Întrebare: Pot înțelege cum dăruiesc oamenii în lumea materială (poți ajuta oamenii în mod voluntar), dar nu înțeleg cum poate cineva dărui în lumea spirituală?

Răspuns: Eu, din contra, nu înțeleg cum poți tu dărui în lumea materială. De fapt, motivul din spatele tuturor acțiunilor tale este faptul că tu vrei să te simți bine; asta nu este considerată dăruire.

În lumea spirituală, a dărui înseamnă a te ridica deasupra tuturor calculelor egoiste, deasupra propriului ego, propriilor dorințe. Atunci când se întâmplă, o persoană obține o nouă forță care îi lipsește. O asemenea forță face posibil să dărui fără nicio așteptare de la propria dorință.

Astăzi, toate acțiunile tale de dăruire sunt bazate pe calcule egoiste. Trebuie să păstrăm pacea și ecologia, să ajutăm oamenii  bolnavi pentru că te doare să le vezi suferința sau pentru că, Doamne ferește, dacă mâine te îmbolnăvești, atunci și tu ai nevoie de ajutor. Dar asta nu se numește dăruire; este un calcul egoist normal.

Natura ne-a făcut dintr-un material care are nevoie de combustibil, ca un motor. Dacă vrei ca eu să dărui sau să fac ceva, trebuie să mă umpli pentru că, altfel, nu pot să fac nicio mișcare.

În viața noastra, asemenea acțiuni caracterizează o persoană ca dăruitoare, un om bun cu o inimă bună. Dar un test spiritual arată că toți suntem egoiști. Tot ceea ce fac în această lume, cu dorința mea de a fi satisfăcut, este pur și simplu executarea de acțiuni de satisfacere personală. De aceea simt lumea și pe noi în ea, în aceeași manieră în care toți o simțim.

Totuși, în lumea spirituală descopăr cum pot dărui altora, asta este, să încep să simt dorințele altora ca ale mele. Lucrez să le umplu dorințele și simt tot ce este în afara mea. Acum, aici, în lumea materială, simt tot ce este în mine dar, în lumea spirituală, simt tot ce este în afara mea, în dorințele altor oameni. Asta este posibil numai atunci când Lumina Superioară crează în mine proprietaeta dăruirii!

De acee, legea iubește-ți aproapele ca pe tine însuți este o condiție sau o prescripție pentru a simți tot ce există în afară, adică pentru a avea senzații spirituale. Lumea materială și spirituală sunt doar două modalități de percepere a realității: fie prin absorbție fie ieșind în afară sinelui în dăruire.

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca interioara - Niciun comentariu→

Intrebare: Cum distingem insusirile spirituale de cele materiale, si cum devin distincte aceste diferente?

Raspuns: Din copilaria timpurie incolo, am dezvoltat insusirea receptarii, adica, aceea a absorbtiei. Simtim doar ce putem absorbi in noi si pentru noi.

Totusi, exista alt fenomen, alta metoda de perceptie,  efuziune, revarsare. Nu sunt familiarizati cu aceasta trasatura pentru ca nu e inoculata in noi din nastere. Dar avem unpunct de pornire, si chiar daca e simpla absorbtie, vectorul e a darui, mai degraba decat a primi.

Pentru a dezvolta aceasta insusir, primim intelepciunea cabalei, care ne spune despre partea ascunsa a realitatii. DE acolo, atragem abundenta, oferind partii din dorinta noastra o “orientare externa” similara.

Cu alte cuvinte, Lumina dezvolta punctul din inima, singura dorinta care ne va aduce la daruirea adevarata. Nu stim ce va creste din aceasta samanta, dar e incomparabil cu fructul absorbtiei.

Intentia de a darui e construita pe o baza diferita. O persoana incepe sa simta ceva care exista in afara lui, independent. Nu devine proprietatea ta ca in lumea noastra, ci mai degraba, e partea “nativa” din tine. E complet diferit de orice simtim azi.

Din partea 1 a Lectiei zilnice de Kabbalah 11/30/10, Zoharul. Introducere, articolul “TRandafirul”

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca interioara - Niciun comentariu→

Pana cand ajungi la spiritualitate, nu ar trebui sa accepti povestile cabalistilor ca fapte care nu necesita dovezi, ci doar ca o conditie pentru propria ta dezvoltare spirituala. Nu poti folosi descrierile lor ca lege spirituala si sa actionezi conform ei, pentru ca nu esti al nivelul la care a fost scrisa.

Prin urmare, noi trebuie sa acceptam aceasta ca ipoteze, presupuneri, ca asemenea legi actioneaza cu adevarat in lumea spirituala. Totusi, ele nu sunt transpuse in lumea noastra materiala, adica starea ta si lumea ta.

Chiar si cuvintele inteleptilor sunt realizarile lor, lumea lor. Ei stiu cum sa munceasca acolo si sa nu faca greseli. Daca incepi sa aplici aceleasi principii in munca, vei folosi aceste afirmatii in forma egoista pe care o intelegi, adica, de dragul egoismului tau, mai degraba decat p[entru daruire, asa cum au facut-o ei. Pentru acest motiv, vei fi imbracat in cele mai egoiste forme pentru tine. Astfel, e interzis sa faci asta.

Fiecare persoana ar trebui sa aiba propriul “judecator” care ii pune limite si spune, “Tu poti actiona doar conform propriei corectari.” E interzis sa iesi din granita corectarii tale, chiar daca ai citit sau auzit de ea.

Totusi, cine citeste asta? Tu! Cine aude? Tu! A trecut deja prin tine si a patruns deja in perceptia ta egoista. Cum stii cat de corect intelegi totul? Mai degraba intelegi incorect, din moment ce fiecare “judeca conform propriului Kelim (vase)”, si tu percepi tot ce a fost zis de cabalisti in defectele tale.

Intelegi masura inc are studiul se face doar prin Lumina care reformeaza, chiar si pentru cabalisti si intelepti?  Daca nu atragi Lumina care reformeaza prin studiul care te schimba, oferindu-ti ocazia de a munci in conformitate cu aceste schimbari, atunci nu iti e permis sa asculti nici un sfat din Tora. In fond, daca o folosesti dincolo de corectarea ta, de nivelul tau, va fi in detrimentul tau.

Din partea 4 a Lectiei zilnice de Kabbalah 11/29/10, “Trup si suflet”

Filed under: Lectia zilnica, Munca interioara - Niciun comentariu→

Fiecarei persoane i se pare ca Creatorul o prefera in comparaţie cu alte persoane. Toata lumea are aceasta trasatura, deoarece simte ca vine de la propria sa radacina unica de Sus. Din moment ce o persoana nu simte aceasta radacina in ceilalti, ii pare  lui sau ei ca el sau ea este unic. Acesta este modul in care lucreaza puterea ruperilor.

Cu toate acestea, nu exista nici un rau fara bine. Noi doar trebuie sa utilizam aceasta senzaţie despre unicitatea noastra in mod corect. Cu alte cuvinte, mai degraba decât sentimentul ca este fiul unui rege nascut in palat, o persoana trebuie sa atinga gradul numit „fiul” („Ben” in ebraica), prin propriile sale eforturi. Aceasta este o munca mare şi grea.

O persoana trebuie sa stearga aceasta „exclusivitate” a lui , pe care si-a bagat-o in minte. El are nevoie de a sta departe cu toate scuzele si sperantele pe care aparent crede ca este indreptatit sa le aiba. Trebuie sa inteleaga ca : ”cel care nu a lucrat, nu a gasit”.

Lecţia zilnica de Cabala 11/26/10, Baal HaSulam, Scrisoarea 52, 1928

Filed under: Lectia zilnica, Munca interioara - Niciun comentariu→

Intrebare: Cum pot sa ma gandesc la corectia pe care o aduce Cartea Zohar, daca  simt emotii negative, cum ar fi ura?

Raspuns:  Rugaciunea este indiferent de ceea ce inima  simte. Daca exista ura in inima mea acum, atunci aceasta este rugaciunea mea, „vreau sa ranesc pe inamicul meu.”

Pentru a utiliza in mod corect forta care este ascunsa in Cartea Zohar in timp ce citesc impreuna intr-un grup, eu trebuie sa pregateasc prima data inima mea asa incat va dori acelasi lucru  pe care il doreste Creatorul. In realitate, Creatorul raspunde la fiecare rugaciune, insemnand  dorintele din inima noastra. De aceea lumea noastra este asa de rea!

Cu toate acestea, pe de alta parte, este scris ca El raspunde numai la rugaciunea care a trecut prin „poarta lacrimilor” . Deci,  El nu raspunde cu adevarat la fiecare dorinta, chiar la bunul plac al unui copil sau masinatiunile un personaj negativ ?

Da, spun Cabalisti care au dezvaluit sistemul relatiilor noastre cu El. Un hot care a stabilit ca obiectiv al sau un obiect, sau un criminal care merge „la panda” si este gata sa omoare pe cineva, de asemenea, au si ei dorinta de a reusi si rugaciunea lor este, de asemenea, acceptata. La urma urmei, vorbim despre dorinta lui Malchut a Lumii Atzilut si tot ceea ce traieste aici, inclusiv  lumea noastra, fac parte din ea.

De ce, atunci, spunem ca dorinta poate urca in Malchut, sau nu se poate urca? Problema este ca tragem o diviziune intre doua tipuri de dorinte:

– Unele aspira in aceeasi directie ca si Creatorul. Apoi se unesc cu dorinta de sus si sunt percepute ca abundenta de Sus.

– Unele nu se potrivesc cu voia Creatorului. Ei evoca, de asemenea, acelasi raspuns de mai sus ca dorintele pozitive, dar sunt percepute de catre dorintele negative in mod negativ, ca o reactie negativa. Aceasta corecteaza o persoana, conducandu-o pe o cale de lunga durata, dificila, a suferintei, in loc de cale scurta, usoara in cazul in care dorintele sale coincid cu dorintele Creatorului.

De aceea este mai bine pentru noi sa ne pregatim pentru rugaciunea corecta si sa o folosim atunci cand ne intoarcem catre Cartea Zohar. O persoana nu poate sta la lectie fara nici o dorinta. Intr-un fel sau altul, ea doreste ceva, iar daca dorinta ei  a fost elaborata inainte  si tinde in directia corecta, atunci ea va avansa usor si rapid, in timp ce citeste din Zohar.

In plus, trebuie sa ne amintim ca suntem intr-un grup, care ne ajuta sa ne intarim rugaciunea noastra. Astfel, in cazul in care gandurile unei persoane nu vizeaza obiectivul, atunci  ia o pozitie contradictorie in raport cu grupul si se simte ca si cum ar fi o reactie negativa de Sus, chiar mai mult.

Prin urmare, intreaga noastra munca se aduna in jurul pregatirii pentru lectie, care este, pentru citirea Zoharului si a altor carti cabalistice. O data ce suntem la lectie, este dificil sa mai schimbam ceva, deoarece inima unei persoane este deja acordata la o anumita dorinta.

De aceea este atat de important ce ganduri am, atunci cand merg la culcare si cum ma pregatesc pentru lectia de dimineata. Aceste minute juca rolul decisiv. Si nu trebuie sa uitam despre pregatirea fizica, astfel incat corpul sa nu adoarma.

Rabash scrie urmatoarele in articolul 36, din Scrieri de Rabash:
Este scris, „Cel care asculta rugaciunea.” De ce spune „rugaciune” la singular? Nu aude Creatorul toate rugaciunile? Problema este ca noi trebuie sa ridicam doar o rugaciune: pentru a restabili Shechina din praf.

Sa ne rugam pentru ridicarea Shechinei din praf inseamna sa vrem revelarea Creatorului, calitatea de daruire si dragoste in noi pentru aproapele nostru , in scopul de a deveni similari cu Creatorul in aceasta privinta. Daca depunem toate eforturile noastre intr-o directie, atunci vom bate la poarta care se va deschide cu siguranta.

Din partea 1 a Lectiei zilnice de Cabala 12/7/10, Zohar

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca in grup, Munca interioara, Zohar - Niciun comentariu→

Intrebare: Cum recunosc semnele desenului mai aproapiate de daruire?

Raspuns: Acest lucru vine din interior. Noi nu simtim efectul  Luminii. In general, noi nu stim cauzele care stau la baza evenimentelor si judecam viata noastra numai pe baza efectelor.

Electricitatea se manifesta  in functie la dispozitivele electrice sau de socul electric. Similar, Lumina ramane „in spatele scenei” si ne demonstreaza efectele activitatii sale. Eu nu vad Lumina in sine, ci efectele sale.

Suntem cu totii creatia Creatorului. Cum, atunci, putem judeca ce schimbari au loc in noi? Criteriul consta in faptul ca incep sa gandesc diferit si sa ma tratez pe mine si lumea intr-un mod nou.

Ma schimb in interior, este greu vizibil din exterior. Modificarile nu se desfasoara in proprietati egoiste, ci in dorinte noi, suplimentare. La exterior, persoana ramane aceeasi.

Prin urmare, Cabala este considerata ca fiind intelepciunea secreta. Pe de o parte, ea descopera ceea ce este ascuns si, pe de alta parte, acesta este ascunsa de ochii din afara care sunt in imposibilitatea de a detecta transformarea mea interioara. Ei pur si simplu nu poseda proprietati care sa le permita sa o perceapa.

Din partea 1 a Lectiei zilnice de Cabala 11/30/10, Zohar, Introducere, articolul „Trandafirul”

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca interioara - Niciun comentariu→

Intrebare: Exista o legatura intre Lumea Atzilut dupa ruperea de Lumea Nikudim si de Lumea  Adam Kadmon?

Raspuns: Noi nu avem nici o legatura cu Lumea Adam Kadmon, deoarece apartine Primei Restrictii.  N-o  putem simti si nu suntem in masura sa inteleagem principiul prin care exista si functioneaza. Acesta este un motiv, senzatii, si un calcul pe care nu le putem atinge. Vom atinge acest obiectiv doar dupa corectia noastra deplina.

Sa presupunem ca pisica ta se uita la tine. Ea nu intelege ceea ce gandesti. Cu usurinta simte starea ta de spirit si dispozitia ta, deoarece un animal care depinde de tine are un fel de notiune despre tine in calitate de stapan al sau. Cu toate acestea, ea nu poate intelege gandurile, calculele si dorintele tale.

In acelasi fel, nu putem intelege Lumea Adam Kadmon.  Cei cinci Partzufim ai Adam Kadmon sunt mai presus de realizarea noastra. De asemenea, GAR (primele trei Partzufim) sau Lumea Atzilut sunt de neatins si nu le atingem.

Numai pornind de la corectia completa (Gmar Tikkun) si in continuare, atunci cand toate Kelim sau dorintele se unesc, va fi posibila atingerea acestuia. In primul rand vom corecta AHP de Aliyah (AHP pe ascensiune ), vom corecta ELE, care va urca si va conecta in interiorul numelui ELOKIM, Bina completa.

Dupa aceea, in actiunea de incheiere a procesului de corectie, numit „Rav Paalim UMekabtziel,” atunci cand Lumina care vine de sus in lumea Atzilut, coboara pana la Parsa si toate dorintele rupte se alatura in Atzilut, apoi Lumea Atzilut se va extinde sub Parsa,  pana la incheierea Lumii Adam Kadmon (Sium Galgalta), dupa cum este scris, „Si picioarele Lui vor sta pe Muntele Maslinilor.” Apoi, vom fi capabili sa ne unim cu cei zece, completi , originali Sefiroti ai Adam Kadmon.

Intregul proces de expansiune a lumilor si corectare a noastra este destinat sa umple prima Partzuf Galgalta. Numai atunci vom atinge cei cinci Partzufim ai Adam Kadmon si vom intra in cercul Infinitului impreuna cu ei. Apoi, linia (Yosher) si cercurile (Igulim) vor deveni egale. Tot ce a fost in interiorul cercului va lua forma de linie si nu va fi nici o diferenta intre linie si cerc.

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Cum întărim responsabilitatea fiecărui prieten privitor la garanţia reciprocă?

Răspuns: Dacă Lumina nu mă afectează într-o măsură suficientă şi nu mă duce într-o stare în care să încep să mă intereseze starea prietenului, mă voi gândi cu adevărat la el? Niciodată! Pe de altă parte, dacă primesc o trezire de la Lumină, deodată voi simţi o asemenea dorinţă. Fie o am, fie nu. Totuşi, trebuie să contribui pentru o avea.

De aceea, nu mă voi mânca pentru că nu iubesc prietenii. Nu îi iubesc, nu îmi pasă de ei şi nu mă gândesc la ei pentru că nu sunt conectat cu ei. Pentru a schimba această stare, îmi trebuie influenţa Luminii. Dacă ea mă afectează, mă voi gândi la ceilalţi; dacă nu, nu mă voi gândi la ei. Trebuie să determin exact unde şi cum pot face o schimbare.

În acest moment, nu te iubesc, dar Lumina vine şi, deodată, o fac. De ce? Nu ştiu; Lumina o face. Noi trebuie doar să facem sa apară influenţa ei şi tot restul este o consecinţă. Cât de multă dorinţă şi grijă imi dă El, este atâta cât voi avea.

Deci, cea mai importantă grijă este să trezim Lumina şi asta se întâmplă numai în procesul studiului reciproc. Aşteptăm acest fenomen exact de la studiu, deoarece nu există altă cale. În timpul studiului, ne gândim împreună, Când mă vă schimba în sfârşit Lumina şi ne va unii? Asta este intenţia.

Din Lecţia zilnică de Cabala din 11/26/10, Talmud Eser Sefirot

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca in grup, Munca interioara - Niciun comentariu→

Abraham, Isaac, Iacov, Iosif, Moise şi aşa mai departe, sunt etapele de dezvoltare ale sufletului. O forţă nouă apare în interiorul sufletului de fiecare dată şi începe să conducă dezvoltarea şi tot ceea ce o însoţeşte.

Noua forţă este întotdeauna o dorinta de a primi si o dorinta de a darui. Dezvoltarea pe etape este, totuşi, cu o perioadă ce urmeaza alteia. Până când nu am terminat o etapă de dezvoltare, nu ştiu care va fi urmatoarea, şi aşa mai departe.

După şapte ani de belşug, nu ştiu care sunt cei şapte ani de foamete. Mi se pare că  avansez, şi voi intra în lumea spirituală în acelaşi mod.  Dintr-o dată, în loc de lumea spirituală – boom! – coboară întunericul egiptean. În mod similar, nu ştiu ca dintr-o dată am ieşit din întunericul egiptean, întunericul teribil, smoala-neagra, atunci când dorinţa mea nu are nici o împlinire, nici din jur, nici Lumină interioară, şi am venit la Lumina.

Dezvoltarea are loc în etape. Trebuie doar să ştim cum să avansam, dar fiecare revelaţie este o surpriză, o surpriză totală.

Din Lecţia  Portia săptămânala de Tora, 12/2/10

Filed under: Lectia zilnica, Munca interioara, Zohar - Niciun comentariu→

Intrebare: Vedem ca eforturile noastre ar trebui sa conduca la un miracol. Ce trebuie sa facem pentru ca aceasta sa se intample?

Raspuns: Trebuie sa vrei cu adevarat, ca un copil mic. Cu toate acestea, un miracol se intampla dupa mai multe eforturi. Trebuie sa vezi ce monstru este ego-ul tau si cum iti sta in cale, blocand tot ce e bun. Trebuie sa ajungi sa urasti ego-ul in ciuda faptului ca ai crescut  „in poala” Faraonului si te-ai  jucat cu coroana lui (Keter), si ai fost un print adevarat, care a avut totul.

Acum, urasti ego-ul cu pasiune si nu poti ramane in el. Esti gata sa primesti lovituri de la ego. Poti face intentionat subiectul celor  zece urgii din Egipt, cu scopul de a te deconecta de la el.

Cu toate acestea, atunci cand  simtim o lovitura, vom incerca instantaneu sa ne ascundem de ea pentru ca ne-am asociat cu ego-ul. Cu toate acestea, daca m-as deconecta de la ego-ul meu, atunci voi fi de acord sa accept lovituri: Las ego-ul sa primeasca lovituri si sa sufere. Ego-ul nu este al meu, nu sunt eu. Sunt pur si simplu pe de langa el.

Apoi, voi incepe treptat sa ma despart de ego , pana cand voi trece prin toate cele zece urgii. Eu nu ma asociez cu ego-ul, desi ego-ul este o mare suferinta. Aceasta este singura modalitate prin care ma pot ridica mai sus si sa scap.

Scaparea este iesirea din Egipt. Acest lucru este atunci cand am fost aproape deconectat de la ego, dar exista inca un fir subtire la stanga pe care l-am taiat, in scopul de a ma deconecta complet si se fugi de intunericul noptii.

Noi trebuie sa treacem prin toate deconectarile  inainte de a ajunge la final prin lovituri metodice. Trebuie sa ne ridicam deasupra lor.

Munca noastra consta in a nu ne mai dori sa ne asociem pe noi insine cu Faraon: El este separat de mine si eu sunt separat de el. Este adevarat ca am crescut in casa lui. Am venit de la el, dar el nu sunt eu. Acum, Faraon este dusmanul meu cel mai mare.

Miracolul este in ajutorul pe care il veti obtine. Acesta este modul in toate miracolele se intampla: Lucram si depunem efortul in deconectarea de la ego si ridicarea noastra, si in cele din urma, se intampla o minune. Lumina face sa se intample dupa ce ati depus tot efortul.

Deci, dupa munca grea, haideti sa asteptam un miracol. Hanukkah fericit!

Din partea a 4-a a Lectiei zilnice de Cabala 12/1/10, Scrieri de Rabash, „Hanukkah”

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica - Niciun comentariu→