Întrebare: În Israel, părinții copiilor mici cu vârsta cuprinsă între trei luni și trei ani au ieșit în stradă pentru a cere ca Ministerul Educației și Guvernul să stabilească supravegherea creșelor. Cunoaștem numeroase cazuri în care îngrijitorii au tratat sugarii inadecvat și abuziv și chiar au dus la rezultate fatale.

De ce apare ura față de ceea ce pare a fi cel mai bun și mai inocent lucru din lume, un copil mic?

Răspuns: În primul rând, aceștia sunt copiii altora, nu ai lor. Deși pot apărea chiar și cu proprii lor copii astfel de atitudini.

Chestiunea este că iubirea și ura, viața și moartea sunt foarte aproape una de alta, practic una lângă alta. Se însoțesc reciproc și uneori se înlocuiesc literalmente una pe alta.

Acest lucru vine din natura umană, deoarece trecerea de la iubire la ură este foarte neclară și fragilă. Aceleași dorinţe puternice sunt la lucru, dar schimbă polii, apare un fel de polarizare și acesta este rezultatul.

Știm că la fel se întâmplă și cu părinții. Dar părinții care își uită copiii în mașină? Ei doar îi șterg complet din mintea lor. Și ce poți face în privința asta?

Și când vorbim despre îngrijitorii pentru care aceasta este doar o slujbă, poate chiar una pe care o urăsc, pe care sunt forțați să o facă pentru că nu pot face altceva, dar totuși trebuie să își câștige existența, acei copii devin obiectele urii lor.

În măsura în care își urăsc munca și viețile lor mizerabile și defavorizate, ei transferă toate acestea asupra copiilor.

Egoismul de astăzi, intoleranța de astăzi se regăsește atât la femei, cât și la bărbați, iar atitudinea față de lume și față de copii este nefirească. Trăim într-o generație în care egoismul ne obligă să-l corectăm; altfel, nu vom supraviețui.

Întrebare: Aţi spus că tranziția dintre iubire și ură este foarte fragilă. Cum poate omul să regleze sau să recunoască acest moment de tranziție, astfel încât să nu-și piardă controlul?

Răspuns: Nu poate exista iubire fără ură, nici ură fără iubire, la fel cum nu poate exista un pozitiv fără un negativ. Ele lucrează împreună. Dar ce să considerăm pozitiv și ce negative, depinde de om.

Prin urmare, dacă mă iubesc, atunci văd negativul în toți ceilalți. Dar dacă vreau să mă corectez și să-mi văd propriile defecte, atunci pot vedea aspecte pozitive în ceilalți.

Și aici apare o problemă foarte serioasă. În timpul nostru, în noi apar dorințe și trăsături pe care suntem obligați să le corectăm către contrariile lor polare. Dacă nu facem asta, vedeți ce se întâmplă.

Nu dau vina pe acei îngrijitori din creșe sau din grădiniță, nici pe cei care prezintă diverse tendințe sadice sau abuzive, pentru că pur și simplu nu lucrează cu ele. Masele umane au nevoie de îngrijire, muncă și educație. Înainte de a deveni îngrijitori, ei trebuie să fie hrăniți, iar acest lucru nu se face.

Întrebare: Este posibil să devii profesor sau îngrijitor nu prin vocație, nu natural, ci prin educația sau formarea despre care vorbiţi?

Răspuns: Acest lucru este foarte dificil. Pentru că în loc de o înclinație firească de a fi îngrijitor, dacă nu vrei să fii unul, va trebui să-ți imaginezi un obiectiv mai înalt pe care vrei să-l atingi, și prin urmare, să fii pregătit să devii îngrijitor. Acest lucru necesită o muncă foarte serioasă asupra propriei persoane.

Întrebare: Omul este un grup de hormoni, chimie și așa mai departe. Educația reprezintă doar 10% din ceea ce devine el. Ce altceva se mai adaugă unui om în afară de acești hormoni și această chimie care îl fac să treacă de la o stare de bunăvoință la rău? Cum explodează brusc egoismul în ei?

Răspuns: Adevărul este că am devenit foarte apropiați unul de celălalt, dar nu lucrăm asupra noastră. Drept urmare, ne influențăm negativ unul pe celălalt. Mass-media, toate acestea au un impact extraordinar. Văd în mod constant imagini și exemple proaste în fața mea și nu mă costă nimic să le imit. Le imit involuntar.

Așa că tot ceea ce vedem pe ecrane sau smartphone-uri intră în noi și ne obligă să ne comportăm ca acei așa-numiți “eroi” pe care îi vedem. În esență, întreaga problemă ține de mass-media.

Întrebare: Să luăm un om, care pe de o parte vrea să fie îngrijitor, profesor, mamă sau părinte. Ei tratează bine un copil sau copiii, dar deodată vine un moment în care simt că se ridică ceva în ei pe care nu îl pot controla. Ce ar trebui să facă?

Răspuns: Da, nu se pot controla pentru că din nou, impulsurile lor interioare sunt mai puternice decât toți factorii de reținere. Chiar și cei despre care au auzit sau au citit, cum ar fi modul în care oamenii sunt pedepsiți pentru că sunt așa, nu ajută. Ei nu se pot reține; mecanismul lor de reținere se oprește. Asta este. Nu se poate face nimic.

Întreaga problemă este că trebuie să oferim oamenilor exemple adecvate de comportament, atât unul cu celălalt, cât și cu copiii.

Nicio teamă sau pedeapsă nu poate reține sau să oprească ceva – doar un exemplu bun poate.

Din KabTV “Știri cu Dr. Michael Laitman” 7/8/19

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Trăim în agitația vieții, uitând adesea pe cei dragi, familia, colegii și pe prietenii noștri. Uităm să spunem cuvinte amabile, să recunoaștem că sunt importanţi și necesari, că sunt remarcabili.

Există o vorbă: “Cuvintele pot ucide, iar cuvintele pot vindeca”. De ce este atât de important ca omul să audă complimente?

Răspuns: Pentru că omul este un egoist. De aceea este atât de important pentru ei să audă lucruri bune despre ei înșiși. Iar dacă se spun lucruri rele, îi doare într-un mod diferit, opus.

Comentariu: Dar știm că atunci când omul aude ceva bun, este imediat gata să îi întâlnească pe alții la jumătatea drumului și să facă ceva pentru ei. Și invers.

Răspunsul meu: Desigur. Pentru ei, este o recompensă, așa că sunt pregătiți. Este un mare stimulent pentru egoismul lor.

Cu toate acestea, dacă omul are un scop în viață, vede acel obiectiv ca fiind adevărat și corect, a decis asupra lui și acționează în consecință, atunci alții pot spune lucruri bune sau rele despre comportamentul, obiectivul, acțiunile sau viața sa și asta nu îl afectează deloc. Acest lucru se datorează faptului că sunt încrezători că acţionează corect.

Complimentele în timpul nostru sunt interacțiuni nesincere, deoarece sunt întotdeauna egoiste.

Dacă inspir pe cineva, dacă îl împing către un scop, ar trebui să fie pur și simplu munca mea continuă – să-i ajut pe alții să se ridice și să avanseze spre scopul vieții, să-l atingă. Și făcând acest lucru, nu ofer un compliment, ci ofer un element necesar de progres.

Întrebare: Sufletul are nevoie de complimente?

Răspuns: Egoismul nostru necesită complimente. Acesta este întregul nostru fundament, asta suntem noi: egoiști!

Și așa, când cineva îmi spune: “Uau! Uită-te la tine! Ești uimitor!” și așa mai departe, mă simt important, câștig energie și pot face ceva. Sunt gata să răsplătesc o astfel de persoană în același mod, pentru că ea m-a inspirat. Dar, în principiu, totul se datorează faptului că suntem egoiști.

Strict vorbind, relațiile nu ar trebui să fie construite pe complimente, ci pe sprijin reciproc, în care fiecare om susține orice alt om în urmărirea obiectivelor vieții.

Întrebare: Cum arată sprijinul reciproc adecvat?

Răspuns: Este un exemplu de “Iubește-ți aproapele ca pe tine însuți”.

Oamenii văd că lucrezi asupra ta pentru a te uni cu ceilalți, pentru a te corecta, pentru a-i ajuta să se corecteze, pentru a-i ajuta să înțeleagă sensul vieții, încotro să se miște, cum să ducă la bun sfârșit viața, cu ce rezultat, care ar trebui să fie acel rezultat, și așa mai departe. Când acționați în acest fel, oferiți în mod natural un exemplu celorlalți, iar ei se străduiesc să acționeze în mod similar.

Comentariu: În Cabala, există o regulă: vorbiți despre măreția prietenilor.

Răspunsul meu: Dar acesta nu este un compliment. Este un element necesar al muncii noastre spirituale. Diferența constă în motivul pentru care o spun. O spun pentru a oferi cuiva direcție în dezvoltarea sa, un scop și putere.

Un compliment, de regulă, se spune că măgulește pe cineva, îi oferă un sentiment de importanță personală. Dar în studiul nostru, în Cabala importanța nu este în noi, ci în munca și scopul nostru – în Creator, pe care încercăm să-L dezvăluim. Așa că nu le-aș considera complimente.

Întrebare: Cum ar trebui să vorbim corect despre măreția prietenilor? Poate servi asta ca exemplu pentru alții?

Răspuns: De regulă, nu vorbim despre măreția unui prieten direct prietenului. Vorbim despre măreția lor între noi pentru a îi ridica în ochii noștri, astfel încât să ne poată servi drept exemplu. Pentru că dacă îi vorbim direct unui prieten, despre măreția  lui, în esență îi coborâm prin umflarea ego-ului lor.

Întrebare: Asta îl transformă într-un compliment?

Răspuns: Da, și un astfel de compliment va avea un efect negativ asupra lor. Prin urmare, nu văd ca fiind benefic. Cu un copil putem spune: “Ce băiat deștept ești, ce deștept! Uite ce bine ai facut totul, ce frumos!” Și se umflă de mândrie.

Dar pentru un adult (mă refer la oamenii din cercul meu), astfel de complimente sunt inutile.

Întrebare: Care este sfatul dumneavoastră pentru oameni? Cum ar trebui să fie construite relațiile, astfel încât în ​​fiecare moment să se simtă necesari și importanţi unul pentru celălalt?

Răspuns: Prin implicarea într-o muncă semnificativă. Înaintând împreună într-o călătorie către unitate, pentru a dezvălui Forța superioară, scopul superior al existenței și natura superioară. Acesta nu este un compliment – este întreaga noastră viață.

Din KabTV “Știri cu Dr. Michael Laitman” 27/06/19

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca interioara, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Mulți oameni doresc să cucerească Everestul, unul dintre cele mai înalte vârfuri de pe Pământ. Înălțimea Muntelui Everest ajunge la 8.848 de metri deasupra nivelului mării. Alpiniștii și oamenii de știință au dat acestei zone înalte a muntelui numele de “zonă a morții”.

De ce se străduiește omul să cucerească aceste vârfuri de neatins?

Răspuns: Este un sport, un joc, să-ți demonstrezi că poți să o faci, ca ceilalți. Există o dorinţă în om de a se aşeza deasupra naturii.

Întrebare: Omul se străduiește să cucerească un munte, să ajungă mai sus, să fie mai bun și să-şi demonstreze șieși și altora că poate depăși limita puterii umane. Ce ar trebui să facă el mai mult, mai bine, depăşind și necedând în ascensiunea lui spirituală interioară?

Răspuns: În general, omul dorește să cucerească vârfuri, să fie deasupra naturii, să se ridice deasupra sa și să se realizeze în punctul cel mai critic. Aceasta este o trăsătură umană.

Desigur, un animal nu va merge acolo. El înțelege perfect ce este mai bine sau mai rău pentru el, și se străduiește întotdeauna pentru confort maxim.

Pentru om, dimpotrivă, zona de confort maxim nu înseamnă nimic dacă mai există posibilitatea de a se afirma ca persoană. Pentru că în el există nivelurile mineral, vegetal și animal ale naturii, dar chiar și mai sus de acestea este un nivel de uman în el.

Întrebare: Ce este nivelul uman care îl bântuie și îl împinge în toate aceste pericole?

Răspuns: El vrea să fie deasupra naturii. Există un punct suplimentar în el numit uman. Dar rezidă în interiorul animalului din el. Prin urmare, atunci când dezvoltăm umanul în noi, animalul începe să sufere: “De ce naiba nu te gândești la mine, nu la animal, ci la ceva deasupra mea?” Apoi, intrăm într-un conflict: omul se străduiește în sus și animalul moare.

Dacă omul și-ar propune cu adevărat să se ridice deasupra nivelului animal din el, nu ar traversa oceanele, nu ar asalta vârfurile munților sau nu ar coborî în adâncurile mării. Sensul vieţii nu se găsește în aceste locuri; el constă în cucerirea naturii interioare și a mediului.

Întrebare: Ce înseamnă să te ridici deasupra nivelului naturii din punctul de vedere al Cabalei?

Răspuns: A te ridica deasupra nivelului naturii înseamnă a te ridica deasupra egoismului tău. Pentru că egoismul nostru este în noi pe trei niveluri: mineral, vegetal și animal; a ne ridica deasupra înseamnă a ne ridica deasupra egoismului nostru, adică de la o stare de ură față de semeni la iubirea față de ei.

Întrebare: De ce este mai ușor să cucerești vârfurile exterioare sau adâncimile exterioare?

Răspuns: Aceasta este o creștere și mai mare a egoismului, dorința de a-l ridica mai sus! Vreau să fiu mândru de asta: “Priveşte la mine! Animalul meu s-a cățărat acolo unde niciun animal nu s-a urcat vreodată, dar eu am făcut-o!”

Ce este uman în asta? Nimic! Dacă o mașină o poate face, ce rost are să merg eu acolo?

Întrebare: V-ați întâlnit cu șeful unei mari organizații de Aikido. În timpul conversației, el a spus că înţelepciunea Cabala vorbește despre uimitoarea conexiune verticală dintre om și Dumnezeu.

Ce este această conexiune care ajută omul să anticipeze ce se va întâmpla în viitor: rezultatul unui duel, rezultatul evenimentelor?

Răspuns: Acesta este momentul în care omul se ridică deasupra naturii sale. Când sunt clar conștient că din toate părțile, acolo unde “eu-ul” meu există, încerc să trec peste el. Dar nu trebuie să urc sau să mă scufund pentru a face asta. Pentru a face asta, am nevoie doar de tensiunea interioară, de dorința mea de a ieși din mine.

Cer naturii ajutor pentru a mă lăsa să fac asta. În acest fel, transcend mai degrabă decât să încerc să o fac fizic.

Întrebare: Ce înseamnă să treci peste “eu”?

Răspuns: Să mergi dincolo de egoism, de la ura pentru ceilalți până la iubirea pentru ei.

Întrebare: Mulți salută acest lucru. De ce nu vor să o implementeze?

Răspuns: Este foarte, foarte greu. Este nevoie nu doar de o metodă, ci de toate condițiile externe pentru a o implementa corect. Nu este ușor.

La fel ca Muntele Everest, mulți oameni vor să urce, dar foarte puțini reușesc și unii chiar mor la câțiva metri mai departe.

Dar simt că ne îndreptăm către o stare a umanităţii și a naturii în care putem depăși literalmente această barieră, potențiala tranziție între egoism și iubire.

Întrebare: Ce va aduce norocul necesar?

Răspuns: Ce ne va ajuta să depășim această ascensiune spirituală? Dezvăluind măreția scopului. Ni se va dezvălui ca fiind măreț și special și apoi ne vom putea ridica la el.

Din KabTV “Știri cu Dr. Michael Laitman” 22/08/19

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Care este sensul citirii surselor cabaliste? Omul pur și simplu deschide o carte, o citește, și făcând asta, influențează deja natura, să presupunem, un vulcan?

Răspuns: Da, desigur, făcând asta deja influențează vulcanul.

Întrebare: Există opt miliarde de oameni în lume. Cum le puteți demonstra că o carte poate influența întreaga umanitate?

Răspuns: În primul rând, oricum nu există nicio cale de ieșire și omul va accepta metoda Cabala, indiferent dacă vrea sau nu. Suferinţa te va face să crezi în orice.

În al doilea rând, de ce să nu încerci? La urma urmei, există o logică în știința Cabala; conține un adevăr atât de dur, de oţel și de zdrobitor, încât omul vede că acest lucru este într-adevăr așa.

Funcționează foarte direct și se bazează pe date specifice, parametri, combinații de două forțe pe care omul le vede în jurul său și ele îi explică brusc tot ce i se întâmplă, atât de simplu și atât de specific. Drept urmare, omul se convinge de adevărul lor chiar și din logica sa pământească, ca să nu mai vorbim că aceasta este o știință pe care întreaga lume o respectă și o apreciază, deși îi este frică de ea. După cum se spune, dacă unui om îi este frică, atunci el are respect.

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Se spune că poporul Israel este obligat să se pregătească pe el însuși și pe toți oamenii lumii pentru spiritualitate, studiind Tora și poruncile.

Simt că suntem intermediari între întreaga lume și Creator. Cum ne putem îmbunătăți munca?

Răspuns: În fiecare zi trebuie să extragem putere, o direcție mai precisă și un obiectiv mai clar din materialul citit, astfel încât să nu greșim și să simțim constant că ne corectăm progresul de ieri, pentru mâine.

Întrebare: Înălțăm în mod constant rugăciuni, dar la fel și întreaga lume. Cum se leagă aceste rugăciuni? Sau ne adunăm împreună, iar lumea întreagă ni se alătură mai târziu?

Răspuns: Nu, rugăciunile sunt integrate unele în altele și ridică starea de spirit. Numai unitatea noastră ajută toate națiunile lumii. Noi, ca intermediari, coborâm MAD (Mei Dhurin) către națiunile lumii.

Din Lecția zilnică de Cabala 24/1/25, Scrierile lui Baal HaSulam, Articole – “Arvut [Garanția reciprocă]”

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Comentariu: Aţi spus odată că scopul omului pe Pământ nu este doar dezvoltarea, ci dezvoltarea spirituală.

Răspunsul meu: Da, scopul omului este să urce la următorul nivel al existenței, să intre într-o nouă matrice, o nouă dimensiune.

Întrebare: Omenirea și-a pierdut drumul? Sau totul a fost intenționat?

Răspuns: Bineînțeles că a fost intenționat, pentru a ne oferi posibilitatea de a face această ascensiune independent.

Făcând o ascensiune independentă din lumea noastră în lumea superioară, în timp ce încă trăim în această lume și în acest corp, începem să realizăm cine este Creatorul, nivelul Său și devenim egali cu El. Ajungem să înțelegem ce a făcut El și de ce a creat El lumea noastră din lumea superioară în acest mod specific. Prin acest proces, Îl cunoaștem.

Creatorul a făcut o imagine completă, apoi a dezasamblat-o și a spart-o, iar acum trebuie să o punem la loc. Prin asamblarea acestei imagini, începem să înțelegem ce sunt aceste piese, cum se potrivesc, de ce sunt făcute astfel și de ce El, după ce a creat imaginea, a rupt-o special pentru noi. Făcând acest lucru, atingem mintea Lui și intențiile Lui față de noi.

Drept urmare, devenim asemănători cu El.

Din KabTV “Am primit un apel. Scopul omului” 19/04/10

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Israelul este responsabil pentru unitatea lumii. Ce fel de unitate este? Cum poate fi prezentată și explicată lumii întregi?

Răspuns: Trebuie să simțim că toți prietenii noștri din lume există într-o singură dorință, în care toți se unesc în ea și sunt atrași de centrul grupurilor lor de zece, și prin ei, de centrul Kliului mondial.

Întrebare: Deci, când spunem că suntem responsabili pentru întreaga lume, ne referim la Kli-ul mondial și nu la întreaga lume, la toți oamenii?

Răspuns: Desigur.

Din Lecția zilnică de Cabala 24/1/25, Scrierile lui Baal HaSulam, Articole – “Arvut [Garanția reciprocă]”

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Să vorbim puțin despre ce s-a întâmplat anul acesta. Au fost multe evenimente, trebuie să citim și să explorăm toate acestea. Am verificat ceea ce oamenii au căutat cel mai mult pe internet: Jocurile Olimpice de la Paris, alegeri în diferite țări, iar cel mai mult a fost victoria lui Donald Trump. Acest lucru a interesat foarte mult lumea. Voi împărtăși și alte lucruri care au fost foarte văzute.

Au existat milioane, aproape miliarde de vizualizări pentru hipopotamitul pigmeu Mu Deng născut în Thailanda. El face baie, zâmbește, iar oamenii continuă să privească, urmăresc, privesc.

A fost confruntarea dintre doi rapperi Kendrick Lamar și Drake. Ei au trăit în pace creându-și muzica rap până când, deodată, au început să se lupte, să se urască, să se insulte unul pe altul, să reverse totul în melodiile lor. Și oamenii urmăresc această luptă.

Succesele SpaceX — compania spațială; se pare că oamenii încă visează să părăsească Pământul.

Ciocolata Dubai este de mare interes. Există o ciocolată cu lapte cu umplutură de fistic, care a primit miliarde de vizualizări.

Și apoi sunt dezastrele naturale și multe altele.

Între timp, războaiele au continuat aici și în Europa.

Oamenii abia dacă sunt interesați de descoperirile științifice, de laureații Nobel sau de istorie.

Aș vrea să vă întreb: cum ați rezuma 2024?

Răspuns: Nu știu. Este timpul să închidem totul.

Întrebare: Vă referiţi la toate astea?

Răspuns: La toate, într-adevăr.

Comentariu: Deci aveţi puțin optimism cu privire la…

Răspunsul meu: Nu este că nu am optimism; Doar că nu am pe ce să mă bazez. Totul merge la vale.

Întrebare: De ce animatorii, precum aceste conflicte dintre rapperi, interesează oamenii mult mai mult decât orice altceva?

Răspuns: Ce altceva pot face? Unde altundeva se mai pot concentra?

Întrebare: Deci există mai puțină empatie pentru războaie, tragedii, suferință?

Răspuns: Desigur.

Întrebare: Oamenii evadează, nu?

Răspuns: Da.

Comentariu: Deci omul nu merge unde…

Răspuns: Au deja destulă durere proprie. Necazurile personale le umbresc pe cele globale.

Întrebare: Este posibil ca, prin interesul pentru sport și divertisment, oamenii să ajungă în cele din urmă să înțeleagă lucruri mai profunde? Că vor urmări toate acestea și vor începe treptat să se întrebe: “De ce mă uit la asta?”

Răspuns: O vor face. Toate acestea îi vor conduce la întrebarea sensului vieții, a tuturor.

Întrebare: Deci există o sămânță pozitivă în asta, nu?

Răspuns: Nu văd că oamenii pot să-și evalueze viața, misiunea și scopul lor dintr-o perspectivă în care ar cere Creatorului să le dezvăluie imaginea completă a creației. Omenirea s-a pierdut pe sine.

Acesta este aș spune, diagnosticul meu. În acest moment, milioane de oameni vor sări și vor striga: “Cum poate fi asta? Dar asta, ce zici de asta?” Trăiește și vei vedea că chiar și incluzând asta și asta și orice altceva, în cele din urmă se vor transforma într-o mlaștină de netrecut.

Întrebare: Atunci spuneţi-mi, dacă aţi putea cumva să ghidaţi omenirea către un singur subiect, iar oamenii v-ar asculta, spre ce subiect i-aţi îndruma?

Răspuns: Este evident – ​​sensul vieții. Mă bazez pe Creator; Eu cred complet în El.

Întrebare: Vorbiţi despre umanitate, sau despre dvs. înşivă chiar acum?

Răspuns: Despre umanitate.

Eu cred complet în El. Mă aliniez complet cu El. Și după înțelegerea mea, așa arată. Dă-i Creatorului ceea ce este al Creatorului și omului ceea ce este al lui, după ce Creatorul își ia ce I Se cuvine.

Comentariu: Pur și simplu mă bazez pe El, asta este tot.

Răspunsul meu: Da.

Întrebare: Dar aceasta este alegerea corectă, să te bazezi pe Creator?

Răspuns: Nu văd nicio altă opțiune.

Din KabTV “Știri cu Dr. Michael Laitman” 16/12/24

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Comentariu: Spuneţi că omul ar trebui să se dezvolte în multe feluri. Dar, de regulă există o asociație sau o comunitate care construiește un cadru și merge în acel cadru tot timpul.

Răspunsul meu: Este firesc. Acestea includ religiile, tot felul de practici spirituale și culturile de zi cu zi ale umanității. În acest fel, oamenii își creează un mediu de încredere în care există în încredere și îi sprijină.

Dar pentru un cabalist, este ca moartea. El trebuie să se dezvolte, să se schimbe, să-și transforme mediul înconjurător și să se simtă foarte neîncrezător, astfel încât să aibă nevoie să se țină de Creator și de grup. El are nevoie să-și găsească sprijinul în dăruirea și iubirea pentru ceilalți, mai degrabă decât în ​​noțiunea “casa mea este fortăreața mea”.

Întrebare: Înseamnă că “noi doar visăm la pace”?

Răspuns: Sigur! Și nu ar trebui să visezi; este rău. “Visăm doar la pace” atunci când sunt forțat să ies din starea de odihnă și nu că sunt scos din ea. Ies singur din această stare în lumea interioară furioasă în care mă simt complet pierdut de fiecare dată și tocmai din această cauză sunt gata să mă agăț chiar și de iubirea față de aproapele nostru.

Întrebare: Înseamnă că pasul pe care îl fac elevii dvs. este unul dintre mulți pași înainte?

Răspuns: Da, desigur. Și întreaga umanitate va merge pe această cale. Acum, noi abia începem să tremurăm. În fața noastră sunt și mai mari dezastre sociale și naturale. Nu vom avea de ales decât să căutăm o decizie adevărată și serioasă.

Nu va exista nicio scăpare. Este ca un vulcan explodat. Imaginează-ți că erupe cu adevărat, se apropie de tine, te înconjoară, ziua devine noapte și asta va fi în următorii doi ani. Temperatura scade la negativ între 40 și 50 de grade. Ce poți face aici? Acestor forțe ale naturii le poți opune numai forța spirituală. Numai cu asta! Nu ai nimic altceva.

Din KabTV “Am primit un apel. Eficiența acțiunilor combinate” 17/04/10

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Să presupunem că văd grupul fie înfloritor, fie într-o stare îngrozitoare. Pot să-mi evaluez progresul după modul în care percep grupul într-o stare sau alta? De exemplu, dacă toți se străduiesc să atingă scopul, asta are legătură cu mine sau nu?

Răspuns: Ce înseamnă “grupul într-o stare îngrozitoare”? Există urcări și coborâri, dezacorduri, confuzii, obiecții și momente în care dorința de a merge înainte brusc, pare să se tragă înapoi. Dar acestea sunt elemente esențiale ale creșterii. Cum altfel poate omul avansa?

Aud de la grupurile noastre din diferite țări despre tot felul de conflicte și primesc vești aparent neplăcute. Dar nu o simt ca fiind ceva neplăcut; Pur și simplu înțeleg că acestea sunt dureri ale creșterii.

Creșterea nu poate avea loc fără dificultăți sau fără greșeli. Fiecare pas înainte se bazează pe greșeli, pe încercare, pe a face ceva incorect și pe a recunoaște unde ai greșit. Așa te corectezi și mergi înainte.

De ce trebuie să fie așa? Pentru că încă de la început, noi  nu greșim, ci descoperim răul din noi, defectele cu care ne-am născut. Acestea nu sunt greșeli pe care le creăm noi înșine, ci egoismul nostru care dezvăluie acest rău, defectele noastre.

Deci, atunci când omul face ceva pentru prima dată și nu reușește, acestea nu sunt greșeli, ci descoperirea naturii lor inerent defectuoase.

Din KabTV “Am primit un apel. Semne de avansare 2” 11/3/10

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Spiritualitate - Niciun comentariu→