Comentariu: Spuneți că mândria îl aruncă om departe de spiritualitate. De două-trei ori i se dă o șansă și apoi fie se leapădă de ea, fie intră. Dar mândria nu este sub controlul omului.

Răspunsul meu: Înseamnă că trebuie să lucrăm asupra ei. Cum va funcționa este o altă problemă.

Când lucrezi asupra ta, începi să înțelegi că mândria nu este sub controlul tău, dar ceea ce este, este că poți începe să țipi pentru a fi salvat de ea.

99% dintre oameni abandonează Cabala din cauza mândriei, deoarece este singurul factor care îi împiedică să avanseze.

Mândria este incapacitatea omului de a-și pleca capul în fața celorlalți, de a se face nimic și de a face ceea ce este indicat. În ciuda faptului că nu vrei, că nu te poți forța și că ai scuze, tot trebuie să faci totul prin “nu pot” și să te apropii de oameni pe care nu ești în stare să îi abordezi și de care ești respins. Adică, tot egoismul, sentimentele și opiniile tale se încrețesc ca o bucată de hârtie.

Din emisiunea “Am primit un telefon” de la KabTV. Intrarea în spiritual” 30/07/11

Filed under: Intrebare si Raspuns, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Ce fel de film v-ar plăcea să faceţi, unul care să funcționeze cu adevărat? La ce ar trebui să conducă?

Răspuns: Nu am văzut un film ca ăsta, care să schimbe oamenii și să-i conducă la unele schimbări interioare serioase.

Întrebare: Dar v-ar plăcea ca un astfel de film să existe?

Răspuns: Desigur! Cine nu și-ar dori asta? Practic, toată lumea își dorește un viitor bun. Dar nu știu.

Întrebare: Vreţi să spuneţi că dacă un film ar schimba o persoană, atunci sunteţi pentru un astfel de film?

Răspuns: Da.

Comentariu: Aţi spus de mai multe ori că suntem ca într-un fel de teatru chiar acum.

Răspunsul meu: Vedem că nici asta nu ne schimbă.

Întrebare: Dacă da, prima condiție este ca un film să schimbe o persoană, apoi următoarea este de la cine la cine, de la ce la ce?

Răspuns: De la cine este acum. Acum, o persoană este doar o fiară care se gândește doar la sine și nu se poate gândi la alții. Sau dacă se poate gândi la alții, atunci numai în forma în care ceea ce le face se va întoarce la el.

Adică dacă unei persoane i se oferă de fapt libertate absolută, va fi complet indiferentă față de tot ceea ce o înconjoară, cu excepția măsurii în care împrejurimile imediate îi vor fi plăcute ochiului.

Comentariu: Acesta este omul de astăzi.

Răspunsul meu: Acesta este omul.

Întrebare: Vorbim de corectare. La ce ar trebui să ajungă această fiară?

Răspuns: Să înceapă să înțeleagă că cel mai important lucru este când bucuria ta este în ceilalți. Pentru aceasta, este necesară schimbarea naturii omului.

Întrebare: „Bucuria ta este în alții” – ce vreţi să spuneţi prin asta?

Răspuns: Înseamnă că atunci când alții se simt bine, tu te simți bine. Dar cum poate fi asta? Este invers. Poți fi fericit dimpotrivă, când ești mai bun decât alții, când ei sunt mai răi decât tine.

Întrebare: Înțeleg. Într-un fel sau altul îi cobori mereu pe alții, astfel încât să fie mai jos decât tine, nu?

Răspuns: Fireşte. În schimb, ar trebui să îi ridici deasupra ta.

Întrebare: Aceasta este schimbarea principală? Dacă ar exista genul ăsta de film care regizează o persoană în acest fel, sunteţi pentru un astfel de film?

Răspuns: Sunt pentru un astfel de film, dar nu ar avea succes.

Întrebare: Financiar?

Răspuns: Nu ar avea niciun succes. Nimeni nu ar fi entuziasmat de asta.

Comentariu: Deci, nu vreţi să visaţi, vă întoarceţi la realitate.

Răspunsul meu: De multă vreme nu mai pot visa, nu mai sunt tânăr ca să spun delicat.

KabTV „Știri cu Dr. Michael Laitman” 18/5/23

Filed under: Intrebare si Raspuns, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Comentariu: Aţi spus că atunci când o persoană simte durere, este ascuns în mod deliberat de Creator pentru a nu-și face rău.

Răspunsul meu: Dacă o persoană simte durere, înseamnă că este opusă Creatorului, naturii,, calităţii de dăruire. Apoi, pentru a nu-și dăuna atitudinii față de sistemul general al naturii, el uită că se află în el și pur și simplu merge mai adânc în durere.

Comentariu: Dar durerea nu ar trebui să fie foarte puternică.

Răspunsul meu: Nu, nu cunoașteți natura. Durerea poate fi severă într-o asemenea măsură încât o persoană va implora moartea și nu va putea muri.

Întrebare: Și ce fel de durere îi permite să se trezească până la urmă?

Răspuns: Dacă în timp ce lucrează într-un grup pentru a se uni cu prietenii săi, vede că nu înaintează să se conecteze cu ei, atunci acest lucru îi provoacă durere. Adică este o durere intenționată care vine de la scopul corect, mișcarea corectă înainte, vectorul potrivit. Atunci această durere este utilă. Se numește suferință din iubire, nu doar suferință.

Când vrei să fii conectat cu întreaga umanitate într-un singur sistem și simți că nu ești în stare – corpul tău, dorința ta, calitățile tale egoiste nu îți permit să faci asta – atunci suferința ta este corectă pentru că te conduce la nevoia de a te corecta.

KabTV „Am primit un apel. Durere = Ajutor din partea sistemului” 29/08/11

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Comentariu: De-a lungul istoriei omenirii unii oameni au încercat să-i corecteze pe alții și au existat întotdeauna colonii penale și închisori.

Răspunsul meu: Închisoarea este o invenție a Faraonului. Știm din Tora cum Faraon l-a aruncat pe Iosif în închisoare, unde a stat împreună cu slujitorul paharnic.

Iudaismul nu urmează acest lucru, deoarece este o amprentă clară a Cabalei. În niciun caz nu trebuie nimeni corectat. Ai răbdare și învață. Fara pedepse!

Poate există pedeapsă doar atunci când tu și persoana pedepsită știți exact ce se întâmplă și lucrați împreună la egoismul ei. Ea este de acord că o pedepsești pentru că altfel ego-ul ei nu poate fi corectat și îți este recunoscătoare pentru asta. Pentru ea, aceasta este o corectare. Dar în închisoare, aceasta nu este o corectare.

KabTV „Am primit un apel. Închisoare” 16.08.11

Filed under: Intrebare si Raspuns, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Un student și-a întrebat mentorul: „Profesoare, ce ai spune dacă ai afla că am căzut?”

„Aș spune: „Ridică-te!”

„Și data viitoare?”

„Din nou: „Ridică-te!”

„Cât timp poate continua, această cădere și creștere constantă?”

„Cădeți și ridicați-vă cât veți trăi! La urma urmei cei care au căzut și nu s-au ridicat sunt morți!”

Până când învățăm să cădem și să ne ridicăm tot timpul? La urma urmei, creștem și înțelegem ceva.

Răspuns: Dar aceste coborâri și urcări cresc în calitatea lor odată cu creșterea mea. Prin urmare, nu sunt la fel, nu sunt egale.

Comentariu: Potrivit acestui înțelept, aceasta este viața. Când toate se opresc, aceasta este moartea.

Răspunsul meu: Da.

Întrebare: Ar trebui să ne așteptăm la căderi tot timpul?

Răspuns: Nu cred că este necesar să trăim cu asta. Dar în principiu, faptul că vor mai fi este inevitabil.

Întrebare: Este posibil să înveți o persoană și umanitatea într-un mod diferit?

Răspuns: Nu, o persoană nu se va descoperi pe sine în niciun alt fel, dacă nu trece prin coborâri și ascensiuni.

Întrebare: Care este secretul acestor coborâri; ce ne invata ele? Ele pot duce la condiții extreme.

Răspuns: Deci, ce? Ne pot aduce în orice stare.

Întrebare: Sunteţi calm în privința asta. Asta e viata, nu?

Răspuns: Aceasta este viața și aceasta este dezvoltarea.

Întrebare: Poate fi căderea de așa natură încât o persoană să nu se mai ridice? Cui i se dă acest lucru și pentru ce?

Răspuns: Acestea sunt persoane speciale. Nu cred că acest lucru este dat des oamenilor. Iar unii oameni chiar au nevoie de asta.

Întrebare: Aţi spus de mai multe ori că unei persoane i se dă doar ceea ce poate îndura. Ce vreţi sa spuneţi cu asta? Vedem că sunt multe lucruri pe care oamenii nu le pot îndura, dar le sunt date. Sau le mai pot suporta?

Răspuns: Ei pot. Ce nu pot suporta oamenii? Totul ni se pare că nu-i pot rezista și nu pot supraviețui. Nu. O persoană supraviețuiește la toate, îndură totul și poate lucra asupra ei însăși atât de mult încât nicio altă ființă nu ar putea supraviețui.

Întrebare: Ce înseamnă „îndură”? Înseamnă să fii de acord cu această lovitură? Ce înseamnă „să ieși din ea”?

Răspuns: Chiar pentru a fi de acord și chiar pentru a înțelege, realiza și supraviețui. Aceasta se numește ieșirea dintr-o coborâre. Căderea în sine este atunci când mă predau ei.

Întrebare: Care ar trebui să fie principiul vieții unei persoane în general?

Răspuns: Principiul vieții unei persoane ar trebui să fie foarte simplu: trebuie să-i simt pe alții în loc de mine, trebuie să trăiesc nu în mine, ci în alții. Asta e tot. În principiu, acest lucru duce la rezultatul corect.

Întrebare: Deci, vreţi să spuneţi că dacă mă închid în mine, atunci o coborâre este inevitabilă, iar dacă sunt mereu deschis față de ceilalți și trăiesc pentru ei, atunci ies repede din ea?

Răspuns: Da.

Întrebare: De ce ni se dau aceste căderi?

Răspuns: Coborârile sunt date pentru a goli o persoană de trecut, astfel încât să fie gata să fie umplută de viitor. Fiecare cădere și fiecare creștere este o reînnoire a unei persoane.

Întrebare: Până când poate fi reînnoit? La ce vârf ar trebui să ajungă?

Răspuns: Până când se reînnoiește complet. Aceasta este starea când se întoarce la starea primului om, Adam, adică la rădăcina sufletului său. După aceea, nu mai trebuie să se schimbe ca să spunem așa, pe plan intern.

Întrebare: Parcă se întoarce atunci la locul său permanent,?

Răspuns: El se întoarce la locul său, în punctul său inițial din sufletul lui Adam.

Întrebare: „Sufletul lui Adam”, vreţi să spuneţi că acesta este un singur suflet?

Răspuns: Da. Omul revine la punctul său în acest suflet. Fiecare persoană trebuie să treacă prin această cale de ridicări și căderi pentru a se întoarce în acest punct. Nu putem fugi de asta.

Întrebare: Știm acest punct dinainte? Ştim unde mergem?

Răspuns: Nu o putem ști pentru că nu o putem simți.

Întrebare: În ce moment încep să simt asta?

Răspuns: Când te apropii de ea.

Întrebare: De ce ne este dat să nu o simțim?

Răspuns: Nu avem aceste calități de dăruire, iubire, conexiune cu alte suflete și așa mai departe.

Întrebare: Deci mă îndrept către această conexiune, care ne va conecta într-unul singur? Acolo mă îndrept?

Răspuns: Da. Prin urmare condiția principală, adică porunca este „Iubește-ți aproapele ca pe tine însuți”.

KabTV „Știri cu Dr. Michael Laitman” 5/6/23

Filed under: Intrebare si Raspuns, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Dintr-o scrisoare: „În filmul lui Tarkovsky Sacrificiul, există un război nuclear. Personajul principal, pentru a-și salva familia și întreaga lume, ca și cum ar fi de acord să facă o înțelegere cu Creatorul, face un sacrificiu: își arde casa frumoasă, renunță la familia sa, refuză să comunice cu oamenii și depune un jurământ de tăcere. În schimb, se presupune că Creatorul. întoarce realitatea înapoi și războiul nu are loc. Ce sacrificiu trebuie să facă fiecare individ acum, pentru a schimba realitatea umanității? Este necesar să renunți la tine și la tot ce te împlinește pentru asta? În ce măsură ar trebui să renunțăm, dacă nu deloc?”

Răspuns: Trebuie să renunțăm să primim plăcere de dragul nostru, astfel încât o persoană să nu se bucure de ceea ce își dorește corpul. Evident asta nu înseamnă doar un fel de plăcere animală. În schimb o persoană ar trebui să se bucure de faptul că trăiește în armonie cu ceilalți.

Întrebare: Într-o persoană trebuie să aibă loc o astfel de revoluție? Trăiesc primind plăcere doar de dragul meu. A renunța la ea înseamnă a trăi de dragul celorlalți. Dacă primesc plăcere din faptul că altcineva primește plăcere, este aceasta o formulare normală pentru o explicație sau nu?

Răspuns: Aceasta este condiția plăcerii mele: dacă în același timp şi alții primesc plăcere. Pentru mine este important ca ei să primească plăcere.

Întrebare: Când spunem plăcere, la ce fel de plăcere vă referiţi?

Răspuns: Absolut orice, indiferent ce fel de plăcere.

Întrebare: Adică sunt fericit când alții sunt fericiți, sunt fericit când altcineva este fericit. Este aceasta o formulă biruitoare?

Răspuns: Practic, da.

Întrebare: La ce am renunțat în acest caz?

Răspuns: La primirea plăcerii de dragul meu.

Întrebare: Este atunci când sunt singurul care primește plăcere și nu-mi pasă de ceilalți? Adică toate există pentru a mă servi.

Răspuns: Da, chiar mai mult decât atât! Așa este lumea astăzi.

Întrebare: Acum, cea mai dificilă întrebare este: cum poți renunța la asta?

Răspuns: Nu există nicio cale.

Întrebare: Pe de o parte spuneţi că trebuie să ajungem la asta. Pe de altă parte spuneţi că nu este în puterea noastră. La urma urmei, ce este în puterea noastră?

Răspuns: Să creezi o societate în care poți primi plăcere, dar în aceeași măsură cu ceilalți.

Întrebare: Nu mai mult decât alții?

Răspuns: Da.

Întrebare: O societate a plăcerilor egale? Au existat astfel de utopii la vremea lor. Cu ce vă deosebiţi  de aceste utopii, de tot ce s-a construit acolo?

Răspuns: Sunt un susținător al doctrinei care spune că acest lucru este imposibil.

Întrebare: Dacă realizez că acest lucru este imposibil, este acesta un punct bun?

Răspuns: Acesta este un punct bun și te va conduce la o soluție.

Comentariu: Deci, spuneţi asta: este imposibil să renunți la a primi plăcere de dragul tău, este imposibil să-ți iubești aproapele, este imposibil să dăruieşti altuia. Imposibil!

Răspunsul meu: Da.

Întrebare: Dacă o persoană ajunge la o astfel de înțelegere, care este foarte aprigă, amară și în interiorul ei spuneţi că asta este bine?

Răspuns: Aceasta este recunoașterea răului naturii tale! De aici ar trebui să spui: dar este nevoie să mă ridic deasupra ei, deasupra acestei naturi. Ce trebuie să fac pentru asta? Unde pot găsi un astfel de medicament?

Până acum oamenii nu l-au găsit. Au încetat deja să spere, pe de o parte. Dar pe de altă parte, treptat, încet înțeleg din ce în ce mai mult că dacă nu există un astfel de medicament, atunci nu există fericire, nu există bine și nu există viitor.

Comentariu: Adică aici avem o astfel de bifurcaţie: înțeleg că este imposibil să trăiești așa, că eu sunt așa, firea mea este așa și în același timp înțeleg că nu pot merge mai departe.

Răspunsul meu: În niciun caz.

Întrebare: Sunt într-un asemenea punct; Nu mă pot mișca nici înapoi, nici înainte. Ce ar trebui să fac în acest caz?

Răspuns: Când ajungem într-o astfel de stare, atunci începem să înțelegem că dacă natura ne-a pus cu adevărat în faţă o astfel de sarcină, atunci evident există o soluție pentru ea în natura însăși.

Întrebare: Este logic. Adică nu există o soluție în jurul nostru, dar există una în natura însăși. Încep treptat să comunic cu natura în acest fel?

Răspuns: Da. Aceasta este comunicarea cu natura.

Întrebare: Eu spun: „Există o soluție în tine. Dă-mi această soluție!”?

Răspuns: Da. La acest lucru ar trebui să ajungă o persoană, într-o stare care o va forța să se întoarcă cu adevărat către natură în acest fel.

Întrebare: În ce moment va răspunde natura și va da răspunsuri?

Răspuns: Când o persoană este în deznădejde completă, când are cu adevărat nevoie doar de asta.

Comentariu: În acest caz, o persoană va putea renunța doar cu ajutorul naturii, atunci când are nevoie disperată, mare de ea.

Răspunsul meu: Da.

Întrebare: Dacă rezumăm toate acestea, suntem conduși în această stare chiar acum? Nu vom ocoli acest punct și nu vom trece de el în vreun fel?

Răspuns: În niciun caz.

Întrebare: Aveți un sentiment clar că suntem conduși către asta?

Răspuns: Da, trebuie să înțelegem și să simțim că o schimbare interioară se bazează pe acest punct și este necesară.

Întrebare: Pentru că acesta este viitorul și neapărat se va întâmpla? Nu există unde să scapi de el?

Răspuns: Nu. Altfel, nu vei păşi într-o altă existență.

Întrebare: Spuneţi-mi, dacă o persoană v-a auzit, care trebuie să fie acțiunile sale în acest moment? Chiar dacă începe să comunice mecanic cu natura, ca și cu Creatorul.

Răspuns: Trebuie să se întărească în această paradigmă.

KabTV „Știri cu Dr. Michael Laitman” 6/5/23

Filed under: Intrebare si Raspuns, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Doi însoțitori personali au fost cu noi din cele mai vechi timpuri: pisica și câinele. Prin natura lor, ei nu se pot înțelege între ei, dar trăiesc lângă o persoană cu care se înțeleg. Ce reprezintă ei?

Răspuns: Cred că câinele aparține mai mult de linia dreaptă, deși în principiu este considerat un animal necurat, iar pisica aparține de stânga.

Câinii au fost domesticiți de mult timp, acum 30.000 până la 40.000 de ani, iar omul îi păstrează pentru că are nevoie de ei.

Pisicile erau cunoscute în Egiptul antic ca tipar al închinării. Egiptenii le considerau creaturi înțelepte și purtătoare de cunoștințe speciale.

Cred că în general aceste animale se manifestă în felul următor în lumea noastră. Câinele poate fi corectat. Poate fi prietenul tău pe linia dreaptă, să te protejeze și să te păzească.

Dar pisica nu poate; ea se protejează și se păzește doar pe ea însăși și se raportează la nevoile sale. Dar este necesar ca o persoană să protejeze casa de rozătoare. Câinele păzește casa de inamic. Este ca un detector de tot ce este străin.

Și deși nu am găsit informații despre aceste animale în sursele cabaliste, îmi pot imagina unde sunt rădăcinile lor pentru că însoțesc constant o persoană și ca să spun așa o completează.

De mulți ani, câinii și pisicile au fost neglijaţi. Se credea că nu pot fi ținuți în casă. Înainte, o vacă și o capră puteau fi ținute în casă, iar câinii și pisicile doar în curte, lângă casă. Dar în vremea noastră ceva s-a întâmplat brusc, pentru că omul însuși a coborât la același nivel animal.

KabTV „Am primit un apel. Pisică și câine” 30.07.11

Filed under: Intrebare si Raspuns, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Toate profesiile s-au dezvoltat din egoism; toată lumea câștigă de la alții. Oferi o altă cale. Cum va arăta omenirea într-un alt plan?

Răspuns: Faptul este că în cele din urmă umanitatea ni se va alătura și va dori să învețe și să înțeleagă puțin. Vom organiza o rețea educațională: o universitate virtuală, globală, mondială, care îi va învăța pe oameni integrarea corectă unii cu alţii. În ea, ei vor simți imediat o stare complet diferită.

Omenirea va simți cum intră în armonie cu natura și dintr-o dată totul este implementat, rezolvat iar în jur totul strălucește.

Oamenii îi vor urma pe cei care au cunoștințe cabaliste pentru că ei vor fi luminile lumii, sursele unei ideologii globale integrale și ale unei noi societăți. Va fi creat un consiliu mondial al înțelepților.

Dar astăzi nu ne putem poziționa așa. Desigur, conștiința lumii va fi alături de cei care se află deja la următorul grad superior de dezvoltare. Dar întrebarea este, când va fi asta?

Între timp, oamenii au nevoie de sfaturi care să-i ajute să se simtă mai bine, să fie mai sănătoși, să se distreze mai mult și să aibă tot ce le trebuie. Prin urmare, atunci când le oferim, trebuie să transmitem rețelelor sociale înțelegerea despre un viitor mai luminos.

KabTV „Am primit un apel. Banii viitorului” 16/07/11

Filed under: Intrebare si Raspuns, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Cum să rămân în sentimentul că tot ceea ce nu-mi place la alți oameni este de fapt pozitiv?

Răspuns: Numai prin corectarea ta interioară. Acest lucru trebuie corectat interior. Nu există nici o altă cale.

Nu poți distruge calitățile care nu-ți plac. Desigur, poți forța oamenii să nu le folosească, să le acopere și să le suprime. Dar în același timp suprimi capacitatea unei persoane de a se realiza pe sine. Pierzi din cauza asta.

Întrebare: Toate suprimarea și încercările de a corecta o persoană sunt aceeași închisoare și orice altceva este pur și simplu inutil?

Răspuns: Conform iudaismului, în general închisoarea este interzisă. Nu corectează pe nimeni. În America, închisorile sunt numite centre de corecție. Dar ce fel de corectare există?

Vedem că de acolo ies hoți bine pregătiți, escroci, tâlhari, ucigași și violatori de o clasă și mai înaltă. Un deținut a absolvit „școala”, a doua închisoare este „universitare”, a treia un „doctorat”, și așa mai departe. De ce avem nevoie de asta? În schimb,trebuie să ne corectăm.

KabTV „Am primit un apel. Calități pozitive ale unui maniac” 18/08/11

Filed under: Intrebare si Raspuns, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Dacă Creatorul guvernează totul complet și se presupune că o persoană are liber arbitru, atunci de ce ne conduce El prin violență și suferinţă?

Răspuns: Creatorul ne guvernează după legile naturii. Creatorul este forța generală a naturii în care se opun două forțe care emană de la El: dăruirea și primirea. O persoană este între ele, și ambele calități o influenţează.

Apare întrebarea: cum se dezvoltă o persoană sub influența lor? Ce face? Care este liberul ei arbitru? Cum acumulează ea aceste două forțe în sine? Cum le corelează ea în sine? Cum se construiește ea însăși din ele?

Aceasta este întreaga înțelepciune Cabala: cum să primești aceste două forțe în forma corectă, și cu ajutorul lor să te modelezi astfel încât să devii asemănător Creatorului, să te ridici, să ajungi la El și să fii în adeziune cu El. Faptul că El ne-a dat posibilitatea de a controla cu ajutorul acestor două forțe este liberul nostru arbitru!

Cum putem acționa dacă nu îl avem? Cine vom fi atunci? Doar oameni care sunt controlaţi?

Până acum, noi am fost doar cei controlați. Ce înseamnă asta? Creatorul adaugă un pic de egoism, de parcă ți-ar da o picătură dintr-o injecție și apoi eliberează un pic mai mult egoismul în tine, iar tu iei ceva asupra ta, faci asta și asta, te răsuceşti și te schimbi. La fel cu toți ceilalți. El împinge puțin mai mult seringa și tot așa mai departe până când pune toată injecția în tine.

Chiar acum ești plin până la limită de egoism. Nu se poate mai mult. Acesta este motivul pentru care nu ai unde scăpa. Unde să mergi? Ce să faci?

Mai mult, egoismul s-a închis și a devenit global și integral. La început ne-am simțit bine, pentru că am ajuns în lume la conexiuni egoiste globale și am crezut că totul va fi bine. Dar când aceste conexiuni au început să depindă de toată lumea, ne-am dovedit a fi opusul naturii. Și aici avem o problemă: ce să facem?

KabTV „Am primit un apel. Este Creatorul răutăcios?” 2/8/11

Filed under: Intrebare si Raspuns, Spiritualitate - Niciun comentariu→