Comentariu: Oamenii își petrec cea mai mare parte a vieții cu mâncarea, totul se învârte în jurul alimentației. De ce este construit sistemul în așa fel încât procesul de nutriție să ne ocupe practic întreaga viață?

Răspunsul meu: Ce altceva ai face?

Dacă am fi organizat corect viața în lumea noastră în concordanță cu rădăcinile spirituale superioare, ne-am ocupa de problema alimentației maxim două ore pe zi pentru o întreținere normală, rațională și ne-am dedica restul timpului dezvoltării și împlinirii noastre spirituale.

În schimb petrecem timp făcând lucruri inutile, vânzându-le unul altuia, aducându-le rapid la „cimitir” și făcând altele noi.

În principiu somnul, alimentația și munca spirituală sunt ceea ce are nevoie o persoană în această viață pentru a începe rapid să simtă o nouă lume spirituală cuantică și să treacă în eternitate, în perfecțiune.

Ce altceva mai avem nevoie? De ce ar trebui să zăbovim aici, în acest punct de referință?

KabTV „Am primit un apel. Mâncarea este sensul vieții” 9/27/12

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Munca spirituala - Niciun comentariu→

Întrebare: Nadejda scrie: „Întrebarea este foarte dureroasă pentru noi. Nu am putut rămâne însărcinată mult timp și am decis să adoptăm un copil dintr-un orfelinat. Aceasta a fost o procedură lungă, care ne-a luat cinci ani. Așa a apărut Ilya în casa noastră.

Și apoi am reușit să nasc un copil. Astăzi avem doi fii Ilya și Denis. Ilya are 8 ani, iar Denis 6.

Vă scriu cu acordul soțului meu. Nu știm ce să facem. Denis, fiul nostru biologic simte că este mai puțin iubit. A devenit irascibil. Nu ascunde că este gelos pe fratele său și strigă la el. El nu știe că fratele său este adoptat, dar noi știm.

Am urmărit multe dintre discuțiile dvs. pe tema educaţiei. Am văzut-o pe cea în care spuneți că copiii adoptați devin mai apropiați decât cei biologici. Dar îi iubim pe amândoi în mod egal. Nu favorizăm pe niciunul și totuși ceva nu este în regulă.

Vrem să fie adevărați frați. Suferim atât de mult! Cum putem schimba situația?

Răspuns: Pentru că îți demonstrezi în mod constant că-ți iubești fiul adoptiv ca pe cel biologic. Nu poți să nu faci distincție între ei.

Întrebare: Este în ei și de aceea iese în evidență fiul adoptiv, iar cel biologic parcă a apărut firesc, este al nostru, nu?

Răspuns: Da. Imaginează-ți că de fiecare dată, în orice situaţie, în orice chemare încă simți că îi datorezi ceva ca unui fiu adoptiv. Iar celălalt este al tău.

Întrebare: El va rămâne al meu și trebuie să-i demonstrez fiului adoptiv tot timpul că este al meu, nu?

Răspuns: Da. Vor crește, vor merge pe drumul lor și fiecare va avea propria lui familie și orice altceva. Dar deocamdată, da.

Întrebare: Va fi așa deocamdată? Adică, fiul nostru biologic simte la nivel interior.

Răspuns: El este la nivelul copilului adoptat. Iar copilul adoptat este la nivelul celui biologic. Pentru că așa stau lucrurile în lumea noastră.

Întrebare: Puteți să-mi dai un sfat, vă rog? Cum pot părinții să-și aducă copiii măcar într-o stare în care ei sunt încă frați?

Răspuns: Depinde de părinți. Copiii probabil nu știu (adevărul).

Întrebare: Ei nu știu. Părinții se pot schimba în interior așa?

Răspuns: Nu. Este în ei atât de adânc. Și-au dorit prea mult un copil și prin urmare datorită aspirației lor puternice, l-au acceptat pe copilul adoptat în așa fel încât le-a devenit mai drag decât al lor.

Întrebare: Atunci spuneţi-mi, ce este iubirea pentru acești doi copii, cel adoptat și cel biologic?

Răspuns: Iubirea se câștigă. Trebuie să plătești pentru asta, să te sacrifici și apoi în acea măsură să iubești. Și-au dorit atât de mult un copil, încât copilul adoptat este mai prețios pentru ei decât al lor.

Întrebare: Dar nu va duce acest lucru la distorsiuni sau tragedii?

Răspuns: Copiii vor crește și apoi vor realiza. Își vor da seama oricum. Va dura ceva timp.

Întrebare: Timpul vindecă aici. Deci le spuneţi părinților să se liniștească? Să continue să trăiască așa cum trăiesc ei acum? Evident, ei îi iubesc pe amândoi.

Răspuns: Da, dar totuși există o diferență.

KabTV „Știri cu Dr. Michael Laitman” 1/5/23

Filed under: Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

A dezvălui Creatorul comun în grupul de zece înseamnă să ne deschidem inimile, să ne conectăm împreună și să descoperim că suntem absolut asemănători, egali, identici – toți în toate. Revelarea unei astfel de comunități ne oferă un sentiment al Creatorului.

Prin urmare, se spune că nu există un Creator ca atare, dar există un sentiment comun al tuturor inimilor, împreună într-o singură inimă. Acesta este un sentiment foarte special care umple absolut totul. Aceasta este starea la care trebuie să ajungem și nu există nimic mai bun decât ea.

Din partea a 2-a a Lecţiei zilnice de Cabala 3/13/23, „Conexiunea lumii în ultima generație”

Filed under: Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Comentariu: Spuneţi că principala forță a egoismului este mândria.

Răspunsul meu: Da, dar este învinsă treptat de-a lungul tuturor gradelor.

Imaginează-ți că trebuie să-i iubeşti din adâncul inimii pe toți oamenii pe care îi displaci cel mai mult, în timp ce ești la gradul actual. Apoi ţi se vor dezvălui niveluri egoiste și mai mari.

Adică, la fiecare grad o persoană trebuie să ajungă la o stare în care tratează lumea cu înțelegere și iubire. Își dă seama de gradul său interior și merge mai departe. Și imediat i se dezvăluie o atitudine negativă și mai mare față de lume și prin urmare față de Creator.

Creatorul, în calitate de Creator al lumii, ne arată lumea pe care El a creat-o și spune: „Dacă ești pe deplin de acord cu aceasta, atunci, în măsura aprobării și iubirii tale pentru ceea ce am făcut, poți fi lângă Mine.”

Și cui îi place lumea asta, ca să nu mai vorbim de cea spirituală? Toate lumile spirituale sunt dezvăluite ca BYA de Tuma, adică lumi necurate, malefice în care ne apar în fața noastră imagini teribile ale nedreptății cu privire la egoismul uman. Trebuie să te ridici deasupra lor și să vezi exact imaginea opusă.

Aici este necesar să-ți reconstruiești viziunea asupra lumii în prezent, nu o viziune mentală asupra lumi unde compun această imagine în interiorul meu, ci una în care văd clar imagini ale lumii din jurul meu, care îmi sunt dezvăluite pe ecranul meu interior.

KabTV „Am primit un apel. Mândria” 30.06.12

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Cum poate cineva să învețe să trateze un prieten în același mod în care rabinul Yossi ben Kisma și-a tratat discipolii?

Răspuns: Trebuie să fii atras de un prieten. Și deși nu-i vezi încă esența interioară, lumina superioară va veni și va face totul.

Trebuie să-ți imaginezi toți prietenii mari, uniți împreună și doar tu ești undeva acolo, în afara lor. Trebuie să te ridici la starea înaltă la care se află ei.

Întrebare: De obicei vedem prietenii din partea ego-ului: „Ei bine, cine sunt ei?” Când vor deveni de fapt măreți în sentimentele mele?

Răspuns: Când vei depune un anumit efort de a-i dori să-i vezi în această stare.

Și când îi vei vedea așa, ți se vor părea imediat ca fiind într-o stare și mai joasă, astfel încât vei depune eforturi iar și iar. Aceasta nu este o mișcare singulară, ci o mișcare înainte pas cu pas.

Îți vor părea mereu josnici și odioși, precum discipolii lui Rabbi Shimon care au dezvăluit o astfel de atitudine între ei și au ajuns de fiecare dată la o stare de iubire.

KabTV „Am primit un apel. Simulator spiritual” 30.06.12

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Iubirea pentru ființele create este o trambulină către corectarea finală, către iubirea Creatorului și către scopul creației ca rezultat al dezvoltării noastre spirituale.

Ajungem la iubirea ființelor create ca urmare a muncii noastre în lumea fizică, în grup cu prietenii, din dorința de a ne apropia de ei, pentru ca astfel să ajungem la iubirea de Creator

Lucrând la iubirea de prieteni primim o forță specială, o lumină superioară specială care ne influențează, ne corectează și dă naștere iubirii de ceilalți în noi, care duce la iubirea de Creator.

Altfel nu am putea ajunge la iubirea de Creator pentru că El este ascuns de noi și este dincolo de organele noastre senzoriale. Nu suntem capabili să ne imaginăm Creatorul și să construim o atitudine față de El sub nicio formă. Doar dacă ne apropiem de prieteni și prin toate obstacolele, eșecurile, coborârile și respingerile și vom continua să tânjim după iubirea de ceilalți, atunci în acest fel vom învăța ce este iubirea de Creator.

La urma urmei, acest sentiment este complet indisponibil pentru noi. Așa cum Creatorul este separat de noi, la fel iubirea pentru El nu este simțită în noi în niciun fel. Dacă simțim un fel de iubire de Creator în noi înșine, atunci este un sentiment egoist. Nu este iubire deloc, ci egoism sub pretextul iubirii Creatorului.

Dar datorită faptului că lucrăm împreună în grup, după mult timp și un număr mare de stări prin care trecem, ca urmare începem să simțim cât de importantă este iubirea de prieteni pentru noi. Apoi o forță specială, o atitudine specială se îmbracă în această iubire de prieteni, care este iubirea de Creator și astfel primim natura Lui, ajungem la iubire și unitate, ieșim din egoism și ne apropiem de scopul dezvoltării noastre. .

La toate acestea ajungem cu ajutorul forței superioare. Dacă o folosim corect, Creatorul va face toate schimbările necesare în noi, astfel încât să dezvăluim în sfârșit o atitudine specială față de Creator în noi înșine numită „iubire”.

Prin urmare, este scris că există iubire de sine și există iubire de Creator și există un mediu, care este iubirea față de alții.

Prin iubirea față de alții ajungem la iubirea de Creator. Prin urmare rabinul Akiva a spus: „Iubește-ți aproapele ca pe tine însuți este o regulă mare în Tora”.

Creatorul a aranjat o stare intermediară pe drum pentru noi, o stare din care putem lucra. La urma urmei, iubirea față de ceilalți este cel puțin într-o oarecare măsură de înțeles și palpabilă simțurilor noastre. Dacă depunem eforturi pentru a încerca să ajungem la iubirea de prieteni atunci în acest fel lumina superioară ne influențează treptat și ne conduce la iubirea autentică pentru ceilalți, al cărei scop și culme supremă este iubirea de Creatori.

Din Lecția zilnică de Cabala 13/03/23, „De la iubirea pentru ființele create la iubirea pentru Creator”

Filed under: Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Comentariu: Există o poveste personală și emoționantă pe Internet despre bunicul cuiva care a murit. Bunicul era în spital și înainte de a pleca pentru totdeauna, și-a scos încet masca de oxigen și și-a dus mâna la gură. Am crezut că a făcut-o din cauza durerii, dar s-a dovedit că i-a trimis trei sărutări prin aer soției sale și a plecat.

Cum se întâmplă asta? Când nu mai rămâne nimic în fața noastră, putem face un fel de act, aşa încât o altă persoană să se simtă bine. Mulți oameni spun că înainte de moarte se fac mărturisiri de iubire, că oamenii pleacă cu un astfel de sentiment de recunoștință față de cineva. Ei transmit căldură cuiva. Dar în viață, nu se întâmplă asta. De ce?

Răspunsul meu: Din cauza egoismului. Atât timp cât egoismul trăiește, prosperă și înflorește el vrea să se împlinească pe el însuşi și nu ai ocazia să te gândești la altcineva.

Întrebare: Pot să fac ceva dezinteresat?

Răspuns: Nu.

Comentariu: Iar aici egoismul spune că deja înțelege că se termină.

Răspunsul meu: Dar aici nu mai există egoism, nu te mai simți în corpul tău; îl părăsești treptat și te simți ușor și liber.

Întrebare: Este acesta un moment de libertate?

Răspuns: Da.

Întrebare: Și toată viața mea am fost doar un sclav al egoismului?

Răspuns: Da. Prin urmare cineva care moare se numește Niftar, eliberat de egoism.

Întrebare: Este posibil să trăiești tot timpul ca și cum ai pleca?

Răspuns: Acesta este modul de a trăi!

Întrebare: Ca la granița asta?

Răspuns: Da.

Întrebare: Și atunci vei putea să oferi, să dăruieşti și să iubești?

Răspuns: Prin acesta este chemat să adere constant la Creator.

Comentariu: Adică trebuie să trăiesc de parcă într-o clipă nu voi mai exista.

Răspunsul meu: Nici măcar că nu vei mai exista într-o clipă. Este ca și cum te-ai deconectat deja de corpul tău, de preocupările lui cu privire la orice și vrei să fii conectat doar cu Creatorul.

Întrebare: Atunci nu-mi pasă de viitorul meu și nu-mi pasă dacă se va întoarce împotriva mea cumva, nu?

Răspuns: Oricum acesta nu există.

Întrebare: Eliberarea apare dintr-o dată?

Răspuns: Desigur, de aceea se numește Niftar, eliberat. Sau cum se spune: „Morții sunt liberi”.

Întrebare: Poți învăța să trăiești așa de-a lungul vieții?

Răspuns: Cu siguranță.

Comentariu: Atunci vom învăța să oferim, să iubim și să dăruim.

Răspunsul meu: Desigur.

Comentariu: Și nu vom mai trăi în această grijă constantă și neagră pentru viața noastră.

Răspunsul meu: Da.

Comentariu: Ar fi bine să învăţăm asta.

KabTV „Știri cu Dr. Michael Laitman” 12.01.2023

Filed under: Fara categorie, Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Cum pot insista personal că lumina mă afectează?

Răspuns: Faceți acest lucru cu ajutorul unui grup, conectându-vă cu ceilalți, dorind să vă creșteți dorința pentru calitatea conexiunii și a garanţiei reciproce, dorind să fiți alături de ei într-o singură dorință, mai presus de egoism, atenuându-l pe acesta, și prin îndreptarea aspirațiilor către lumea superioară, spre dăruire și iubire.

Prin crearea unei astfel de dorințe comune, când toate ego-uurile voastre sunt coborâte și toate dorințele pentru Lumină sunt deasupra lor, doriți ca lumina superioară să creeze în voi un instrument de percepție similar cu ea. În măsura în care aceste dorințe egoiste sunt împinse în jos și în măsura în care aspirațiile altruiste, adică iubirea reciprocă, conexiunea și asemănarea cu lumina sunt ridicate, te apropii de lumină din punct de vedere calitativ, din punct de vedere al valorilor.

Această lumină care ne înconjoară constant, acest câmp fizic vă afectează tot timpul. Deși este permanentă, efectul său depinde de efortul vostru pentru aceasta.

Ca rezultat al influențelor sale repetate, în interiorul tău se formează un organ de percepție a luminii. Adică diferența dintre aceste două puncte opuse devine aşa încât lumina superioară să intre în om și să îl umple. Ca rezultat, se formează un Partzuf, un sistem. Dorințele voastre devin asemănătoare cu lumina, deoarece aceasta intră în aceste dorințe conform legii echivalenței de formă.

Apoi începi să înțelegi, să-i simți calitățile, programul, intențiile, începutul, sfârșitul și scopul. Fără ea, nu poți face nimic.

Prin urmare, întreaga metodă în general, este simplă. Dar o persoană nu este de acord cu asta. În primul rând, egoismul ei respinge totul. Și în al doilea rând, nu poate crede că în acest fel se poate schimba ceva.

KabTV „Am primit un apel. Făcând Lumina să funcționeze” 09.06.2012

Filed under: Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Spuneţi că trebuie să-ți justifici prietenii, chiar dacă se pare că ei te neglijează.

Răspuns: Aceste stări vă sunt date intenționat, cineva se joacă cu tine precum cu un copil. Îți arată niște fețe înfricoșătoare și ţie îți este frică de ele? Trebuie să privești mai profund și să tratezi tot ce te înconjoară ca pe ceva care se joacă cu tine de sus.

Trebuie să înțelegeți cu cine aveți de-a face, păpușarul care stă în spatele ecranului și controlează totul. Trebuie să-L contactați prin păpuși; El nu vă va lăsa să vă apropiaţi. Prin ele, El își arată atitudinea față de voi, iar voi trebuie să vă arătați atitudinea față de El prin atitudinea față de păpuși, iar apoi veţi corespunde unul altuia.

Deci nu-L puteți înțelege decât prin acest joc. Nu aveţi un limbaj direct de comunicare cu El.  Acest limbaj trebuie să fie întruchipat în cuvinte, în muzică, în sentimente.

Și apoi totul se ridică la zone în care toate acestea nu există. Dar mai întâi avem nevoie de un fel de înveliș exterior, așa-numitul limbaj, ca al unui computer sau ca limba noastră cu care comunicăm. Limbajul comunicării mele cu Creatorul este lumea.

KabTV „Am primit un apel. Păpușarul lumii” 30.06.2012

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Cum poate cineva să garanteze ceva dacă trece constant prin schimbări interioare?

Răspuns: Este necesar să creezi un astfel de câmp în grup și în tine care să te țină în avansare. Sau unul care cel puțin nu te va lăsa să renunţi.

Dacă vă schimbați sub influența software-ului dvs. general ca să spunem așa, că lumina vă influenţează, atunci acest lucru este normal. Chiar dacă astăzi parcă vă contraziceți sinele de ieri, acest lucru este de asemenea normal în starea noastră, când ne schimbăm atât de des și atât de eficient.

Dar de multe ori ieşi din mișcarea înainte, când dintr-o dată ești întrerupt în conexiunea cu restul, ca un computer întrerupt în conexiunea cu lumea exterioară, pentru că modemul său nu mai funcționează. Ce ar trebui să faci în acest caz?

Aici, o persoană este obligată să se protejeze pentru a păstra contactul. Acest lucru se poate face doar cu ajutorul prietenilor, pentru că el însuși iese din munca comună și ajunge într-o stare în care nu se mai controlează și nu știe ce se va întâmpla cu el. Este ca și cum ţi-ai pierde cunoștința. Prin urmare, singura lui speranță aici este în ceilalți.

KabTV „Am primit un apel. Cum părăsesc oamenii Cabala?” 23.07.2012

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→