Întrebare: Ce s-a întâmplat cu omenirea? Înainte ne doream să studiem, să obținem diplome, să devenim directori și să câștigăm bani!

Răspuns: Dar de ce? Suntem conștienți de inutilitatea tuturor acestor tensiuni.

Oamenii încă practică sporturi. Urcă munți și fac alte lucruri, organizează competiții de modă, de sport și de orice altceva. Și asta va trece.

Cea mai importantă întrebare este de ce?

Comentariu: Asta va ucide totul.

Răspunsul meu: Da, și omenirea se va calma. Și ce se va întâmpla? Nimic. Pur și simplu vom relaționa unii cu alții.

Întrebare: Acest lucru este neclar. Ce înseamnă “pur și simplu a relaționa unii cu alții”?

Răspuns: Pur și simplu, adică în așa fel încât să nu provoci nimănui sentimente negative.

Întrebare: Să nu instigăm ură față de noi înşine?

Răspuns: Calm! Primește-ți salariul și petrece ziua așa cum dorești. Vei avea suficient timp și dorință să te obișnuiești cu această lume și să înveți cum să te comporți în ea.

Comentariu: Deci cererea pentru mai mulți bani, o casă mai mare, o piscină în curte…

Răspunsul meu: Nu va exista nimic din toate acestea. Omul va începe să înțeleagă că trebuie să trăiască în interiorul simțirilor sale, într-o mișcare către atitudinea corectă cu ceilalți, o mișcare interioară. Și apoi este omul căruia îi pasă de specialitatea sa, salariul sau orice altceva.

Dacă am o astfel de atitudine față de ceilalți și simt că și alții au aceeași atitudine față de mine, această rețea reciprocă de forțe bune dintre noi, o simt, trăiesc în ea. Aceasta este munca mea, exist în ea și la fel fac și toți ceilalți.

Dezvoltăm aceste simțiri reciproce ale noastre, doar că fără niciun efort. Ar trebui să fie fără efort! Așa îi tratez pe ceilalți și așa mă tratează și alții, și totul îngheață. Și numai acesta este singurul sentiment pe care îl percepi.

Întrebare: Și când spuneţii: depășește-ți egoismul, ridică-te deasupra egoismului?

Răspuns: Totul este în interior. Calmează-te.

Întrebare: Și va fi atât de calm? Am întotdeauna sentimentul că omul trebuie să depună eforturi enorme.

Răspuns: Nu, nu, nimic din asta! Dimpotrivă. De ce? Dacă ne raportăm corect la ea, atunci lumina superioară, care este în repaus absolut, va face totul. Doar nu vă faceți griji. Doar nu interveniți. “Creatorul va termina pentru mine.” Este atât de simplu.

Întrebare: Universitatea Harvard, Princeton etc. nu vor fi necesare?

Răspuns: Nu, nu este nevoie de absolut nimic.

Întrebare: Și studii, învățământ superior, diplome de licență a doua și a treia?

Răspuns: Nu, nu este nevoie.

Comentariu: Omenirea a construit toate acestea atât de mult timp.

Răspunsul meu: A fost pentru a-și defini greșelile.

Întrebare: La ce va ajunge omenirea?

Răspuns: La un echilibru interior reciproc, pașnic. Și în el, conexiunea dintre noi va fi revelată ca fiind completă și pașnică. În liniștea acestor ape, vom ajunge la punctul în care îl vom vedea prin ele pe Creator.

În Tora, acest lucru a fost formulat cu mii de ani în urmă: “Este de preferat să stai și să nu faci nimic.”

Întrebare: Ce înseamnă “a nu face nimic”?

Răspuns: A nu face nimic! Fă-o astfel încât, din a nu face nimic, să ai totul. Vei vedea că este posibil.

Întrebare: Deci voi avea mâncare, ceva cu care să hrănesc familia?

Răspuns: În măsura în care îți este necesar, vei munci. Dar nu va fi muncă. Va fi pur și simplu o ocupație.

Întrebare: Nu este ca și cum aș merge la muncă suferind, urăsc asta și totuși merg?

Răspuns: Nu te vei grăbi și nu vei suferi în ambuteiaje, nimic din toate acestea nu se va întâmpla.

Întrebare: Va pătrunde acest gând? “Ceea ce este suficient este suficient pentru mine și nu am nevoie de mai mult.”

Răspuns: Va veni treptat, dar va veni și repede.

Din KabTV “Știri cu Dr. Michael Laitman”, 07.05.2025

Filed under: Intrebare si Raspuns, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Spuneți adesea că nu ar trebui să confundăm munca noastră cu munca Creatorului, să nu ne asumăm munca Lui. Ce înseamnă asta?

Răspuns: Munca noastră este îndreptată spre a simți o lipsă acută ca Creatorul să împlinească fiecare acțiune următoare asupra noastră. Și nimic mai mult. La urma urmei, toată munca spirituală este munca Creatorului. Este chiar numită “munca Creatorului”.

Dar omul nu face nimic? El face eforturi în dorințele sale, astfel încât Creatorul (lumina) să lucreze asupra lui.

Din KabTV “Am primit un apel. Munca Creatorului”, 06.09.2010

Filed under: Intrebare si Raspuns, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Dacă ne dezvoltăm corect și simțim că vrem să ne unim, dar nu suntem capabili să o facem singuri, atunci intră în scenă un al treilea factor –  Creatorul.

Nu suntem doar eu și grupul; El trebuie să fie prezent în grup. El trebuie să fie scopul meu. El trebuie să devină executantul acțiunii, iar acesta este un semn al dezvoltării corecte.

Dorind să mă unesc cu grupul, creez astfel un Kli în care El trebuie să locuiască.Sunt gata să mă predau acestui lucru, dar ceea ce îmi lipsește în prezent este înțelegerea necesității ca acest lucru să fie de dragul Creatorului, astfel încât Creatorul să locuiască în această conexiune.

Lipsa acestei înțelegeri provine din faptul că El este ascuns.

Dar în curând, din suferință, din înțelegerea necesității, vom descoperi că El trebuie să fie aici. Când acești trei factori: eu, grupul și Creatorul se vor contopi ca unul singur, atunci se va întâmpla.

Din prima parte a Lecţiei zilnice de Cabala 14/05/2025, Scrierile lui Baal HaSulam “Arvut (Garanția reciprocă)”

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Comentariu: Avem o listă scurtă de 30 de sfaturi de la Rabaş despre grup, pe care nu avem nicio șansă să le îndeplinim.

Răspunsul meu: Este corect că nu avem nicio șansă să le îndeplinim. Cu toate acestea, avem mijloacele pentru a face asta.

Desigur, nu am puterea să-mi subjug dorința de a primi în raport cu grupul, și prin urmare și în raport cu Creatorul. Care este diferența? Pur și simplu, în ceea ce Îl privește pe Creator, El este ascuns și pot cădea în autoamăgire, să mă înşel și să decid că sunt deja drept și că totul merge bine pentru mine.

Dar în raport cu grupul, lucrurile sunt mai clare. Și dacă întrebi despre asta acum, atunci poate că deja vezi că ești incapabil. Atunci ajungi la adevărata întrebare.

Omul nu găsește puterea sau dorința de a se uni cu grupul în interiorul său. El înțelege doar că în principiu, trebuie să o facă: asta este ceea ce scriu Cabaliștii, și aparent, dacă nu accept atunci nu progresez.

De aici vedem că ne aflăm, la fel ca poporul lui Israel la Muntele Sinai, în fața unei condiții: dacă nu faci asta ca un singur om cu o singură inimă, adică dacă nu te predai grupului, dacă nu dorești să realizezi această conexiune subjugându-te, ţi se va spune: “Aici va fi locul înmormântării tale.”

Nu este nevoie de nimic mai mult decât de acest acord reciproc. Spunând: “Vom face și vom auzi”, suntem de acord ca acest lucru să se întâmple. Și apoi se întâmplă.

Din prima parte a Lecţiei zilnice de Cabala 14/05/2025, Scrierile lui Baal HaSulam “Arvut (Garanția reciprocă)”

Filed under: Intrebare si Raspuns, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Comentariu: După ce au chestionat 1,7 milioane de oameni din 164 de țări, psihologii americani au stabilit de câți bani are nevoie un om pentru a se simți fericit. Se pare că există un prag de venit, dincolo de care sentimentul de fericire începe să scadă.

Venitul ideal pentru un om este în medie, între 60.000 și 75.000 de dolari pe an. “Acum înțelegem”, spun cercetătorii, “că fericirea are o limită”.

Răspunsul meu: În realitate ei vorbesc despre limita fericirii pe care o pot cumpăra banii. Dar fericirea în sine nu are limită. Omul trebuie doar să echilibreze corect “pofta” și “mâncarea” atunci când există fericire dar lipsește doar puțin. Atunci totul se așază la locul lui.

Cât despre bani, ei sunt un instrument pentru a atinge obiective în lumea noastră materială. Pentru un obiectiv spiritual în lumea superioară, este nevoie de un alt tip de bani. Acolo, banii se transformă într-un mijloc de elevare, un mijloc de dăruire. Aceasta este adevărata simţire a vieții.

Un om bogat în spiritualitate este cel care are în mod constant oportunitatea de a-i împlini pe ceilalți, în măsura conexiunii sale cu Creatorul.

Din KabTV “Știri cu Dr. Michael Laitman”, 27.08.2024

Filed under: Intrebare si Raspuns, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Cum ai puterea și răbdarea de a răspunde acelorași întrebări care ți se pun iar și iar?

Răspuns: În primul rând, există o mare iubire pentru omul care întreabă sincer și vrea să crească. Nu înțelege, și prin urmare, întreabă din nou. Tot nu înțelege și întreabă încă o dată.

Altora li s-ar putea părea că este aceeași întrebare repetată. Dar nu este deloc așa! Fiecare dintre voi poate pune aceeași întrebare, totuși, treziți în mine dorinţe complet diferite, deficiențe diferite de împlinit.

Dacă sunt singur, nu am nimic de spus. Am nevoie absolută de un public și de o întrebare care vine de la oameni. Vin la o prelegere, simt publicul, și în acel moment știu ce să spun.

Uneori urc pe scenă în fața a mii de oameni, și până în ultimul moment este ca și cum aș fi într-o ceață și nu știu ce voi spune. Pot răsfoi cărți înainte, pot planifica subiecte pentru prelegere, dar nu pot spune niciodată dinainte despre ce voi începe să vorbesc.

Apoi dintr-o dată, are loc contactul cu publicul și asta este tot, le-am surprins nevoia, dorința și lucrez cu această dorință.

Așadar, atunci când mii de oameni îmi pun aceeași întrebare, fiecare este condus de o dorință diferită. Percep dorința unuia, a altuia și a unui al treilea, simt că vine dintr-un loc diferit și de aceea nu mă irită. Pentru că de fiecare dată este ca și cum îmi vine o întrebare nouă.

Din Lecția zilnică de Cabala din 25.03.2010, Scrierile lui Baal HaSulam “Introducere la Prefață la Înțelepciunea Cabala”

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Spiritualitate - Niciun comentariu→

  Arvut  este o forță care oferă omului capacitatea de a se anula pe sine, adică de a-și supune dorința de a primi și acceptă opinia grupului.

Întrebare: Dar cum poate să ajungă omul la Arvut fără a efectua mai întâi anularea?

Răspuns: În mine și în grup nu există puterea de a accepta această forță numită Arvut. Dar prin efortul nostru, menit să îl facă să se întâmple, atragem lumina înconjurătoare de sus, asupra noastră.

De unde o atragem? Din acea stare în care suntem deja uniți unii cu alții la sfârșitul corectării, fie că ne aflăm în prima sau a treia etapă. Prin dorința noastră, lumina înconjurătoare vine tocmai de acolo. Și numai cu ajutorul ei începem să ne ridicăm.

Bineînțeles, nici în individ, nici în grup nu există o astfel de forță. De aceea vorbim despre o “pregătire” ca acest lucru să se întâmple, iar apoi lumina strălucește de acolo.

Întrebare: Arvut înseamnă că suntem garanți unii pentru alții prin Creator?

Răspuns: Desigur, Arvut este dat de Creator. Aceasta este ceea ce distinge un grup care avansează spre corectare, de un grup care poate semăna cu Sodoma sau cu alte tipuri de comunități.

Din prima parte a  Lecţiei zilnice de Cabala 14/05/2025, Scrierile lui Baal HaSulam “Arvut (Garanția reciprocă)”

Filed under: Intrebare si Raspuns, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Ce este “vocea interioară”, “mâna călăuzitoare a Creatorului”?

Răspuns: Sursa gândurilor corecte într-un om – să o numim “reprezentantul Creatorului în interiorul omului” – este punctul din inimă. Se numește “o parte a Creatorului de sus”, o scânteie care a căzut în vas ca urmare a sfărâmării sufletului.

Înainte de sfărâmarea sufletului global, lumina, scânteile și vasele existau într-o stare corectată: dorința de a primi cu un ecran și lumina care îl umplea. Dar când s-au sfărâmat, s-au amestecat; luminile s-au ridicat în sus către sursă, acolo unde locuiește sufletul, în timp ce vasele și scânteile au căzut jos.

Prin urmare, omul are sarcina de a dezvălui scânteia care există în el. Când aceasta începe să se manifeste într-un om, trebuie să procedeze cu acea scânteie ca și cum ar lua o mică lumânare într-un spațiu întunecat, gol, vast, al dorinței de a primi și să înceapă să descopere cine și ce este, să se examineze, dar numai cu această lumânare, cu această scânteie.

Și apoi, treptat, omul găsește o modalitate de a se menține cu ajutorul acestei lumânări în mijlocul tuturor celor 620 de dorințe spulberate, care alcătuiesc spațiul întunecat al sufletului, până când este capabil să le conecteze la lumânare, așa ca uleiul la o lampă, astfel încât din lumânare să se poată răspândi o flacără prin întregul suflet.

Acest lucru se numește “întunericul va străluci ca lumina”.

Baal HaSulam dă exemplul unui fitil și al uleiului care produc lumină. Când Aviut (grosimea dorinței) se alătură acestei scântei, se aprinde un foc adevărat, deoarece se transformă într-o intenție de dragul dăruirii, dându-i aceeași natură ca lumina, transformând Aviut (grosimea) în Zakut (puritate).

[344228]
Din prima parte a Daily Kabbalah Lesson 14/05/2025, Scrierile lui Baal HaSulam-“Arvut (Garanția reciprocă)”

Filed under: Intrebare si Raspuns, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Odată ce omul înțelege necesitatea garanției reciproce (Arvut), care sunt etapele atingerii acesteia?

Răspuns: Studiem despre ele în numeroase articole. Tot ceea ce îți dorești să obții poate fi realizat doar cu ajutorul luminii superioare.

Când aceasta strălucește puțin mai mult, înțelegi puțin mai mult; ea strălucește și mai mult, începi să simți mai mult.

Începi să analizezi atât cu mintea, cât și cu inima. Comparând stările, înțelegi ce te guvernează, fie că ești ghidat de criteriul dulce-amar sau de cel adevăr-fals.

Astfel, toată munca noastră are ca scop atragerea luminilor înconjurătoare, și cu ajutorul lor, vedem în ce stare ne aflăm în ceea ce privește Arvut și corectarea Kli-ului general.

Din Lecția zilnică de Cabala 06/05/2025, Scrierile lui Baal HaSulam “Arvut (Garanția reciprocă)”

Filed under: Intrebare si Raspuns, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Am vorbit despre necesitatea unei constituții a grupului. Care este cea mai bună modalitate de a o formula?

Răspuns: Trebuie să ne fie clar că niciun efort, niciun ban și nimic altceva nu va duce la apariția simţirii comune în cadrul grupului nostru, care să-l facă să avanseze.

Acest sentiment comun se numește garanţie reciprocă (Arvut), deoarece este pur și simplu un sentiment în care fiecare om este încrezător că nu-i va lipsi nimic, deoarece toată lumea îl iubește.

Așa cum un copil este sigur că părinții săi vor avea fără îndoială, grijă de el și îi vor da totul, indiferent dacă el este bun sau rău. Aceasta este o chestiune de psihologie, o chestiune de simţire, nu de implementare efectivă.

Desigur, grupul nu poate oferi acest lucru de unul singur, deoarece este rezultatul influenței luminii superioare. Dar trebuie să dorim ca acest lucru să se întâmple și trebuie să avem grijă ca acest lucru să se întâmple.

Din prima parte a Lecţiei zilnice de Cabala 14/05/2025, Scrierile lui Baal HaSulam “Arvut (Garanția reciprocă)”

Filed under: Intrebare si Raspuns, Spiritualitate - Niciun comentariu→