Comentariu: Un om care condamnă pe altul se va trezi în mod neașteptat trăind aceeași stare.

Răspunsul meu: Și asta este foarte bine! I s-a dat ocazia să se corecteze, deoarece chiar în trăsătura pe care o condamnă, s-a văzut pe sine. Oricine observă un defect în altul face acest lucru pentru că acel defect există în el; altfel, nu l-ar recunoaște în altcineva.

Faptul este că, exprimând condamnarea cu voce tare, încep și ei să treacă prin această corectare. La nivelul nostru, acest lucru declanșează o buclă de feedback de la cealaltă persoană. Cu toate acestea, dacă condamnă doar în gândul lor, fără să-l pronunțe, ei sunt mai puțin implicați în proces.

Întrebare: Cu toate acestea, un gând nu este cu mult mai puternic decât un cuvânt?

Răspuns: Nu pentru noi! Nu pentru cei care sunt încă la nivelul lumii noastre, unde totul este determinat de cuvinte sau de aspectul unei persoane, mai degrabă decât de esența lor interioară.

Întrebare: Dar, în principiu, influența gândului tot este puternică?

Răspuns: Absolut! Influența gândului este absolută!

Din KabTV “Am primit un apel. Condamnare” 16.06.10

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Comentariu: Cercetătorii trag un semnal de alarmă, evaluând un deficit de femei la scară globală.

Răspunsul meu: Întotdeauna s-a crezut că există mai multe femei decât bărbați. Acum sunt dintr-o dată mai puține?

Întrebare: Da, deficitul femeilor este estimat la 23 de milioane. Pe de altă parte, oamenii de știință cred că dezechilibrul din lume, cum ar fi amenințarea unui atac nuclear și a tuturor conflictelor în general, indică absența femeilor în echipele de decizie chiar și la cele mai înalte niveluri. Ce aduc femeile? Ce componentă aduc ele în procesul de negociere și comunicare?

Răspuns: Încă din copilărie vedem fete jucându-se cu jucării, construind o casă și gătind mâncare pe sobe mici de jucărie, în timp ce băieții se joacă de-a războiul, concurează etc. Fetele se joacă cu păpuși, iar băieții urmăresc și lovesc lucruri. Aceasta este un debuşeu natural al energiei interioare atât masculine cât și feminine.

Prin urmare, este firesc că a permite femeilor să participe mai mult în organizațiile noastre ar fi mult mai sigur pentru pace.

Întrebare: Cercetătorii spun că, datorită faptului că bărbații sunt mai ambițioși și înclinați să câștige, ei sunt mai competitivi la bază; vor să câștige, ceea ce duce la conflicte și extreme.

Potrivit unui sondaj asupra femeilor din parlamente și din funcții înalte, cercetătorii neagă faptul că femeile sunt atât de nevinovate în comparație cu bărbații militanti. Totuși, ei spun că femeile aduc raționalitate, creativitate și spirit de colaborare.

De ce se întâmplă asta? Unde este declanșatorul când ambii sunt egoiști?

Răspuns: Femeile sunt mai egoiste. Prin urmare, sunt predispuse la tot felul de conexiuni și compromisuri, deoarece sunt mai bune decât orice război. Ele cântăresc foarte sobru tot ce se întâmplă. Ele au o bună rezervă de egoism sănătos pentru a-și exercita autocontrolul și a gândi: “Acest lucru trebuie tratat în acest fel. Sau va duce la lacrimi.”

La o femeie, egoismul se manifestă sub formă de păpuși și la băieți în jocurile de război. Dar ambele sunt egoism. Care este de preferat? Femeia. Ea tinde să ușureze lucrurile și să realizeze prietenie și cooperare, ceea ce nu ar duce la procese teribile, ireversibile.

La bărbați, dimpotrivă, această componentă egoistă este rigidă. Nu se gândește la ce se va întâmpla mâine; este gata să spargă totul astăzi. Dar amandoi sunt egoisti!

Dacă mă întrebați pe mine, la nivelul lumii noastre este de preferat ca femeile să conducă lumea și bărbații să lucreze pentru ele, la fel ca un copil cu mama lui.

Întrebare: Ce spune Cabala despre această interacțiune?

Răspuns: Cabala nu vorbește despre asta pentru că nu are de-a face cu un bărbat și o femeie din lumea noastră când sunt amândoi egoiști și corupți. Ce poate spune Cabala despre ei? Ei trebuie reeducați și abia atunci putem lucra cu ei.

Fiecare ar trebui să fie cine este; au nevoie doar să se corecteze la nivelul practic, al Creatorului. Și asta este! Nimic nu trebuie făcut altfel.

Nu voi vorbi despre cine este mai bun sau mai rău. Toată lumea trebuie să se corecteze pentru a face o muncă bună pentru umanitate. În acest sens, toți vor vedea cât de mult se completează reciproc și cât de necesari sunt unul pentru celălalt – atât bărbații, cât și femeile.

Întrebare: Dar dezechilibrul de gen?

Răspuns: Atunci nu va exista nici un dezechilibru. Dar pentru a realiza acest lucru, trebuie să eliminați toate componentele egoiste ale ambilor.

Întrebare: Cum facem asta?

Răspuns: Este foarte ușor să faci asta cu ajutorul metodei de corectare și prin educaţie. Nu există altă cale. Pentru a face acest lucru, veniţi la cursurile noastre.

Din KabTV “Știri cu Dr. Michael Laitman” 17/10/19

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Scriitorul și scenaristul din Riga, Mikhail Dymov, a rugat școlari cu vârste cuprinse între șase și zece ani să adreseze Creatorului întrebările lor cele mai presante și importante.

Sveta, eleva de clasa a doua îl întreabă pe Creator: “Pot să fac ceva pentru a Te ajuta?”

Răspuns: Voi răspunde în numele Creatorului, ca și cum aș citi răspunsul Lui.

Da, cu siguranță îmi lipsește ajutorul tău. De fapt, îmi lipsește ajutorul fiecărei persoane, dar de la fiecare în parte, inclusiv de la tine. Ajutorul de care am nevoie este ca voi să Mă ajutați să corectez lumea.

Întrebare: “Poate copilăria să dureze toată viața?” Marik, clasa întâi.

Răspuns: Copilărie pentru o viață întreagă!

Asta depinde, desigur, de caracterul unui om. Există oameni care rămân copii în inimă și sunt oameni cu adevărat minunați. S-ar putea să nu fie întotdeauna agreabili în comportamentul lor față de ceilalți, dar sunt întotdeauna curioși. Pentru ei, lumea este un câmp nesfârșit de descoperire și se străduiesc în mod constant să descopere, să creeze sau să realizeze ceva.

Această calitate copilărească care persistă la adulți este o trăsătură remarcabilă. Este cu adevărat un dar. Este minunat când rămâne copil, dar nu depinde de om; asa se nasc ei.

Întrebare: Radik, clasa a IV-a, întreabă: “Oamenii suferă atât de mult pe Pământ. Este și mai rău în iadul Tău?”

Răspuns: În iad, da, este și mai rău.

Iadul este chinul conștiinței. Este un sentiment din care omul nu poate scăpa. Chiar dacă văd și înțeleg că tot ceea ce se întâmplă vine de la Creator, că “Nu există nimeni în afară de El”, ei totuși nu pot zgudui sentimentul sau gândul despre “Ce am făcut cu adevărat cu viața mea?”

Această vinovăție nu poate fi transferată asupra Creatorului, deoarece omul nici măcar nu a încercat în timpul vieții să se ridice deasupra guvernării Creatorului.

Creatorul ne guvernează, dar omul trebuie să realizeze că tot ceea ce face vine de la Creator, nu de la sine. Odată ce înțelege acest lucru, nu va mai fi niciun motiv să îşi facă griji, să simtă rușine sau să sufere.

Întrebare: “Cum ar trebui să trăiesc, pentru ca toată lumea să fie fericită?” întreabă Lisa, clasa a doua.

Răspuns: Există o singură cale, afla ce este fericirea și cum poate fi atinsă. Există o metodă care poate duce oamenii la fericire și trebuie aplicată în viață. Vom crește și vom face acest lucru să se întâmple.

Întrebare: Igor, clasa a IV-a, întreabă: “Pe Pământ sunt atâtea greutăți și suferințe, pentru a-i face pe oameni să nu se teamă de moarte?”

Răspuns: Este parțial adevărat. Dar nu gândiți așa. Oamenilor le-ar putea fi mai ușor să moară când văd că lasă în urmă o lume teribilă în care nu există nimic bun, în care toată lumea suferă, și în cele din urmă, în care toată lumea moare.

Dar asta nu este cea mai bună soluție. Există o altă cale. Chiar înainte de a muri, avem ocazia să dezvăluim lumea superioară, eternă și perfectă. Procedând astfel, nu vom muri de fapt, pur și simplu vom începe să experimentăm următoarea etapă a existenței noastre, următoarea noastră viață.

Întrebare: Ruslan, clasa a II-a, întreabă: “Dacă oamenii nu Te iubesc, dar se tem de Tine?”

Răspuns: Pentru unii, este bine; le place când alții se tem de ei. “Dacă le este frică, mă respectă.”

Dar în general, acest lucru este greșit. Iubirea necesită înțelegere reciprocă în care poți să te eliberezi complet de tine cu ochii închiși și să te încredințezi celui pe care îl iubești. Și, la rândul lui, se va gândi doar la tine, la beneficiul tău și la bunăstarea ta. Și tu te vei gândi doar la el. Când amândoura vă pasă unul de celălalt în acest fel, asta este iubirea.

Întrebare: Lyuba din clasa a treia pune o întrebare abruptă “Exist eu cu adevărat?”

Răspuns: Aceasta este o întrebare complicată. Eu exist cu adevărat numai atunci când stau în fața Creatorului, când acesta este El și eu stau împotriva Lui, când mă opun. Atunci eu exist.

Întrebare: Credeţii că este mai ușor să explicaţi asta copiilor decât adulților?

Răspuns: Desigur, este mult mai ușor să explici aceste lucruri copiilor decât adulților. Ei o înțeleg instinctiv.

Comentariu: Văd că le explicaţi ca și cum ar fi adulți.

Răspunsul meu: Desigur! Nu poți trata copiii altfel.

Comentariu: Deci nu sporovăi.

Răspunsul meu: Nu! Genul ăsta de discuţii este rădăcina tuturor relelor din lume.

Întrebare: Katya, clasa a patra, întreabă: “Când a început iubirea pe Pământ?”

Răspuns: Iubirea a început când oamenii au început să urască ura.

Ura apare în mod natural, ca parte a naturii noastre. Dar când am început să-i recunoaștem răul, limitările, ororile pe care le aduce și am început să o disprețuim, atunci am descoperit treptat iubirea.

Întrebare: Saşa din clasa a doua întreabă: “Nu suntem doar jucăriile Tale?”

Răspuns: “Sunteți jucăriile Mele” spune Creatorul, “complet, absolut. Dar trebuie să-ți dai seama de asta. Și apoi Îmi veți cere să vă fac independenţi. Și o voi face.”

Întrebare: “De ce, când iubești, totul se simte bine, chiar și ouăle prăjite?” întreabă Stepa din clasa a II-a.

Răspuns: Când iubești, totul se simte frumos, chiar și ouăle prăjite, pentru că iubirea acoperă absolut toate defectele. Absolut totul! Chiar și ceea ce este urât pare frumos, ceea ce este neplăcut pare plăcut și ceea ce este fără gust pare delicios. Iubirea face totul mai bun. Deci cel mai important lucru nu este să te concentrezi pe ceea ce este rău sau urât în lume, ci să dezvolți iubirea.

Întrebare: Vita din clasa a II-a întreabă: “De ce ai făcut lumea în așa fel încât atunci când mama își rupe colanții ea plânge?”

Răspuns: Da, o persoană este mică. O fetiță plânge pentru problemele ei, iar o fată mare, mama ei, plânge pentru problemele ei. Toată lumea are probleme. Creatorul a făcut lumea astfel încât oamenii să caute starea perfectă, una de bucurie și iubire.

Și singura cale de a ajunge la acea stare este prin lacrimi: lacrimi în clasă, la școală, cu prietenii, peste dresuri rupte, prin toate.

Întrebare: Mişa, clasa a patra, pune o întrebare uluitoare: “Cum poate omul să devină o amintire?”

Răspuns: În primul rând, trebuie să devii o amintire bună, nu orice amintire. Există oameni care sunt amintiți cu groază, groază și ură, oameni care alții și-ar dori să nu fi existat niciodată, împreună cu memoria lor.

Trebuie să trăiești în așa fel încât să lași în urmă amintiri bune. Acest lucru se întâmplă doar dacă faci bine oamenilor și lași în urmă o impresie blândă și dulce.

Întrebare: Alik, clasa a IV-a, întreabă: “Ce să-ți cer? La urma urmei, știi deja totul.”

Răspuns: Nu contează că știu totul. Important este să ceri! Pentru că atunci când ceri, te apropii mai mult de Mine și eu îți pot da mai mult decât ceri. De asemenea, îţi pot oferi grija Mea specială, iubirea Mea, căldura Mea. Dacă pur și simplu vă dau ceea ce vă doriți fără să cereți, nu vă veți simți conectaţi cu Mine și veți rata cele mai mari și amabile sentimente calde din lume.

Întrebare: Goşa, clasa a IV-a, spune: “Adu-mi părinții înapoi în copilărie. Aș fi prieten cu mama mea.”

Răspuns: Dacă ar fi posibil să fii prieten cu părinții tăi ca și cu colegii tăi, ar fi grozav într-un sens. Dar, pe de altă parte, cum ați crește și v-aţi dezvolta? Cine v-ar învăţa?

Înseamnă că trebuie să învățăm să fim atât copii, cât și prieteni cu părinții noștri, să ne tratăm colegii ca pe prieteni și să învățăm de la toată lumea. În același timp, trebuie să oferim un exemplu bun tuturor celor din jurul nostru.

Întrebare: Ce ar trebui să învețe părinții în acest caz?

Răspuns: Părinții ar trebui să învețe să fie prieteni cu copiii lor, să fie însoțitori. Acest lucru este foarte important. Astfel de familii există, iar în acele familii copiii se simt confortabil și protejați. Ei nu sunt presați sau încorsetați în independența lor. Ei cresc deschis.

Din KabTV “Ştiri cu Dr. Michael Laitman” 10/28/24

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Comentariu: Dr. Yeşayahu Rubinstein, un om de știință israelian, susține că dublul helix care alcătuieştec ADN-ul nostru este ținut împreună printr-o serie de legături de sulf care se află într-un model între perechile de baze ale materialului genetic. Modelul care se repetă este 10, 5, 6, 5, care sunt literele ebraice (literele reprezintă numere în ebraică) Yod-Hey-Vav-Hey, care este numele lui Dumnezeu. Din aceasta, el afirmă că Dumnezeu și-a pus semnătura în ADN-ul nostru.

Răspuns: Relația dintre toate proprietățile posibile ale ADN-ului nostru se manifestă într-o matrice numită “Numele Creatorului”.

Dr. Rubinstein a descoperit o relație determinată în natură, care se încadrează în Yod-Hey-Vav-Hey. Această relație se manifestă în absolut orice! Doar uneori o observăm, o putem dezvălui, cerceta și scrie, iar uneori nu. Dar se manifestă peste tot, pentru că este o proprietate generală a naturii.

ADN-ul este o înregistrare a informațiilor umane.

Întrebare: Unde se află acesta?

Răspuns: În celulele noastre. Tot ceea ce suntem, este alcătuit din structuri proteice care sunt construite pe proprietatea a ceea ce se numește “trei linii” sau un helix dublu și scări care le conectează împreună, în Cabala.

Acest lucru este cunoscut în Cabala de 5.000 până la 6.000 de ani. Poate se știa înainte, dar de către cine?

Întrebare: Cum poate un om, în creșterea sa fizică, dar și morală, mentală, spirituală și de auto-dezvoltare, să nu rupă această spirală, ci dimpotrivă, să o întărească? De ce are nevoie pentru asta?

Răspuns: Pentru aceasta omul trebuie să se conecteze cu Creatorul. Și apoi își va restabili conexiunile rupte.

De aceea trebuie să ajungeți la un nivel în care să puteți fi în contact cu Creatorul, să primiți de la El acea forță primordială care vă va corecta ADN-ul, helixul vostru dublu, practic, să restabiliți linia de mijloc dintre ele.

Întrebare: În ce fel ajută pe om realizarea că în structura sa este înscris codul Creatorului?

Răspuns: Desigur! Toți suntem formați din aceste coduri. Toate celulele noastre, toate organele constau din relațiile dintre diferite sisteme proteice. Rezultatele creației Creatorului sunt înregistrate în ele, cum am fost creați de El, “El”, adică o forță superioară, un program superior.

Întrebare: Știm că uneori podul se rupe. În ce condiții se sparge prezența Creatorului, înregistrarea Sa?

Răspuns: Se rupe atunci când nu observăm nicio asemănare cu El. Prin aceasta provocăm probleme, boli, chiar moartea.

Întrebare: Care este funcția Lui în ADN-ul uman? Care este rolul Creatorului și cum ar trebui să Îi corespundem?

Răspuns: ADN-ul uman, așa cum am spus deja, este format din două sisteme proteice paralele, între care există punți de legătură, ca treptele unei scări. Aceasta este într-o formă foarte simplificată; există o mulțime de tot felul de completări. Toate se rezumă la menținerea unui echilibru între ele, care să corespundă interacțiunii lor reciproce, absolut altruiste. Dacă se realizează acest echilibru între ele, atunci semnalul corect este transmis de-a lungul acestor pași de conexiune, adică de-a lungul dispozitivelor mici de conectare (la urma urmei, sistemele de proteine ​​sunt foarte complexe) care echilibrează liniile din dreapta și din stânga.

Comentariu: Cum poate omul să devină mai bun?

Răspuns: Mai bun? Nici o problemă! Pentru aceasta, trebuie să-și dorească să devină mai bun. Și în conformitate cu dorința lui, spirala lui se va schimba în bine. Se va înfășura în direcția corectă, va interacționa cu alte spirale și va fi într-un mod absolut optim.

Întrebare: Cum poate omulsă stabilească contact, dialog, ca și cum ar verifica corectitudinea acțiunilor sale cu acest sistem?

Răspuns: Pentru asta, el trebuie să fie amabil. A fi bun înseamnă că trebuie să pună pe toți mai presus de sine și să existe pentru a face bine celorlalți. Atunci sistemul lui va funcționa corect. Are un astfel de stil intern, sens, mod, un mod de favor corect pentru sine și pentru ceilalți.

Comentariu: Un sistem atât de complex!

Răspuns: Nu este complicat. Principiul funcționării sale este foarte simplu.

În interior este foarte complex, pentru că trebuie să fie întruchipat în materie vie, în materie animală, în materie biologică. De aceea este dificil, deoarece pentru a traduce limbajul spiritual, limbajul simţirilor, dăruirea, iubirea și conexiunea în limbajul dintre elemente, practic nervi, proteine, necesită o transformare foarte mare.

Este necesar să se facă multe amprente diferite pe diferite niveluri ale acestui sistem de relații reciproc corecte, până când se coboară la interacțiuni bune la nivel de proteine. Este imposibil de imaginat!

Întrebare: Și cum să ții cont de toate aceste detalii fine?

Răspuns: Este imposibil. Îmi amintesc că mi-am pus aceeași întrebare. Și apoi mi-am dat seama că la nivelul nostru determinist nu ne putem imagina, face, simți, crea, construi, conecta și asambla ca un constructor.

Singurul lucru pe care îl putem face este să ne acordăm de cealaltă parte, din partea bunătății, a iubirii, a interacțiunii, a apropierii și a afecțiunii. Și atunci aceste interacțiuni vor avea loc în noi și vor corespunde speranțelor, aspirațiilor noastre. Ne aliniem spiralele proteice cu aspirațiile noastre.

Comentariu: Adică, omul trebuie doar să-și dorească ceva.

Răspuns: Nu, nu doar “trebuie doar să-ți dorești” și atât. Acest lucru nu se întâmplă, nu este hocus-pocus. Omul trebuie să lucreze asupra lui însuși, asupra gândurilor sale corecte, dorințelor și interacțiunilor bune cu ceilalți, iar apoi își va vindeca toate problemele din spirale cu asta.

Întrebare: ADN-ul este adesea numit materialul de construcție al vieții, deoarece conține codul genetic care stă la baza eredității.

Adică, ereditatea noastră este să fim absolut, așa cum spuneţi, amabili și să acționăm pentru binele tuturor. De ce acționează omul în sens invers? Unde este ruptă această spirală?

Răspuns: Nu, nu este stricată. Suntem special creați astfel pentru a ne adapta în mod conștient. Suntem creați nocivi, urâți, lacomi, pe scurt, egoiști în toate, pentru a ne acorda corect din această stare și astfel să ne vindecăm pe noi înșine și pe ceilalți: pe noi înșine, urmașii noștri, întreaga lume din jurul nostru.

Omul i se oferă posibilitatea de a se corecta, dar pentru aceasta trebuie să muncească. Pentru aceasta el trebuie să întâlnească un profesor și un grup adecvat. Are nevoie de multe condiții pentru a începe să se schimbe atât de mult încât și-ar putea corecta chiar structura proteică.

Întrebare: Ne putem schimba ADN-ul?

Răspuns: Ce înseamnă “schimbare”? Omul o poate corecta. Dacă se comportă corect, toate aceste erori sunt netezite.

Când el funcționează corect, ele funcționează corect. El funcționează la nivel de “Uman”, interacționează corect cu personalitățile din jurul lui, și în același timp, toate spiralele, proteinele etc. din interiorul lui încep și ele să interacționeze corect între ele. Adică de la un nivel superior, de la mental, psihologic și chiar spiritual, omul forțează structurile inferioare să intre în echilibru.

Întrebare: Ce înseamnă că omul acționează corect, astfel încât sistemul său să se dezvolte?

Răspuns: Înseamnă să tratezi pe toată lumea cu bunătate. Mai mult, acesta este momentul în care el atinge Creatorul. Acesta este deja cel mai înalt nivel. Atunci el devine egal cu Creatorul prin natura sa, prin acțiunile sale interioare. Din exterior, acest lucru poate să nu fie vizibil deloc. Și apoi întreaga sa structură devine treptat corectată. Ceea ce vă doresc tuturor.

Întrebare: De ce are omul nevoie de aceste cunoștințe? Să presupunem că știe că codul altruismului trăiește în el și nu poate face nimic în privința asta.

Răspuns: Într-un om există acest cod al altruismului, pe care trebuie să-l deschidă; trebuie să găsească cheia lui și să se acordeze singur la ea. El trebuie să o facă. O va face. Fiecare persoană!

Din KabTV’s “Ştiri cu Dr. Michael Laitman” 8/5/24

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Comentariu: Ştiinţa a dezmințit conceptul de moarte. Potrivit științei, viața unui om nu se termină cu moartea. Unii oameni de știință spun că conștiința persistă chiar și după moarte.

Răspunsul meu: Cum poate fi dovedit, arătat, înțeles sau simțit acest lucru?

Comentariu: Se spune că cortexul cerebral, partea gânditoare a creierului, emite unde timp de aproximativ 20 de secunde după moarte.

Răspunsul meu: Deci trăim încă 20 de secunde. Mare lucru!

Întrebare: De ce să studiem experiența morții dacă toate căile duc în cele din urmă către nicăieri?

Răspuns: Este foarte ciudat. Ce se întâmplă dacă găsesc ceva care îmi spune că sunt nemuritor? Atunci mi-aș vedea viața într-un mod complet diferit!

Întrebare: Există un concept de moarte în Cabala?

Răspuns: Nu, în realitate nu există moarte. Nu există timp. Cum poate exista moartea? Există doar o tranziție între stări, nimic mai mult.

Întrebare: Cum are loc o tranziție de la o stare la alta în spiritualitate? Este și ciclic, ca viață – moarte – viață?

Răspuns: În spiritualitate nu există ceva similar cu ce vedem în lumea noastră! Materia vie, biologică, nu are nimic de-a face cu spiritualitatea. Poate trăi sau muri în percepția noastră, dar nu are nicio legătură cu spiritualul. Nu simțim materia spirituală și nu este conectată cu cea fizică. Moartea sau viața corpului fizic spune ceva despre spiritual?!

Întrebare: Există un astfel de concept ca “persoană moartă din punct de vedere spiritual”? Ce înseamnă?

Răspuns: Omul este mort spiritual pentru că nu există spirit în el. Spiritul se referă la calitatea dăruirii către alţii, nu la calitatea primirii de la alții.

Viața noastră pământească este despre dorința de a primi de la tot ceea ce ne înconjoară, sub toate formele – la nivel mineral, vegetal, animal și uman.

Viața spirituală, pe de altă parte, este atunci când nu luăm din exterior, ci dăruim din interior, când încercăm să împărtășim, să ajutăm și să radiem spre exterior. Aceasta se numește viață spirituală. Schimbați o viață cu alta și veți descoperi ce este nemurirea.

Comentariu: Fizicienii spun că o parte din tine va trăi foarte mult timp. Și acea parte este energia ta. Ei spun că, conform primei legi a termodinamicii, energia care susține viața este păstrată și nu poate fi distrusă. Frumos, nu-i așa?

Răspunsul meu: Foarte frumos, dar nu există deloc. Aceasta pentru că lumea noastră nu există; există doar în imaginația noastră. Prin urmare, tot ceea ce percepem ca trupuri, viețile noastre, nașterea, dezvoltarea, moartea, toate acestea sunt doar imaginația noastră, în interiorul nostru, și nimic în afară.

Tot ceea ce vedem în jurul nostru, toată această existență vastă și solidă, este doar imaginația noastră.

Întrebare: Atunci ce este omul?

Răspuns: Și omul este la fel. În interiorul nostru este un fel de mecanism pe care îl programăm într-un mod specific. Învârte imaginile lumii noastre în care se presupune că trăim. Așa cum dormi și vezi un vis în care se pare că ai experimentat ceva, la fel și viața asta este ca un vis.

Și apoi te trezești: “Oh! A fost un vis sau o viață?” Nu, era așa-zisa viață, care este în esență, un vis.

Asta este tot ce există. Viața noastră actuală este pur și simplu o stare din care încă nu ne-am trezit.

Întrebare: Atunci poate că oamenii în încercarea lor de a descoperi misterul morții caută viața reală?

Răspuns: Exact asta fac. Pur și simplu nu știu cum să o găsească. Ei caută noi aventuri în acest vis.

Întrebare: Ce este deci, viața adevărată?

Răspuns: Să te trezeşti. Și te poți trezi doar când începi să te ridici deasupra egoismului tău. Aceasta este ceea ce ne învață Cabala: cum să descoperi secretul vieții, cum să te trezești și să trăiești cu adevărat.

Întrebare: Care este atunci secretul nemuririi, nu al corpului fizic, ci al celui spiritual?

Răspuns: Nici corpul fizic nu există. El există doar în imaginația noastră, la fel ca întreaga lume. De aceea lumea este numită “Olam” din cuvântul “ne’elam” (ascuns), iar cuvântul “ha’alama” (ascundere), o stare de umbră. Aceasta este starea noastră actuală.

Întrebare: Cum poate omul să treacă prin aceste “holograme”, să descopere această viață și să obțină nemurirea?

Răspuns: Pentru a face acest lucru, omul trebuie să se angajeze în metoda propriei învieri.

Când omul începe să vadă viața nu în ei înșiși, ci în alții, pe ei înșiși în alții, așa se trezește.

[253196]
Din KabTV “Știri cu Dr. Michael Laitman” 22/09/19

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Comentariu: Se întâmplă să construim sistemul în așa fel încât să interferăm unul cu celălalt.

Răspunsul meu: Nu contează. Atât timp cât suntem egoiști, interferăm mereu unul cu celălalt. Așa că învățăm din asta.

Comentariu: În același timp, spuneţi că atunci când totul funcționează stabil, înseamnă moarte.

Răspunsul meu: Nu va fi stabil pentru noi. Întotdeauna va apărea ceva. Și dacă nu, atunci voi încerca. Cum altfel o putem face? Trebuie să simțim că sunt necesare schimbări.

Să presupunem că am accesat internetul acum. Este un întreg sistem pe care îl construim. Prin aceasta, punem bazele pentru societatea viitorului.

Mai mult, dorim să creăm un sistem interactiv online în care toată lumea să participe activ. Intri în el ca și cum ai păși într-o lume fermecată cu un joystick sau alt dispozitiv, ca și cum ai fi implicat într-un joc, într-un spațiu comun în care milioane de oameni pot fi prezenți simultan.

Din KabTV “Am primit un apel. Sunt necesare schimbări” 17/04/10

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Vreau să întreb despre gândire și vorbire. Cum poate omul să se țină sub control? Este prin reținerea impulsurilor, sau prin exprimarea completă chiar și a trăsăturilor lor negative? Să presupunem că cineva vrea să spună ceva urât unui alt om, fie că o spune, fie nu?

Răspuns: Regula este foarte simplă: străduiește-te spre scop și tot ce apare pe parcurs se va desfășura. Rău sau bun nu contează; principalul lucru este să continuați să vă îndreptați spre scop.

De exemplu, conduci de-a lungul unui drum. Sunt gropi, pavaj denivelat și unele dealuri, dar trebuie să mergi în continuare spre destinație, alegând întotdeauna calea cea mai dreaptă și mai directă. Și orice vei întâlni pe drum îți este dat de Creator pentru a te modela într-un fel.

De aceea pe calea spirituală trebuie să fii recunoscător în mod egal și pentru cele rele și pentru cele bune. La fel! Acesta este testul pentru om. Să spunem că azi “ai fost lovit în cap”, dar ieri totul a fost minunat. Totuși, în inima ta, simți la fel. Absolut la fel! Asta înseamnă că te miști deja drept înainte.

Din KabTV “Am primit un apel. Corectarea răului în bine” 17/06/10

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Cum ar trebui să se comporte omul față de grup? Cum se poate integra el în grup cât mai mult posibil și să primească lumina?

Răspuns: Integrarea în grup cât mai mult posibil înseamnă să influențezi grupul cât mai mult posibil, astfel încât măreția scopului, măreția Creatorului și măreția unității să se dezvăluie în interiorul lui.

Mai mult, omul trebuie să se smerească în fața grupului, astfel încât ceea ce ai pus în el să poți primi înapoi, înmulțit cu puterea grupului. Nu poți primi de la grup ceea ce este în el. Nu poți primi decât atât cât îți dorești să primești și atât cât ţi-ai arătat ţie însuţi în această dorință.

Întrebare: Ce înseamnă să te smereşti? Înseamnă să devii ca o “cârpă”?

Răspuns: Dimpotrivă! Nu mă smeresc eu, ci egoul meu. Simt că îmi presez egoul în jos. Există ceva în interiorul meu pe care îl resping, îl smulg din mine însumi, și în același timp, sunt în unitate cu prietenii mei.

Nu mă simt inferior lor. Dacă mintea mea egoistă și dorințele egoiste sunt mai joase decât ale lor, atunci eu, “Eu-ul” meu interior, spiritual, fuzionează cu ei în acel moment, pentru că într-un fel elimin despărțirea dintre noi, o cobor. Și între punctul meu din inimă și vastul lor vas comun, nu mai există obstacole — bariera este îndepărtată.

Din KabTV “Am primit un apel. Să diminuezi egoismul” 3/6/10

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Suedia este cunoscută pentru accentul pus pe echilibrul dintre viața profesională și viața privată, cu timp de concediu generos, concediu pentru creșterea copilului și program de lucru flexibil, care contribuie în general la ratele mai scăzute ale epuizării, în comparație cu alte țări. În ciuda acestui fapt, unele studii arată că epuizarea este încă o problemă în creștere în Suedia și unele cercetări sugerează că lucrătorii mai tineri pot fi mai susceptibili. Se pare că problema este că oamenii nu își pot gestiona timpul corect.

Întrebare: Cum îți poți umple timpul liber? Se formează un vid. Cum poate omul să-l umple astfel încât să nu sufere?

Răspuns: Cu sensul vieții. Sensul vieţii este lucrul cu care trebuie să-l umpli!

Și nu este de găsit nicăieri. Lipsa de sens începe în cele din urmă să sufoce omul! Își vede toată viața înaintea lui; la urma urmei, continuăm să ne dezvoltăm. Omul vede unde începe, cum continuă și unde se termină totul. Și acum, în loc de 50 până la 60 de ani, viața a devenit de două ori mai lungă. Cine are nevoie de asta?

Întrebare: Care este soluția?

Răspuns: Să dezvăluim adevăratul sens al vieții pe care ni-l dă natura. Acest lucru este dincolo de egoismul nostru, dincolo de înțelegerea noastră. Pentru a face acest lucru, trebuie să crești. Pentru a face acest lucru, trebuie să ne deschidem ochii și să vedem o natură complet diferită, sistemul în care existăm, nu cel egoist.

Schimbați baza conducerii universului și veți vedea unde vă aflați cu adevărat și ce fel de lume puteți descoperi voi înşivă. Apăsați butonul și schimbați întreaga lume.

Întrebare: Unde este acest buton? Unde îl pot găsi?

Răspuns: În inima omului. Natural! Omul trebuie să înțeleagă că trebuie să se schimbe pe sine și astfel să schimbe lumea.

Comentariu: Într-unul dintre programele dvs., aţi spus că dorința de a căuta cel mai înalt sens al vieții nu poate fi cumpărată. Adică nu o poți găsi și nu ţi-o poți apropia.

Răspunsul meu: Da, este imposibil. Dacă omul trebuie să descopere lumea superioară, sensul vieții, atunci este acolo, dacă nu, atunci nu. Dar, judecând după starea actuală a umanității, vedem că ne îndreptăm cu toții într-acolo.

Astăzi, mulți oameni se lasă duși de cap, căutând și sperând să găsească măcar un alt univers. Un alt univers! Adică vreau să trec dincolo de această realitate, vreau să văd altceva. Dacă îmi înfățișez această lume și este desenată în mine, atunci vreau să o imaginez diferit. Vreau să o atrag.

Acesta este momentul în care știința Cabala apare și spune: “Te rog, iată pensulele tale, iată o pânză goală pentru tine – pictează!” În asta trebuie să se implice oamenii.

Comentariu: Este o imagine foarte optimistă. Pe de o parte, o entitate distruge toate casele de carton dintr-o persoană ca și cum ar fi târât-o într-un nou coridor. Dar omul, în mijlocul acestei distrugeri, nu vede acest coridor. Este ca și cum ar fi un fel de partiție.

Răspunsul meu: Acesta este consimțământul nostru interior de a dezvălui lipsa de semnificație a înțelegerii noastre și limitările simţirilor noastre. Va trece. Viața ne învață. Sunt un mare optimist.

Întrebare: Puteți să ne descrieţi noua realitate? Aţi spus: “Apăsați un buton în inima voastră și veți dezvălui noua realitate”. Cum va arăta?

Răspuns: “Un buton în inimă” înseamnă că trebuie să te străduieşti și să începi să percepi altfel lumea din jurul tău și pe tine însuți. Apoi, vei vedea că exiști de fapt într-o altă realitate. Acesta este cu adevărat un miracol, dar se întâmplă prin tine, atunci când te schimbi, îți schimbi valorile și vezi o altă lume – lumea opusă.

Aici trebuie să înțelegem că întreaga noastră natură, întregul nostru univers și întreaga noastră lume există doar în imaginația noastră. Și această imaginație este în prezent egoistă. Schimbând-o într-una altruistă, vom vedea o lume diferită. Aceasta va fi lumea superioară — lumea altruismului, lumea iubirii.

Întrebare: Va fi aceeași lume, dar o vom vedea altfel?

Răspuns: Nici noi nu vedem lumea noastră. O vedem în noi, în calitățile noastre. Dacă proprietățile noastre se schimbă, vom vedea o lume nouă.

Trebuie doar să ne schimbăm pe noi înșine. Toată lumea asta din jurul meu, nu există. Este în mintea noastră. Doar în mintea noastră! Este în inimă. Doar în inima omului.

Din KabTV “Știri cu Dr. Michael Laitman” 9/12/19

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

”Există un exercițiu puternic care este destul de simplu și am început să îl folosesc acum mulți ani.

Pe oricine am întâlnit în drumul meu, fie el om sau insectă, primul gând pe care îl permit este: “Îți doresc fericire!”

Dar cel mai important lucru este că acest gând ar trebui să fie pe primul loc: “Îți doresc fericire”.

Acest gând va schimba complet ceea ce se întâmplă între tine și această persoană. Spun asta din experienta personală.

Uneori este foarte dificil când întâlnești un inamic, când te trezești față în față cu o situație neașteptată, grea. Dar în acest moment ai ocazia de a crea un spațiu diferit în jurul tău. Înainte ca emoția negativă să te stăpânească, ai timp să o transformi: “Îți doresc fericire.”

Încercaţi și vedeţi cât de mult se schimbă totul în viața voastră” (Richard Gere).

Întrebare: Acest prim gând “îți doresc fericire” poate schimba spațiul dintre oameni?

Răspuns: Da.

Întrebare: De ce?

Răspuns: Pentru că omul se poziționează într-un mod pozitiv față de altul, fără să aștepte nimic în schimb.

Comentariu: Este remarcabil.

Răspunsul meu: Este incredibil, da.

Întrebare: Dacă exersez acest exercițiu și încerc să-l fac mecanic, mă poate schimba?

Răspuns: Da, de la egoism la altruism, de la a fi un om rece, la a fi amabil.

Întrebare: Se poate schimba omul?

Răspuns: Da, aceasta este dorința omului de a se schimba. Dacă nu renunță la această dorință și își imaginează în mod constant cum se poate schimba în fiecare caz, aceasta îl transformă.

Întrebare: Și funcționează?

Răspuns: De aceea funcționează.

Întrebare: Spuneţi-mi, acest exercițiu poate fi aplicat cu adevărat atunci când întâlnești un inamic pe care îl urăști, când emoțiile sunt copleșitoare? Poate reuși omul să introducă acest gând?

Răspuns: Acest lucru necesită pregătire. Omul trebuie să înțeleagă cum ar trebui să relaționeze cu inamicul.

Întrebare: Dar cum? La urma urmei, este tot un inamic.

Răspuns: De ce este un inamic? Acest lucru necesită munca preliminară semnificativă. Dacă o astfel de muncă a fost cu adevărat făcută, omul nu ar putea face rău altuia. Sunt absolut sigur de asta, pentru că trebuie să devenim diferiți. Trebuie să facem lumea diferită. Dacă depinde de noi, de oameni, trebuie să ne refacem.

Întrebare: Și unde este Creatorul în ceea ce spuneţi?

Răspuns: Creatorul nu vrea să fie printre oameni.

Întrebare: Printre astfel de oameni?

Răspuns: Deloc! El ne-a dat natura, El ne-a dat fundamentul pentru a ne schimba. Pe baza acestui lucru, El se va raporta diferit la noi.

Întrebare: Deci avem această scânteie în noi pentru a ne schimba pe noi înșine? Acest punct de lumină?

Răspuns: Da.

Întrebare: Chiar și în întuneric complet?

Răspuns:  Suntem cei mai sofisticați egoiști.

Comentariu: Și totuși, spuneţii că există această scânteie de lumină înăuntru.

Răspunsul meu: Da.

Întrebare: De ce insistă Richard Gere, precum și dvs., că acest gând trebuie să fie primul, înaintea tuturor celorlalte, care trebuie să-și facă drum?

Răspuns: Da, înainte de a fi stricat.

Întrebare: Deci toate celelalte gânduri îl strică?

Răspuns: Da, dar acest gând, dacă este primul, este interesant să vezi cum îți va răspunde omul.

Întrebare: Dacă practici în mod constant acest exercițiu, căzând, ridicându-te, reușind sau nereușind, poate schimba perspectiva unui om asupra lumii? Ar putea această lume să devină brusc strălucitoare?

Răspuns: Da.

Întrebare: Dar nu este întunecată? Sau este luminoasă? Cum este?

Răspuns: Nu este nici una, nici alta. Adică, o putem face strălucitoare.

Întrebare: Dacă spun tuturor: “Vreau să fii fericit” și dintr-o dată funcționează, se schimbă lumea și devine fericită?

Răspuns: Da.

Întrebare: Dar cine este fericit? Lumea sau eu?

Răspuns: Tu ești fericit.

Întrebare: Eu sunt fericit? Deci, totul este pentru mine, ca să mă schimb?

Răspuns: Lumea este doar o reflectare a stărilor noastre interioare.

Întrebare: Deci ceea ce am înăuntru este ceea ce văd?

Răspuns: Da.

Întrebare: Ce principii spirituale sunt implicate aici? Principiile umane sunt clare, dar cum rămâne cu cele spirituale?

Răspuns: Principiul spiritual este foarte simplu: dacă îi dorești fericire altuia și acționezi conform ei, creezi relații minunate între tine și ceilalţi.

Întrebare: Și acesta este un principiu spiritual?

Răspuns: Da.

Întrebare: Putem spune că în acest fel și eu stabilesc relații, similar cu Creatorul?

Răspuns: Desigur.

Întrebare: Și El cu mine?

Răspuns: Da.

Din KabTV “Știri cu Dr. Michael Laitman” 9/12/24

Filed under: Criza, globalizare, Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca in grup, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→