Cabaliştii încearcă foarte mult să ne explice principalul moment al muncii noastre: cum să ajungem la liberul arbitru. Încep prin a ne explica că nu avem nicio libertate de fapt. Descoperirile din biologie, ecologie, psihologie, genetică şi alte ştiinţe fac acest lucru evident. Nu suntem liberi.

Fiecare persoană s-a născut într-o familie pe care nu a ales-o, o societate pe care nu a ales-o, o naţiune şi trăsături pe care nu le-a ales. A fost şcolit în locuri pe care nu le-a selectat el. Şi cum ar fi putut să facă o alegere el însuşi? Familia sa, grădinţa, şcoala, i-au furnizat mediul, sub influenţa cărora s-a dezvoltat.

Foarte rar, ca şi cum ar fi accidental, o persoană se găseşte sub o influenţă străină, de exemplu a cărţilor, şi se dezvoltă uşor diferit decât mediul său. Sunt foarte puţini oamenii de acest tip şi ei sunt ghidaţi de Sus.

În ceea ce priveşte restul, aşa cum Baal HaSulam scrie în articolul său Liberatea, Nu sunt independent în felul în care stau, mânânc, dorm, mă îmbrac sau vorbesc. În general acela nu sunt eu. Totul este împărţit în mine de către mediu, priorităţile care mă fac să mă comport într-un anume fel, chiar şi când sunt singur. Am internalizat valorile mediului şi ele au devenit ale mele proprii.

La început am fost o picătură de sămânţă: am primit totul de la mediu: părinţii, cei apropiaţi, educatorii şi învăţătorii, prietenii, strada, oraşul, etc. Chiar şi picătura de sămânţă însăşi nu mă reprezintă, deoarece a moştenit trăsăturile de la părinţi.

Înseamnă că omul nu are nicio libertate, nu are nimic despre care să se spună că este al lui propriu. Pe de o parte este foarte greu să fim de acord cu asta, dar pe de alta, oamenii de ştiinţă au descoperit deja acest lucru şi au subscris complet la asta. Numai în societatea umană noi judecăm o persoană după cum este, chiar dacă în realitate o personă întruchipează mediul care a scluptat-o.

Din punct de vedere spiritual, date fiind condiţiile în care ne găsim, nu putem vorbi despre noi.  În spiritualitate, fiecare dintre noi începe cu o picătură de sămânţă numită punctul în inimă. Atunci când o persoană începe să simtă acest punct în ea, este adusă la mediul corespunzător.

Din prima lectie, Congresul WE! 4/1/2011

Filed under: Lectia zilnica, Libera alegere, Munca interioara - Niciun comentariu→

Întrebare: În fond, nu am niciun liber arbitru. Natura mă conduce. Atunci chiar depinde totul de mine?

Răspuns: Creaţia începe cu nivelul mineral, urmat de cel vegetal, animal şi uman. Gradul uman, de asemenea, începe să se dezvolte de la nivelul mineral şi trece prin aceleaşi etape. Acesta a fost cursul evoluţiei pe Pământ de-a lungul milionelor de ani.

În sfârşit, am atins nivelul de uman în uman şi am devenit răspunzători. Am fost obişnuiţi să trăim ca animalele sub presiunea unui băţ, dar acum noi trebuie să îndeplinim anumite cerinţe. Fie că ne place sau nu, astăzi trebuie să facem anumite acţiuni.

La câteva mii de ani după ce s-a întâmplat în Babilon, ne este înmânată metoda corecţiei încă odată. Liberul arbitru, ca şi responsabilitatea care decurge din ea, începe în special cu umanul în uman, cu nivelul nostru curent. Deci, vorbim despre binele absolut, despre scopul creaţiei şi despre cum să stăm pe drum, pentru a avansa fără cataclisme.

Acum începe dezvoltarea conştientă începe, în timp ce până acum suferinţa a fost cea care a dat pinteni egoismului spre dezvoltare. Fără aceste injecţii, egoismul nu ar fi făcut nicio singură mişcare.

Nivelele mineral, vegetal şi animal al naturii nu posedă liber arbitru. La fel, nici omul care există la nivelul mineral, vegetal sau animal. Posibilitatea liberului arbitru apare numai acum. De fapt, acum ai punctul în inimă şi îl poţi folosi pentru a te conecta cu prietenii şi a găsi Infinitul în unitatea ta.

Alegerea este impobilă fără luptă interioară. Alegi cu cine vrei să fii: cu prietenii tăi sau cu tine însuţi. Este fie noi fie eu.

Binele absolut ne aşteaptă la sfârşitul drumului, dar ai primit oportunitatea de a alege şi deci poţi deja să te îndrepţi spre el. Pentru asta, trebuie să te ţii tot timpul de linia mijlocie, folosind sinele tău şi mediul împreună.

From the 4th part of the Daily Kabbalah Lesson 3/25/2011, The Principles of Global Education

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca in grup, Munca interioara - Niciun comentariu→

Întrebare: Senzaţiile şi stările mele spirituale sunt reflectate de realitatea pe care o observ în jurul meu. Asta înseamnă că pot judeca internalitatea pe baza externalităţii?

Răspuns: Nicidecum! Aşa cum este spus: Lumea trăieşte conform unui plan. În lumea corporală eu trec prin numeroase stări şi relaţii; unele sunt mai plăcute decât altele, dar nu le pot punte etichete spirituale.

Trebuie să mă ţin de scopul meu spiritual, deasupra tuturor senzaţiilor lumii corporale. Chiar dacă Creatorul îmi face ceva îngrozitor, tot trebuie să mă ţin de acest mâner. Nu ştiu ce se întâmplă şi de ce mi se întâmplă mie. Sunt legat de alte suflete, evenimente şi stări, despre care nu am niciun indiciu.

Astăzi, încă îmi lipseşte senzaţia întregului sistem, senzaţie care mi-ar permite să cercetez aceste lucruri. Este o prostie din partea mea să cred că aş putea urmări o conexiune între spiritualitate şi corporalitate. Nu sunt un expert în niciuna dintre acestea.

Nu am niciun instrument de cercetare la dispoziţie în acest moment: Nu am inteligenţa necesară, senzitivitatea sau dicernământul. Nu pot observa sistemul superior (lumea), sistemul inferior (lumea), nici nu pot urmări vreo conexiune între ele. Nu o pot înţelege nici măcar la cel mai simplu nivel spiritual. Nu o pot observa încă, pentru că este bazată pe anularea egolui. Nu sunt capabil să clarific asta deoarece nu am această dorinţă încă, chiar dacă îmi doresc să fiu inclus în sistemul superior.

Ce am în afara egoismului? Mai trebuie să obţin şi altceva, în afară de dăruire? Pentru asta, trebuie să îmi anulez egoul şi să duc o muncă internă în grup, cu prietenii. Ne construim unitatea noastră interioară pentru a obţine o putere comună care există în afara fiecăruia dintre noi şi ne aparţine tuturor.

De ce încerc să ghicesc esenţa ascunsă spirituală a unor boli, a unor probleme financiare sau familiale, sau a conflictelor cu şeful meu? Este o prostie! Nu sunt încă pregătit pentru aceste modalităţi de calcul.

Un computer nou este numai o bucată de metal, până când îi instalez sistemul de operare, îl pornesc, rulez programul şi introduc date. Numai atunci când mă familiarizez cu programul voi fi în stare să lucrez cu el.

Noi încă nu avem Kelim (calculatorul), ca să nu mai menţionăm şi programul! De aceea nu putem înţelege internalitatea observând externalitatea.

Din prima parte a  Lecţiei zilnice de Cabala 11/4/2010, Scrierile lui Rabash

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca in grup, Munca interioara - Niciun comentariu→

Intrebare: Fiecare persoana atinge un punct in care tot ceea ce obisnuia sa il ajute sa avanseze si sa se dezvolte devine complet nefolositor. Care ar trebui sa fie rugamintea lui catre Creator intr-o asemenea stare?

Raspuns: Cere tot ceea ce vrei tu dar nu o sa ajute! Creatorul este o forta perfecta a Naturii. Nu este un om batran sau o forta care poate fi influentata. Nicidecum! Creatorul este  absolut si de aceea nu se schimba. Daca Creatorul s-ar fi schimbat, asta ar fi insemnat ca inainte ar fi fost diferit iar acum a devenit mai bun sau mai rau.

Sa cer Creatorului inseamna sa dezvolt noi dorinte in interiorul meu. Motivul pentru care simt schimbare in influenta Sa constanta asupra mea este pentru ca eu ma schimb. Creatorul nu se schimba niciodata! El nu aude sau vede nimic de la noi. El este pur si simplu o mareata, eterna, existenta si perfecta forta a naturii. Noi suntem aceia care trebuie sa se schimbe pana cand devenim similari cu EL.

Rugaciunile noastre sunt auto-judecati, auto-evaluari, si dorinta de schimbare. Nu este nimic de cerut de la Creator, altfel ar fi ca si cum ai zice: “ Tu nu esti chiar asa de bun. Te rog fi mai bun!”

Gradual vom descoperi ca de fapt avem de a face cu natura. Creatorul este natura. Si in interiorul acestei naturi doar noi ne schimbam. O fiinta umana este singura care se poate schimba pe sine. Apoi o intrebare se ridica: Ce stare trebuie sa atingem si cum  o atingem in asa fel incat sa ne simtim eterni si perfecti precum natura?

Din Lectia 3 in Moscova   1/16/2011, Intrebari si Raspunsuri

Filed under: Lectia zilnica, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Noi nici macar nu realizam cat de adanc  scufundati suntem in natura egoista.Celulele noastre, corpurile noastre, lumea noastra, gandurile si dorintele noastre si in general tot ceea ce exista este doar egosim si nimic mai mult.

Totul aspira doar sa primeasca, sa absoarba atat de multe  bunatati pe cat posibil pentru propria persoana. Aceasta este natura in care suntem nascuti si in care traim, neavand nici cea mai mica idee ca exista o posibilitate ca orice altceva sa existe in afara de asta.

Cu toate acestea, trebuie sa mergem de la o lume la alta, sau in alte lumi, pentru a obtine o lume noua aditionala datorita careia sa ne dezvoltam pornind de la punctul din inima, sa il dezvoltam intr-un nou “ corp “ spiritual. In esenta, este analog cu actualul nostru corp, care doar ne pare ca fiind ‘proportionat’ dar in realitate este reprezentat de forte si vectori. Dar in loc sa vedem aceasta imagine pe monitorul unui calculator, noi o vedem pe ecranul  tri-dimensional al constiintei noastre.

Noi percepem realitatea pe acest ecran al dorintei de a primi. Tot ceea ce suntem capabili sa primim sau sa percepem cade asupra acestui ecran si se opreste acolo, creand imaginea a ceea ce vedem.

In orice caz, fortele daruirii sunt in totalitate diferite. Noi nu le putem opri cu ecranul dorintei de a primi si de aceea noi nu le percepem. Doar creand un ecran in dorinta de primire vom putea revela a doua jumatate a realitatii. Noi nu vom simti jumatate cu adevarat ci aproape 100% din tot ceea ce exista. Oricata cantitate a Luminii,acest nou ecran, intentia de a darui,  va inceta, acesta este genul de imagine pe care o vom vedea pe el.

Este foarte dificil sa incepi sa construiesti un al doilea “ corp”  din punctul tau din inima. Pentru a face asta trebuie sa intri intr-un grup, precum in uterul mamei si sa incepi sa te dezvolti in el. Asta pare foarte respingator si ireal unei persoane. Intreaga lume este opusa acestuia si de aceea el nu se  gandeste la asta sau nu ii atribuie nici o semnificatie.

Din acest motiv ne este noua foarte dificil sa ne concentram pe grup. Orice considera mediul ca fiind important, aceea este ceea ce e important si pentru noi. Daca lumea considera munca in grup ca fiind neimportanta, noi de asemenea uitam de asta in aproape fiecare secunda. Chiar daca noi incercam sa marim  legatura  conexiunii, sa tinem de ea si sa o mentinem in gandurile noastre, continua sa ne para ca fiind infantila, nerealista si naiva, si asta pentru ca nu este importanta nici lumii intregi. Si vice-versa, daca cel mai nereal lucru devine important pentru toata lumea, apoi noi ne vom gandi la el, vom vorbi despre el si vom aspira la el.

Din acest motiv avem nevoie de “ opinia sociala”, confidenta, influenta reciproca care ne convinge ca facem ceva real si de aceea lumea noastra nu merita  absolut nimic.Ce avem noi aici in afara de o viata trecatoare plina de suferinta? Daca nu existam pentru unica oportunitate de a dobandi eternitatea, viata perfecta pe parcursul acestui timp, atunci nu ar fi fost nici un folos al lumii asteia pentru noi sau pentru copii nostri.

Din Lectia a 5 a Conventiei WE! 4/1/11

Filed under: Egoism, Lectia zilnica, Munca interioara - Niciun comentariu→

Întrebare: Ce muncă interioară trebuie să facem în timpul acestei Convenţii, având în vedere greutatea care apasă asupra noastră?

Răspuns: Noi într-adevăr purtăm o responsabilitate enormă pentru întreaga lume. Dar aici sunt două componente.

Cel mai important lucru este conexiunea dintre noi. Trebuie să înţelegem că dacă întreaga lume este interconectata, atunci nu mai are nicio importanţă cât de mult succes are sau nu are apelul nostru către lume. În primul rând, unitatea dintre noi este în mod cert transferată către toată lumea.

Asta pentru că toată umanitatea este ca un tot. Baal HaSulam scrie în articolul „600.000 de suflete” că există doar un suflet pe lume. Asta înseamnă că toată umanitatea, toate şapte miliarde de oameni, sunt conectaţi într-un întreg, într-un singur organism, trupul sufletului comun.

Acest organism a crescut astfel încât toate părţile sale, fiecare particică de suflet din fiecare, s-a dezvoltat. Fiecare din ele s-a dezvoltat până la cele zece Sfirot materiale ale sale. Dar acum am descoperit că întregul organism este conectat într-un întreg, ca şi cum conexiunile dintre toţi s-ar fi închis.

De aceea oamenii în care s-a dezvăluit punctul în inimă servesc drept creier al acestiu întreg sistem Este scris la sfârşitul cărţii „Introducere la Cartea Zohar” că întreaga lume se divide într-o parte internă şi o parte externă. Partea internă suntem noi, oamenii cu punct în inimă.

Dacă noi ne conectăm unii cu alţii printr-o conexiune bună, proprie, aceasta se va extinde către întreaga omenire. Apoi, după cum scrie Baal HaSulam în sfârşitul cărţii „Introducere la Cartea Zohar”, aceasta se va transmite către restul omenirii ca o comandă corectă trimisă de creier pentru tot corpul. Atunci fiecare va prelua această comandă şi va începe schimbările. Aceasta este numită diseminare internă.

Indiferent dacă noi vrem sau nu, unitatea se transferă întregii lumi şi lumea se va schimba în bine. Toţi ceilalţi, de asemenea, vor avansa spre unitate fiindcă, de altfel, ei trăiesc pur şi simplu vieţile lor pamântene, fără să ştie de unde vin gândurile şi dorinţele lor.

Aceasta este diseminarea noastră internă, care se întâmplă fără alte cuvinte şi fără ieşire la lumea externă. Dar, pentru a pregăti lumea să fie receptivă la asta şi să ne răspundă rapid şi să le dăm posibilitatea să lucreze împreună cu noi, fapt care pe noi ne va uni şi mai mult, noi muncim de asemenea şi la diseminarea externă, către toată lumea.

În schimb, prin diseminarea noastră internă, ne propunem unitatea care va fi de asemenea transferată către toţi ceilalţi. Asta este destul. În diseminarea externă, ne organizăm pe noi înşine şi acest lucru ne dă un câmp de activitate, după cum ne şi uneşte, dându-ne un motiv extern în plus să ne unim. În acest mod acţionăm noi în lume.

Dar, fără niciun dubiu, unitatea dintre noi determină totul, şi din acest punct de vedere, nu poate fi comparată cu nimic altceva. Haideţi să sperăm că după aceste trei zile de Convenţie, vom atinge un nou grad de unitate. Nu am niciun dubiu în legătură cu asta fiindcă, chiar şi acum, suntem în această stare şi vom fi capabili să simţim spiritualitatea, şi, măcar pentru puţin timp, să simţim ce înseamnă să fim conectaţi în inimi şi gânduri.

Toate acestea depind de eforturile interioare ale omului. Încearcaţi să vă gândiţi că noi toţi, deja dorim să simţim unitatea dintre noi, să nu fim nişte trupuri ci să pătrundem mai adânc, în interior, pe tărâmul dorinţelor noastre, şi să le unim pe toate într-o dorinţă unică. Dacă ajungem la asta, vom simţi Lumina Superioară care stăpâneşte în interiorul acestei dorinţe şi vom experimenta fluxul etern al vieţii. Depinde de noi.

Poate că vom obţine asta numai temporar, fiindcă se întâmplă prima oară, şi e într-adevăr foarte greu să păstrezi această senzaţie constant. Dar, cel puţin, vom primi prima impresie a spiritualităţii, o vom „gusta”, apoi vom şti spre ce să aspirăm.

Sper foarte mult că vom obţine asta, şi că gustul spiritualităţii va rămâne în noi pentru totdeauna.

Din prima lecţie din Convenţia We! 4/1/11

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca interioara, Spiritualitate - Niciun comentariu→

La nivelul uman al aceste lumi putem studia, şti, şi, într-un fel să controlăm nivelele mineral, vegetal si animal ale naturii. Deşi nu în cel mai bun mod posibil, cu toate acestea, noi suntem capabili să înţelegem şi să schimbăm natura la un anumit grad.

Însă nu putem controla umanitatea, societatea umană, şi astăyi acest lucru se manifestă foarte clar în tot ce facem. Nu suntem capabili să ridicăm o nouă generaţie, proprii noştri copii, corect. Mai înainte nici nu ne-am gândit la asta, dar astăzi avem în faţă o problemă: tânăra generaţie este complet detaşată de noi, nu putem să facem nimic cu tinerii.

Dacă îi putem îndruma să fie oameni buni, rezonabili (cu toate că noi înşine nu ştim ce înseamnă asta), atunci cel puţin copiii vor avea o viaţă bună. Toate generaţiile au sperat că viaţa lor grea va fi o plată pentru succesul copiilor lor. Astăzi însă, suntem într-o perioadă de tranziţie, noi am trecut de pragul aşteptărilor şi am început să coborâm pierzându-ne orice speranţă că viaţa generaţiei viitoare va fi mai bună ca a noastră. De aceea oamenii nu mai vor să întemeieze o familie şi să aibă copii.

De fapt avem în faţă următoarea problemă, dacă vrem să construim o viaţă normală pentru şapte miliarde de oameni la un nivel simplu, corporal, noi trebuie să existăm în nivelul spiritual. Fiind în nivelul uman (4), pot să hotărăsc pentru nivelurile de mai jos: mineral (1), vegetal (2), şi animal (3). Dar pentru a putea să-mi ţin propriul meu nivel sub control, trebuie să mă ridic peste el, la nivelul spiritual (5). Apoi, de acolo, voi fi capabil să-mi guvernez propriul meu nivel uman (4).

Deci starea de lucruri este foarte simplă: să repar educaţia, familia, relaţiile interumane, afacerile, ecologia, economia, să mă descurc cu noile boli şi viruşi, să ştiu de unde vin toate şi din ce motiv, unde sunt forţele care guvernează nivelul uman. Aceste forţe nu există aici, iar asta înseamnă că trebuie să mă ridic la un nivel mai înalt.

De aceea, Baal HaSulam s-a bucurat de oportunitatea de a dezvălui înţelepciunea Cabalei întregii lumi, şi nu numai lui însuşi şi câtorva discipoli. Şi, de aceea, această „mâna de discipoli” a crescut la câteva milioane, care urmăresc lecţiile şi materialele noastre, iar noi nu încetam să vorbim despre asta cu toţi din toată lumea.

În curînd vom ajunge la o situaţie pe care nici macar nu putem să o descriem. Fără cunoştinţe elementare despre cum se guvernează această lume de la al cincilea nivel, omul nu va fi capabil de niciun succes în nicio parte a vieţii sociale. Încă de astăzi, toate programele iniţiate pentru ajutorarea familiilor, ţărilor şi a lumii, s-au blocat şi au dat greş.

De aceea, Cabala nu este necesară doar ca să te ajute pe tine şi pe mine să intrăm în realitatea spirituală. Crize masive se acumulează într-o criză multi-system care împinge întreaga lume să se ridice la un nou nivel.

Noi suntem deosebiţi de restul umanităţii prin faptul că, fiind la al patrulea nivel, am primit „punctul din inimă”, dorinţa de a intra în al cincilea nivel. Suntem motivaţi să ne mişcăm mai departe de un impuls bun, în timp ce restul lumii este împins către el prin suferinţe enorme care îi va împinge de la spate. Noi suntem ademeniţi cu o „bomboană” , aspiraţia către ceva bun, în timp ce restul lumii se mişcă fără speranţă, împinşi cu „băţul”. Sunt ca animalele care nu ştiu încotro să se ducă , cum să scape de dezastrele care apar de peste tot. Şi este numai începutul.

Din Lecţia 1 din Convenţia We! 4/1/2011

Filed under: Lectia zilnica, Munca interioara, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: De ce a fost ascunsă Înţelepciunea Cabalei timp de milenii?

Răspuns: Înţelepciunea Cabalei a fost ascunsă pentru mii de ani pentru ca dezvoltarea noastră egoistă în această lume să ajungă la ultima limită. Am ajuns la acesată stare când fiecare din noi, fiind un izolat egoist, a trecut prin aspiraţiile egoiste pentru mâncare, sex, familie, sănătate, faimă, putere, şi cunoaştere, iar acum simte că nicio plăcere pământească nu poate sa il mai umple.

Aceasta este problema dezvoltării egoiste, nu contează cât de mult avansăm în egoismul nostru, nu vom înceta să ne simţim neîmpliniţi. De altfel, eu nu sunt capabil să mă împlinesc în egoul meu fiindcă plăcerea cu care eu încerc să-mi umplu dorinţa stinge imediat această dorinţă datorită opoziţiei lor, ca într-un scurt circuit.

Dorinţa este o lipsă de împlinire, un „minus”, în timp ce plăcerea este împlinire, un „plus”. Venind în contact, se anulează unul pe altul. Din acest motiv, instantaneu, când primim vreo satisfacţie de la mâncare, sex, sau alte plăceri pământeşti, simţim că dorinţa începe să se diminueze.

Dar, în orice caz, toate încercările noastre de a primi plăcere din mâncare, sex, familie, sănătate, cinstire, putere sau cunoaştere, au fost necesare. Acum, trebuie să ne înălţăm de la această stare egoistă la treapta de unitate între noi. Astfel, pe o treaptă foarte mică sau mică, putem deja să admitem că această viaţă nu ne aduce plăcere şi, în final, ne simţim goi, un „minus”.

Apoi, ne îndreptăm spre o nouă fază. Descoperim că fiecare celulă a organismului general este capabilă să existe numai în conexiune cu celelalte. De aceea Înţelepciunea Cabalei a fost ascunsă până când a apărut necesitatea presantă de unitate.

Astăzi, în toate sferele vieţii noastre descoperim că suntem cu toţii legaţi împreună şi nu putem scăpa din interdependenţa noastră globală. Niciodată de-a lungul istoriei, oamenii nu s-au simţit atât de dependenţi unii de alţii. De aceea a fost anume acum deschisă Înţelepciunea Cabalei, pentru a prezenta metoda unificării corecte.

Din Lecţia nr. 1 de la Convenţia We! 4/1/2011

Filed under: Lectia zilnica, Munca interioara - Niciun comentariu→

Astăzi avem toate posibilităţile să avansăm spiritual şi să transmitem Înţelepciunea Cabalei în întreaga lume. Unindu-ne împreună în grupul nostru la nivel mondial, conectându-ne prin sclipirile noastre spirituale, „punctele din inimă”, noi acţionăm ca reprezentanţi ai sistemului Lumilor Superioare în lumea noastră. În plus, noi transmitem împreună Înţelepciunea Cabalei. Nu avem nevoie de nimic altceva.

Noi suntem situaţi în vârful piramidei dezvoltării umane. În măsura în care ne unim împreună, acesta va influenţa întreaga lume, iar noi, trebuie să aducem de asemenea întreaga lume alîturi de noi.

Noi încă nu trebuie să ne gândim că întreaga lume trebuie să înveţe Cabala. Deloc! Acest lucru seamănă cu corpul uman, 99% din el este materie guvernată de creier. Rezultă deci că creierul sunt oamenii care luptă pentru spiritualitate.

Restul acceptă acestă structură a lumii; această conştientizare va ajunge la ei şi ei se vor strânge aproape de noi. Şi, la fel cum în lumea de azi, majoritatea oamenilor trăiesc o viaţă obişnuită, fără nevoia de mari realizari, la fel în viitor, restul oamenilor vor participa la procesul spiritual în mod pasiv.

Din Lecţia nr. 1 de la Convenţia We! 4/1/2011

Filed under: Lectia zilnica, Munca in grup, Munca interioara - Niciun comentariu→

Creatorul a creat dorinta de a primi in forma unui punct si doreste sa aduca aceasta dorinta la auto-realizare prin mijloace ale actiunilor succesive. Este posibil sa ajungi sa cunosti ceva doar ca rezultat al cunoasteri opusului.

Prin urmare, dorinta de a primi trebuie sa devina constienta de sine si de Creator, unul despre celalalt. Cu alte cuvinte, trebuie sa ajunga sa cunoasca originalul, natura fundamentala a dorintei de a darui la fel de bine ca si natura fiintei create, dorinta de a primi, care a fost in mod intentionat creata ca opusa daruirii.

La origine, fiinta creata este privata de orice intelegere si realizare a naturilor,fie a uneia sau a alteia. Reprezinta un punct care este doar putin diferit de Creator, si din acest motiv este numit “ existenta din absenta,”  in timp ce Creatorul este “ existenta din existenta”. Asta e tot ce este despre fiinta creata. Poate atinge orice altceva din punctul asta : ca o comparatie cu Creatorul. In timp ce se dezvolta in relatie cu Creatorul, cu Lumina superioara, calitatea daruirii; fiinta creata se vede in final pe sine ca fiind maxim opusa LUI.

Maturizarea ei este o  cunoastere profunda,intelegere si atingere nesfarsita. Punctul ramane acelasi. Nu se schimba in nici un fel in afara de faptul ca obtine o profunda si adanca realizare a cat de opus este Luminii. Atingand acest abis, devine un ”monstru” groaznic, o inclinatie rea, obtinand maretia Luminii in opozitie cu ea.

Punctul atinge toate acestea in profunzime, reveland un abis insondabil intre el si Creator. Este imposibil sa intinzi un pod peste aceasta prapastie. In esenta, punctul atinge cat de mult este separat de Lumina.

Asta inseamna ca se dezvolta in perceptia lui, in intelegere si atingere. Creste negativ, reveland propria lui opozitie cu daruirea.

Din partea a patra a Lectiei Zilnice de Cabala, Principiile Educatiei Globale.

Filed under: Lectia zilnica, Munca interioara - Niciun comentariu→