru, singuri.

Din partea a 3-a a Lecţiei zilnice de Cabala 29/06/2025, “Câștigarea Războiului”

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Comentariu: Vorbim despre sacrificiu de sine, dar în același timp simțim un fel de câștig, includere și fuziune. Omul nu simte că renunță la ceva.

Răspunsul meu: Omul renunță la tot ce poate, cu excepția conexiunii cu Creatorul. În esență, aceasta este ceea ce definește sacrificiul de sine, devotamentul sufletului (Msirut Nefeş).

Întrebare: Nu înțeleg pe deplin cum poate omul să renunțe la Creator pentru că vrea să-L atingă, să-L înțeleagă și să simtă iubirea Lui.

Răspuns: Nu înseamnă că renunți la iubirea pentru Creator, ci mai degrabă că nimic altceva nu contează pentru tine în afară de asta.

Din partea a 3-a a Lecţiei zilnice de Cabala 29/06/2025, “Câștigarea războiului”

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Cum pot să aflu în ce măsură sunt în devoțiune sufletească, de exemplu, pe gram sau pe kilogram?

Răspuns: Mai întâi verifici acest lucru în raport cu prietenii și apoi în raport cu Creatorul.

Cuvintele explică foarte puțin despre aceste stări, deoarece verificarea noastră în raport cu prietenii și Creatorul sunt în esență, stări atât de înalte încât nu le putem controla în niciun fel.

Le putem lansa prin Creator, pentru că dacă vreau să fac asta, atunci îi cer Creatorului acest lucru și El o face. Dar noi înșine nu putem face acest lucru în niciun fel.

Întrebare: Fiecare persoană are propria măsură de effort, sau este aceeași?

Răspuns: Fiecare persoană are propria sa măsură. Nu le putem compara.

Din partea a 3-a a Lecţiei zilnice de cabala 29/06/2025, “Câștigarea Războiului”

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: V-a fost greu să comunicaţi cu profesorul dvs. Rabaş din punct de vedere al mentalității?

Răspuns: Absolut deloc. Din punct de vedere al mentalității, eram foarte apropiați. El era un evreu polonez de la începutul secolului trecut. Eu eram un evreu belarus care a crescut la periferia orașului Vitebsk, într-un oraș unde locuiau cândva mulți evrei. Spiritul, modul de viață, obiceiurile – toate au persistat acolo și le-am preluat cumva.

În principiu, când studiezi Cabala, toate acestea nu contează. Dar eu l-am înțeles pe Rabaş ca persoană, cu toate obiceiurile sale. Am crescut într-un oraș cu doar câteva case: bunicii mei locuiau într-una, niște rude în alta, puțin mai departe locuiau mai multe rude și așa mai departe. Totul a fost foarte natural pentru mine.

Încă din copilărie, am avut amintiri care se potriveau exact cu poveștile lui Rabaş. Așadar, în ceea ce privește viața de zi cu zi, nu am avut conflicte sau probleme cu el.

Desigur, avea propriile obiceiuri pe care le-a preluat în Israel, după ce a emigrat din Polonia. Iubea foarte mult cafeaua pentru că locuise mulți ani în Ierusalim cu tatăl său, Baal HaSulam, care era un mare iubitor de cafea. Turnau apă clocotită peste o lingură de cafea neagră măcinată și o beau. Baal HaSulam avea nevoie de douăzeci de astfel de pahare pe zi, dacă nu chiar mai multe, și de țigări.

Învățătorul meu fuma și el, nu țigări obișnuite, ci tutun foarte puternic, mai întâi fără filtru, apoi cu filtru.

Au trecut prin multe răsturnări de situație în viață. După ce lui Baal HaSulam i s-a interzis să publice un ziar, a suferit un atac de cord, și la scurt timp după aceea, a fost diagnosticat cu cancer.

Învățătorul meu a trecut prin moartea fiicei sale și a soțului acesteia, care au decedat la doar șase luni distanță. Soțul ei fusese mâna dreaptă a lui Rabaş, ajutorul său în toate. Au murit cu un an înainte să vin eu la el. Da, a avut probleme serioase. Toți cabaliștii au.

De aceea cred că suntem primii și cei mai fericiți, probabil pentru că suntem slabi și nevrednici de încercări serioase. Ni se dă foarte puțin. Dimpotrivă, primim feedback bun pentru tot ceea ce facem. De aceea suntem capabili să răspândim Cabala, să o dezvoltăm, să organizăm congrese, să atragem sute, mii, chiar mai mulți oameni.

Baal HaSulam și Rabaş nu au primit nimic din toate acestea. Au trăit în condiții groaznice, au muncit de o mie de ori mai mult decât noi, au suferit, și în final au obținut un rezultat slab în comparație cu noi, dacă privești lucrurile din exterior. Și au murit în disperare: Ce urmează?

Și cum a murit ARI? Este documentat că atunci când studenții săi l-au întrebat: “Unde plecați de la noi?”, el a răspuns: “Dacă ați fi fost vrednici, aș fi rămas. Dacă ați fi vrut să mă auziți și să ascultați ce spuneam, nu m-ar fi luat.” Aceasta a fost spusă de un mare cabalist, care a murit la treizeci și șapte de ani. Știa că studenții săi nu-i vor continua munca, și înainte de a muri, le-a interzis să studieze Cabala.

Vă puteți imagina o pedeapsă mai mare pentru studenți decât să audă: “Vă interzic să studiați! Întoarceți-vă la starea voastră animală și trăiți.” Și nu îndrăzniți să nu ascultați de profesorul vostru.

Ce s-a întâmplat cu majoritatea studenților lui ARI nu știm aproape nimic. El a permis doar unuia să continue să studieze Cabala: Chaim Vital, care a adunat toate scrierile sale. ARI a ordonat ca aceste scrieri să fie îngropate împreună cu el. Ceva timp mai târziu, mormântul său a fost deschis, scrierile au fost scoase și din ele au fost compilate lucrările sale, pe care Baal HaSulam a bazat Studiul celor Zece Sfirot și alte scrieri. Așadar, cabaliștii din trecut au trecut prin stări îngrozitoare!

Și Raşbi, care a scris Cartea Zohar? El a trăit într-o peșteră înghesuită, lângă un izvor mic și un roșcov cu păstăi dulci. Asta a mâncat el și fiul său. În condiții atât de dure, au săpat în nisip și au studiat Cabala. Mai târziu, alți opt studenți li s-au alăturat și împreună au scris Cartea Zohar, stând în acea peșteră, în frig, în nordul țării! Teribil!

Din KabTV “Am primit un apel. Verigile lanțului cabalist de la ARI la Rabaş”, 04/09/2010

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Comentariu: De regulă, omul începe să studieze Cabala mai aproape de vârsta de treizeci de ani. Nu vezi tineri de optsprezece ani care să vrea să cunoască sensul vieţii.

Răspunsul meu: Există ambele tipuri. Dar la optsprezece ani, problema este că trebuie să ne dezvoltăm și să ne realizăm cumva la nivelul vieții obișnuite. Hormonii noștri sunt activi. Trebuie să explorăm această lume, să înțelegem ceva din ea și să ajungem să înțelegem cât de goală este. Toate acestea sunt date unui om.

Mulți oameni vin la noi după ce au trecut prin toate acestea. Ei, ca să spunem așa, s-au stabilizat în înțelegerea lor despre această lume și lipsa a ceva cu adevărat bun în ea.

Din KabTV “Am primit un apel. Cine vine la Cabala?”, 19.09.2010

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→