Întrebare: Mulți oameni ne scriu despre frica ce pătrunde totul, că există frică pentru sine, frică pentru cei dragi, frică pentru copii, frica de moarte. Mai mult, situația nu poate fi schimbată și este înspăimântătoare.

Principala întrebare este cum să învingi frica. Este posibil?

Răspuns: Lasă situația. Nu vă gândiți la ce se va întâmpla în clipa următoare. Nu putem face nimic. Nu știm nimic despre asta. Și de aceea este cel mai bine pentru noi să lăsăm acest drum.

Întrebare: Dar este asta în puterea unei persoane?

Răspuns: Da, este. Acest lucru se realizează printr-un pic de antrenament, dar în principiu, este necesar.

Întrebare: Deci pot exista într-o situație dramatică reală, amenințat cu moartea, cu orice îți poți imagina, ca și cum nu ar exista?

Răspuns: Da. Inventezi o situație dramatică, ca să-ți folosești cuvintele și o anulezi. Sau alte lucruri: spui că nu poate fi, pentru că nu poate fi. Știu deja că voi fi bine, că voi fi bine. Sau nu mă interesează deloc, nici măcar acum! Este cel mai bun lucru – să renunți la frâie și să nu controlezi nimic.

Întrebare: Deci credeţi că frica apare din faptul că o persoană încearcă să gestioneze această situație?

Răspuns: El vrea să se descurce și nu poate. Acolo intervine frica.

Întrebare: Și când dau drumul acestei frici, par să o controlez, dar după cum se dovedește, dintr-o altă parte?

Răspuns: Sigur. Gândește-te la faptul că, desigur vei muri, bineînțeles că totul va urma și ceva va exista după tine. Nu încheiaţi lumea asta și nu mergeți undeva dincolo. Nu se știe cum poate fi imaginat acest lucru. Deci e în regulă. Imaginați-vă că acest lucru este normal; sunt de acord cu asta, și atât.

Întrebare: Înțeleg situația generală la care trebuie să renunț. Puteți oferi câțiva pași despre cum să renunțăm la orice situație?

Răspuns: Nu, oameni diferiți o fac diferit. Sunt oameni care încep să se gândească: „Ce se va întâmpla cu lumea după mine?” „Cum vor fi cei dragi și rudele mele?” „Ce se va întâmpla cu moștenirea mea?” „Ce se va întâmpla cu moștenirea mea creativă?” Și așa mai departe și așa mai departe.

Întrebare: Atunci întrebarea este: de ce este dată frica unei persoane?

Răspuns: Ca să poată corecta ceva suplimentar: atitudinea lui față de viață și moarte.

Întrebare: În ce ar trebui să se transforme această frică? Dacă este dată de sus, ce ar trebui să devină această frică?

Răspuns: Trebuie să curgă într-o supunere absolută față de voința Atotputernicului, Creatorul, și față de faptul că cineva mai are ceva de făcut în acele momente (poate fi un număr mare) până când cineva își încheie cu adevărat călătoria pământească.

Întrebare: Practic, o persoană trebuie să facă ceva într-un fel sau altul? Ce ar trebui să facă?

Răspuns: Să se calmeze. Nimic altceva. Asta ar trebui să facă o persoană.

Comentariu: Aţi spus odată că Creatorul este în pace și omul ar trebui să ajungă la aceeași pace.

Răspunsul meu: Da.

Comentariu: Atunci daţi-ne definiția păcii.

Răspunsul meu: Pacea este atunci când momentul următor nu te deranjează. Nu te deranjează absolut deloc! Nu, pentru că trăiești în el. Dacă trăiești în el, nu te deranjează, pentru că trăiești în el. Dar pur și simplu nu te deranjează. Trebuie să ajungem la asta.

Întrebare: Atunci trăiesc acest moment?

Răspuns: Iar un astfel de moment nu există. Să crezi ca nu existi deloc.

Întrebare: Adică sunt ca și cum plutesc pe râu, plutesc și asta-i tot?

Răspuns: Aceasta este de asemenea, o atitudine proastă față de viață. Nici „Ridicați vâslele” și „plutiți” nu este bine.

Comentariu: Acest punct nu este foarte clar.

Răspunsul meu: Nu este clar pentru nimeni. Acesta este punctul în care atingem calmul absolut.

Cu alte cuvinte, nu poate fi decât așa. „Mă bazez pe controlul Creatorului. El controlează totul, inclusiv pe mine în fiecare moment al existenței mele. Și în general, El controlează întregul univers și pe toată lumea. Deci nu am de ce să-mi fac griji. Vreau să mă târăsc pentru corectarea Lui, guvernarea Lui, pentru forța Sa asupra tuturor acestor lucruri? Nu.” Dacă nu, atunci stai pe loc și continuă-ţi viața.

Nu ar trebui să existe nicio diferență între cum exiști acum și după aceea, când decideți cum ar trebui să existaţi.

Întrebare: Un aşa punct de liniște?

Răspuns: Da. Aceasta indică acordul. Aceasta înseamnă că ești de acord cu Creatorul. Și nu este ușor. La urma urmei, vrem mereu să-L prindem de mână, să verificăm ceea ce este planificat acolo și să argumentăm că poate ar trebui să o facă puțin diferit.

Întrebare: Nu este nevoie să prinzi pe nimeni aici? Doar aşa și atât?

Răspuns: Doar lasă să treacă.

KabTV “Ştiri cu Dr. Michael Laitman” 6/30/22

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Spiritualitate - Niciun comentariu→

La Ştiri (Lătratul la copacul greşit): „Un sondaj efectuat pe 75.000 de studenți a arătat că, în medie, dacă vrei să știi cât de des bea un student, întreabă-l cât de des crede că beau colegii lui. (Oh, și aveți grijă să le corectați convingerile cu date, deoarece acest lucru îi va determina pe cei care beau mai puțin decât media să înceapă să bea mai mult, așa cum au descoperit cu tristețe cercetătorii care încearcă să reducă consumul de alcool al elevilor.) Care este cel mai bun predictor ca un cântec să placă adolescenților.? Dacă este sau nu deja popular – chiar dacă această percepție a popularității a fost total trucată de experimentatori.

„Dacă vrei să crești notele unui student, dă-i un coleg de cameră cu un GPA mai mare. Și din motive similare „Înspăimântat corect” nu funcționează. Programele pentru adolescenții expuși riscului eșuează lamentabil, în medie cu o creștere de 13% a infracțiunilor comise. De ce? Tocmai ai luat un grup de adolescenți care încalcă legea și i-ai pus împreună acolo unde se pot influența mai eficient unul pe celălalt …

„Toți suntem influențați de alții, asta este evident. Dar gradul în care ceilalți ne afectează comportamentul poate fi greu de acceptat – mai ales în domeniile foarte serioase în care am dori să credem că suntem responsabili. …

„Așa cum a spus odată Eric Hoffer: „Când oamenii sunt liberi să facă ce vor, de obicei se imită unul pe altul.” Uneori este destul de deliberat, dar de cele mai multe ori este inconștient. Suntem conectați doar pentru asta. Asta înseamnă când spunem că oamenii sunt o specie socială.”

Întrebare: De ce nu folosim această descoperire colosală în loc să facem lucrurile ca de obicei? Un copil este reținut pentru al doilea an în loc să fie avansat în cea mai bună clasă. Un criminal este aruncat în cea mai groaznică închisoare în loc să fie transferat într-o întreprindere model.

Oamenii de știință au ajuns la asta. De ce nu facem asta?

Răspuns: Nu ne interesează să-i facem mai buni. Nu ne gândim să corectăm o persoană, ci să o pedepsim.

Întrebare: Credem că asta îi va reeduca, că vor deveni mai buni?

Răspuns: Deloc! Nimeni nu a fost vreodată reeducat după ce a fost într-o închisoare sau o colonie penală. Nimeni!

Întrebare: Și nici studenții răi care au fost reținuți pentru al doilea an nu s-au îmbunătățit?

Răspuns: Nimic de genul ăsta. Metoda noastră este să descompunem o persoană până la capăt. Aceasta este cel mai ușor. Uite ce se face în fiecare instituție de corecție, mai mult, în toată lumea. Aceasta este o tendință globală.

Întrebare: De ce? Ce există într-o persoană care își dorește atât de mult să lase pur și simplu pe un altul să putrezească, în loc să-l facă mai bun?

Răspuns: E greu.

Întrebare: Muncă grea pentru a educa cu adevărat?

Răspuns: Desigur. Cel mai bine este să-l pui undeva cu criminalii, unde va fi la fel ca aceştia. Împreună, toți îşi vor ispăși pedeapsa, vor ieși și vor începe din nou să comită crime, apoi îi vom pune înapoi în închisoare. Și pentru toate acestea primim bani.

Întrebare: Deci îi limităm? Vrem să-i îndepărtăm de noi înșine?

Răspuns: Numai asta.

Întrebare: Se dovedește că ne gândim doar la noi înșine și nu ne gândim deloc la alții?

Răspuns: La ce să te gândești? Toate ministerele educației și creşterii lucrează invers, nu pentru a corecta o persoană, ci pentru a-l distanța cumva și a nu-l pune în mediul potrivit.

Aceasta este în general, o mare problemă. La urma urmei, este un mare pericol dacă plasezi un criminal printre copiii cuminți. Un singuratic inteligent va face din acești copii drăguți persoane care vor face orice.

Întrebare: Atunci este corect să restricționăm toți acești copii și criminali?

Răspuns: Nu este că-i limităm. Cert este că nu suntem angajați în educația lor. Dacă i-ați restricționat, iar aceste instituții se numesc corecționale, unde este corecția? Ce este ea?

Întrebare: Atunci care ar trebui să fie corectarea dacă nu-i punem într-un mediu bun, ci doar undeva într-o colonie de corecție sau îi reținem pentru un al doilea an?

Răspuns: Nu există nicio corecție. Dacă vrei să existe o corecție, atunci ei chiar trebuie să fie înconjurați de o nouă societate.

Iar în noua societate să fie lecții, cărți, filme, în general tot ce este bun posibil și sub o presiune mare, mare. Presiunea ar trebui să fie de așa natură încât să nu aibă un minut de timp liber, să studieze tot timpul.

Întrebare: Ce fel de mediu ar trebui să aibă? Nu pot să atrag oameni buni spre ei, oameni buni, calzi, cu suflet cald?

Răspuns: Acest lucru este foarte dificil pentru că infractorii de astăzi sunt inteligenți, ciudați și foarte, foarte vicleni. Și nu știu cine va câștiga aici.

Întrebare: Atunci în cine îți pui toate speranțele? În profesorii?

Răspuns: În profesorii speciali pe care trebuie să-i educăm pentru astfel de instituții.

Întrebare: Aceasta este pentru criminali; cum rămâne cu studenții răi, copiii răi care se comportă prost? Ce ar trebui să facem cu ei? Ar trebui să-i restricționăm și de asemenea să-i introducem în unele clase cu profesori speciali?

Răspuns: Acest lucru necesită o sumă uriașă de bani și efort. Trebuie să înțelegem ce este o persoană corectată, cine este o persoană necorectată și de unde provin studenții răi, leneșii, tot felul de „clovni” și așa mai departe. Aceştia ar trebui împărțiti în categorii și aplicată o metodologie prescrisă special pentru fiecare caz. Nu există deloc așa ceva!

Întrebare: Cine va face o asemenea treabă?!

Răspuns: Cine o va face? Și câte miliarde sunt cheltuite pentru a stăpâni cumva criminalitatea în Rusia undeva în orașele de dimensiuni medii, în America în comunitățile negre și așa mai departe? Aceasta este o problemă uriașă în toate țările!

Aceasta este o problemă care trebuie rezolvată împreună. Unde sunt ONU și UNESCO? Unde sunt toate aceste organizații? Ele stau doar pe bani și nu fac nimic altceva. Principalul lucru este că sunt tăcuți.

Comentariu: Nu știu ce concluzie să trag din asta, doar că este aproape imposibil.

Răspunsul meu: Nu, totul este posibil, dar numai atunci când decidem cu adevărat împreună, cu întreaga lume că trebuie să creștem o generație sănătoasă.

Întrebare: Și dacă am ajunge cu adevărat la asta cu toată lumea și am simți și cât de greu este, dar ne-ar plăcea foarte mult, am primi ajutor de sus?

Răspuns: Cu siguranță vom primi ajutor de sus. Problema este că nu vrem. Noi înșine nu vrem!

Întrebare: Dacă simțim că este foarte greu, aproape imposibil, dar dacă decidem că vom încerca împreună cu lumea întreagă, vom lua cei mai buni oameni și vom spune „Vom începe acest proces foarte dificil de reeducare cu intreaga lume”. Atunci, dacă suntem încăpățânați și perseverenți, am primi ajutor?

Răspuns: Absolut!

Întrebare: Întreaga sarcină este să o dorești?

Răspuns: Da, să-și dorească adulții, să-și dorească cei corectați. Atunci da, atunci va funcționa.

Un adult corectat este cel care are grijă de mediul potrivit pentru ca toată lumea din jur să fie corect orientată către valorile corecte ale lumii. În primul rând, este o conexiune de dragul ridicării unei persoane la priorități spirituale față de tot ceea ce este material.

Întrebare: Și care sunt prioritățile spirituale?

Răspuns: PCa tu să simți că în jurul tău există oameni buni care se gândesc să-i facă pe toți să se simtă bine. Asta e tot.

Întrebare: Dar se va întâmpla cât de puţin?

Răspuns: În cele din urmă, bineînțeles că da, dar există încă un drum foarte lung de descoperire a răului.

Aceasta este sarcina lumii; acesta este programul lumii și, desigur, va fi tradus în realitate. Dar personal, nu pot să cred că se va întâmpla rapid. Sau va fi rapid, dar foarte greu. Ori una, ori alta.

Întrebare: Deci vor exista oameni care vor arde de pasiune ca acest lucru să se întâmple?

Răspuns: Vor fi făcute de sus.

Vor fi oameni care nu vor putea trăi altfel și vor face această revoluție.

Din KabTV “Ştiri cu Dr. Michael Laitman” 8/11/22

Filed under: Educatie, Educatie integrala, Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Nu există altceva decât iubire în Creator. Cu toate acestea, Creatorul creează diverse condiții în dorinţa de a primi, care ar trebui să ne ajute să înțelegem ce este iubirea și să obținem iubire, deoarece este ceva total de neînțeles pentru noi.

Iubirea este ceva străin și neclar pentru egoismul nostru, ceva care este împotriva naturii noastre. Cum este posibil ca atunci când gust diferite delicii prezentate în fața mea, să simt gazda din aromele lor? Care este legătura dintre una și alta?

Aceasta este esența creației, „existență din nimic” și în acest „nimic” există ceva din „existent”.

Prin urmare, din nimic, din dorința de a primi plăcere, pot ajunge la Cel Existent. Aceasta înseamnă că din impresia din interiorul dorinței de a primi plăcere pot ajunge la iubire, calitatea care este complet detaşată în absolut totul din creație.

Dintr-o dată, ca urmare a unor acțiuni și procese în cadrul dorinței de a primi plăcere, se întâmplă un miracol și ajunge la calitatea care aparține naturii superioare, divine.

Pentru noi rămâne complet neclar cum acțiunile „dau-primesc” duc la nașterea unui miracol numit iubire. Iubirea nu are nimic de-a face cu dorința de a primi plăcere.

De fiecare dată și la orice treaptă, trebuie să ne refacem acțiunile și impresiile trăite în dorința de a primi plăcere, pentru a le aduna pe toate și a le ridica pentru atingerea calității iubirii.

Din partea a 3-a a Lecţiei zilnice de Cabala 3/9/12, Talmud Eser Sefirot, Partea15

Filed under: Munca interioara, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Înainte ca lumile să fie create, a existat doar Ein Sof. Nu exista niciun „loc liber”, adică un loc lipsit de pericole care să se califice pentru corectări. (Baal HaSulam, Studiul celor zece sefirot, capitolul 1, partea 1, restricție și linie)

În timp ce lumina superioară umplea acel loc, care este starea primară a întregii creații, nu a existat nici timp, nici spațiu, nici deficiență și nici mișcare. O lumină infinită simplă, care nu are nici început, nici sfârșit, umplea totul.

Dar, din moment ce Creatorul a dorit ca în afară de El să existe ființe create care să fie transformate într-un fel, a fost creată o deficiență. Astfel, a apărut o stare în care lumina a început să dispară, lăsând un spațiu liber din ea. Acest spațiu liber se numește dorință sau creație.

Deci, acesta este un proces gradual care include patru faze, dintre care ultima se numește creație.

Creația inițială este o dorință care se simte doar pe ea însăși.

Din KabTV  Studiul celor Zece Sefirot  (TES) 8/14/22

Filed under: Munca interioara, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Se crede că toate revoluțiile din lume se desfășoară după un anumit plan. Serviciile speciale sub pretextul unor teroriști atacă pe cineva. Există vreo limită la această tehnică?

Răspuns: Ce diferență are în ce formă se determină acest lucru în lumea noastră? Punctele fierbinți sunt peste tot. S-au adunat atât de multe arme încât nu știm ce să facem. Un bărbat poate face orice acasă.

Ideea nu este în instrumentele crimei și nu în motiv, ci în faptul că este necesar pentru a implementa în continuare programul creației într-un mod rău sau bun. În ce sens mai exact? Este vorba doar despre asta.

Oricum lumea urmează calea unificării. Nu poți scăpa de asta. Problema este doar în măsura în care lumea înțelege că trebuie să ajungă și să contribuie la asta, în această măsură calea devine mai bună. Dacă lumea nu înțelege, atunci este pedepsită, ca un copil până când înțelege.

Suntem într-o stare în care putem deja să explicăm lumii această idee și o explicăm. Cred că o facem mai mult sau mai puțin cu succes și într-un ritm bun. Cel puțin vedem cum funcționează. Lumea începe să înțeleagă că nu are încotro; începe să simtă că în oameni au loc noi schimbări, complet neobișnuite, că egoismul lor a încetat să crească.

Pentru prima dată în toată istoria nu numai a omenirii, ci și a existenței universului, care s-a dezvoltat de la un mic nucleu egoist până la planetele sistemului solar (și acest lucru a fost însoțit în mod constant de dezvoltarea ego-ului nostru), brusc, de la sine, egoismul a încetat să crească.

A început să devină rotund și să se conecteze și să ceară oamenilor să devină la fel ca restul naturii, toate părțile care sunt în armonie unele cu altele. Iar oamenii nu se află în această stare, nici între ei nici cu natura.

Prin urmare, toată natura minerală, vegetală și animală care ne înconjoară ne determină să facem asta acum. Pentru prima dată în univers, în întreaga lume, egoismul, care în ultimul timp a crescut constant exponențial, a atins o linie ușor înclinată și a început să devină rotund. Nu mai crește, dar ne obligă să devenim integral interconectați în garanţie reciprocă.

KabTV “Am primit un apel: SUA, Agenții de Informații, Conspirație” 3/10/13

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Munca spirituala - Niciun comentariu→

Este aparent uimitor, pentru că vorbește despre timpul dinainte ca lumile să fie create. Astfel, care realitate există aici, pe care lumina superioară ar trebui să o umple?

Problema este că toate lumile și sufletele care există și care sunt destinate să fie create, cu toate incidentele lor până la sfârșitul corectării lor, sunt toate incluse în Ein Sof în deplina lor măsură și glorie. (Baal HaSulam, Studiul celor zece sefirot, capitolul 1, partea 1, Restricţie şi Linie)

Este vorba despre faptul că lumina superioară, care umple întreaga realitate, poartă absolut toate informațiile despre tot ceea ce a fost, este și va fi. Acest lucru se manifestă treptat în fața noastră și o numim lumea noastră.

La începutul creației, totul a fost inundat de o singură lumină simplă, adică emanația iubirii complete a Creatorului pentru creațiile viitoare.

Cu alte cuvinte, din partea Creatorului există un gând de creație și absolut totul este inclus în el până la starea finală a fiecărei persoane.

Din KabTV Stdiul celor Zece Sefirot (TES) 8/14/22

Filed under: Criza, globalizare, Munca interioara, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Cum putem dezvolta în noi o asemenea sensibilitate încât să înțelegem că, dacă sperăm să ne construim sufletul fără ajutorul Creatorului, atunci mergem pe o cale lungă și întortocheată?

Vom simți că apucăm o cale lungă de fiecare dată, iar acest lucru ne va împinge să căutăm constant modalități de a o scurta și de a o îndrepta direct către Creator. Această cale lungă este cea care ne îndreaptă către Creator pentru că încercăm mereu să o scurtăm.

Totul depinde de direcţionarea inimii, fie că este îndreptată direct prin prieteni către Creator sau nu. Aceasta determină dacă va fi lungă calea sau scurtă. Imaginați-vă cum ne răsucim și ne întoarcem în inimile și mințile noastre pentru a evita legătura cu prietenii și pentru a nu ne apropia de ei, precum și de Creator, în mod deschis și direct. Aceasta înseamnă că nu apucăm calea dreaptă.

Din prima parte a Lecţiei zilnice de Cabala 8/30/22, “Dacă Domnul nu zidește o casă, în zadar lucrează în ea constructorii ei”

Filed under: Munca interioara, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Ce ar trebui să țină un evreu în Israel? Să presupunem că mă repatriez în Israel din America de Sud sau Europa. Și aici dau peste lucruri absolut absurde: o viață foarte scumpă, amenințări la adresa securității, un sistem politic absurd, în general o mulțime de lucruri care nu sunt chiar dificile, dar pur și simplu de neînțeles. Ce ar trebui să țină o persoană pe acest pământ?

Răspuns: Un sentiment interior în care simte că nu există alt loc pentru el pe Pământ.

De fapt, așa am găsit răspunsul pentru mine: „Nu este nimic bun aici, nu există niciun motiv să rămân aici, dar nu am alt loc”.

Întrebare: Cum ar trebui să vină acest gând, acest sentiment? Este ca și cum o persoană iese din avion, inhalează aerul și înțelege?

Răspuns: Nu. Asta vine treptat. Dar în general, o persoană începe foarte repede să simtă „Acest loc este pentru mine”.

Întrebare: Trebuie să facă vreun efort pentru a înțelege asta?

Răspuns: Nu cred. Cred că pentru o persoană care caută un fel de reciprocitate cu alți oameni, acesta este un mediu destul de bun, pentru că în alte țări mediul este rece, politicos și nimic mai mult.

Întrebare: Ar trebui să existe o nevoie interioară pentru aceasta?

Răspuns: Fireşte. O persoană simte că are nevoie de sprijin, îl caută.

KabTV “Cabala Expres” 8/5/22

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Există o vorbă populară în America Latină: „Copiii și bețivii spun întotdeauna adevărul”. De ce ne pierdem această sinceritate și onestitate pe măsură ce creștem? De ce se dezvoltă o persoană spre minciună?

Pentru că mintea noastră se dezvoltă pentru a ne proteja de răul pe care ni-l putem face nouă înșine. Deoarece urmărim mereu împlinirea egoistă, suntem forțați să ascundem această dorință și prin urmare, înșelăm tot timpul. Se dovedește că toți suntem mincinoși pentru că nu vrem să facem nimic bun altora, dar suntem ipocriți în exterior, pretinzând că facem fapte bune unii față de alții.

Încercăm să ne ascundem intențiile unul față de celălalt, intenţii care au drept scop doar folosirea altora în beneficiul nostru.

Doar mediul determină cât de aproape sau de departe de adevăr va fi o persoană. Mediul afectează o persoană și este capabil să o schimbe radical de la o polaritate la alta. Îl poate face bun și amabil cu ceilalți și opus, până în punctul în care devine complet de nerecunoscut.

Dacă noi creăm o societate în care toată lumea este de acord să construiască relații bune, ca cea mai importantă valoare, atunci va fi posibil să-i învățăm atât pe copii cât și pe adulți relații corecte, astfel încât fiecare să simtă că depinde de ceilalți și este obligat să se comporte cu ei cu grijă. Dacă simțim dependența noastră de toată lumea, nu ne va fi deloc greu să-i tratăm pe ceilalţi cu căldură.

KabTV “Lumea” 8/11/22

Filed under: Lectia zilnica, Munca interioara, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Michael Laitman, pe Quora: “Bacteriile se apără împotriva infecțiilor virale? Dacă da, cum?“

Există cercetări care arată cum bacteriile se apără împotriva virușilor. Unul dintre studenții mei, care a fost impresionat de astfel de cercetări, m-a întrebat recent cum astfel de bacterii minuscule ar putea fi atât de inteligente pentru a se mobiliza împotriva diverșilor prădători virali.

În ceea ce privește procesele mai profunde care lucrează în natură, o astfel de activitate nu are nimic de-a face cu dimensiunea lor, dar bacteriile descoperă un inamic comun împotriva căruia sunt dispuse să coopereze pentru a-l opri.

Împărtășesc un anumit intelect care îi face să simtă că există o forță care lucrează împotriva lor, care le amenință existența și fac calculul pentru a se apăra de acea forță.

Există mai multe exemple de colaborări în natură, cum ar fi bancurile de pești sau stolurile de păsări, unde putem vedea acel intelect călăuzitor superior în acțiune. Vedem cum mai mulți indivizi care se mișcă cu viteze mari nu se ciocnesc niciodată și nu au nici un accident, pentru că ei doar realizează ordinele asupra lor de la acel intelect călăuzitor superior din natură.

Cu toate acestea, în relație cu noi, ființele umane, avem libertatea de a alege, motiv pentru care nu operăm similar nivelurilor mineral, vegetal și animal ale naturii, care arată fapte atât de mari de colaborare. Datorită alegerii noastre libere, noi înșine trebuie să definim cum să ne îndreptăm în funcție de mintea superioară călăuzitoare din natură.

Spre deosebire de celelalte niveluri ale naturii, în mare parte nu reușim să cooperăm, deoarece contracarează ego-ul uman care își prioritizează propriile interese față de interesele altora. Trebuie astfel să ajungem la ceea ce se numește „recunoașterea răului” naturii noastre egoiste, care ne detașează unul de celălalt. Vom descoperi apoi că există un intelect superior care ne ghidează, gata să ne ghideze. A face acest lucru necesită să ne eliberăm de nebunia noastră că noi suntem cei care ne călăuzăm. Mai simplu spus, trebuie să ne plasăm sub controlul forței superioare și atunci vom reuși.

Intelectul superior de ghidare din natură acoperă totul și ne dă fiecare rezultat în viață. El acționează asupra noastră așa cum face cu toate părțile naturii, totuși nu vrem să-i vedem acțiunile. Cu alte cuvinte, nu vrem să ne predăm controlului lui.

Intelectul superior de ghidare, numit și „forța superioară”, operează în natură pentru a conecta pe toată lumea și totul. În cele din urmă, este ceea ce mobilizează bacteriile pentru a se apăra împotriva virușilor și sincronizează bancurile de pești, stolurile de păsări și așa mai departe. În general, această forță dorește să construiască conexiuni pozitive între toate ființele create, de la toate nivelurile.

Dacă dorim să introducem acest intelect călăuzitor superior în viețile noastre, atunci trebuie să ne punem sub controlul acelei forțe, care să ne ghideze și să ne îndrume în direcția pozitivă la care dorește să ajungem – o stare de conexiune completă armonioasă. Apoi, în numele nostru, ne exprimăm dorința de a ne preda intelectului superior conducător din natură, dezvoltând conexiuni pozitive între noi sau, în cuvinte mai simple, dorind să facem bine tuturor.

Bazat pe videoclipul „Ce se află în spatele bacteriilor care se apără împotriva prădătorilor virali?” cu cabalistul Dr. Michael Laitman și Oren Levi. Scris/editat de studenții Cabalistului Dr. Michael Laitman.

Filed under: Munca interioara, Spiritualitate - Niciun comentariu→