Category Archives: Munca spirituala

Nu mai avem nevoie de vrăjitori

531.03La Ştiri (Revista Smithsonian): „Oficialii s-au apropiat cu un pas de grațierea celor aproape 4.000 de persoane acuzate de vrăjitorie în Scoția între secolele al XVI-lea și al XVIII-lea…

„Vânătoarea de vrăjitoare a cuprins o mare parte a Europei între aproximativ 1450 și 1750. Frica de diavol, tulburările sociale și isteria în masă au contribuit la frenezia acuzațiilor și proceselor, care de multe ori au apărut din disputele locale și vizau de obicei femeile necăsătorite sau văduve, potrivit. Galeriilor Nationale ale Scoției. …

„Oficialii scoțieni au folosit în mod regulat metode de tortură precum privarea de somn, pedeapsa fizică și umilirea publică pentru a obține mărturisiri.

„În general, cercetătorii estimează că două treimi dintre persoanele acuzate de vrăjitorie în Scoția au fost executate pentru așa-numitele lor crime. Majoritatea condamnaților au fost spânzurați înainte de a fi arși pe rug; unele victime au fost spânzurate, li s-a tăiat capul sau au fost arse de vii”.

Întrebare: Toate acestea sunt necesare?

Răspuns: Nu este nevoie de asta, în nici un fel. Astăzi acest lucru va provoca doar o creștere și mai mare în căutarea vrăjitoarelor.

Întrebare: Care este atitudinea corectă față de toate acestea?

Răspuns: Ar fi să deschidem ochii oamenilor asupra a ceea ce a fost și asupra faptului că nu se poate întâmpla din nou, acum. Trebuia să trecem prin toate astea.

Întrebare: Și atitudinea față de vrăjitoria de astăzi, bastoane de răsucire și așa mai departe, care ar trebui să fie?

Răspuns: Nu există nicio atitudine corectă față de nimic în lume! Nici faţă de religii, de aceste baghete, sau vrăji, sau faţă de căutarea apei cu crengi. Sunt mii din toate acestea.

Întrebare: Care este atitudinea corectă față de asta? Practic, lumea se bazează pe aceste superstiții și zvonuri.

Răspuns: Da, lumea caută mereu, caută. Pentru că lumea se bazează pe faptul că nu știe nimic despre ea însăși. Pentru ce este, de ce, unde? Cum suntem gestionați? Cine este la conducere, ce forțe? Nimeni nu stie.

Întrebare: Omul împinge înainte și înapoi pentru că este în întuneric?

Răspuns:: Da, încearcă să găsească sprijin, dar acesta nu există.

Lumea trebuie să dezvăluie scopul, metodologia și sistemul existenței noastre. De fapt, de ce suntem? Ce ni se întâmplă? Cum ne putem ridica deasupra acestui filistinism cotidian? Totuși, să poţi privi această lume de sus, să te orientezi cumva în ea până la urmă. Să nu alergi după niște superstiții și în general, după prostiile a tot felul de escroci și vrăjitoare.

Întrebare: Ce anume ar trebui să dezvăluie lumea?

Răspuns: Metodologia de a gestiona lumea noastră. Lumea noastră este guvernată de bunătatea absolută. Suntem într-o calitate opusă acestei bunătăţi. Prin urmare, trebuie să ne corectăm cumva pentru a vedea acest bine, pentru a vedea acest scop. Și atunci ne putem transforma lumea în mod corect.

Întrebare: Ce este bine?

Răspuns: Binele este asistența reciprocă absolută a tuturor pentru toată lumea.

KabTV „Știri cu Dr. Michael Laitman” 1/6/22

Specificul diseminării

959Întrebare: Contează specificul diseminării noastre, de exemplu, dacă sunt cărți sau pamflete, audio sau video? Sau nu există nicio diferență?

Răspuns: Desigur există o diferență, deoarece o persoană primește cele mai multe informații printr-o secvență video cu sunet, muzică și toate culorile.

Putem vedea încotro merge evoluția, astfel încât totul să fie cât mai asemănător cu imaginea lumii, care include toate percepțiile noastre. Poate că în timp vom reuși să transmitem mirosuri și senzații tactile, adică o imagine completă a lumii.

Să spunem că acum stau într-o cameră, o briză rece suflă dinspre mare. Mă simt pe mine, corpul meu. Dacă nu aș avea senzații tactile, nu aș simți deloc corpul, scaunul în care stau… Percep totul în jurul meu: sunete, foșnet, mirosuri.

Viziunea, desigur ne permite să percepem informații și așa mai departe. Pentru aceasta trebuie să ne străduim în acțiunile noastre reciproce.

KabTV „Am primit un apel. Specificul diseminării” 21/04/12

Scopul echipei este mai presus de orice

931.02Întrebare: Pe baza experienței atelierelor, cum poate o persoană să se plaseze corect în câmpul general din care încearcă să facă parte?

Răspuns: Ar trebui să se includă ca element activ de cooperare, ca organ al unui sistem electronic, mecanic sau electric care încearcă să se realizeze în mod benefic pentru scopul general al sistemului, adică să încerce tot posibilul.

Îmi anulez „Eu-ul”. Oricare ar fi această acțiune, bună sau rea, nu contează pentru mine, nu contează cum o percep eu personal. Am pus acțiunea, beneficiul, scopul echipei, deasupra mea. Și nu-mi pasă de obiectivul meu personal până la uciderea lui, la fel cum unele insecte sau chiar celule ale corpului nostru primesc ordin de a se sinucide și îl îndeplinesc.

Dacă scopul colectivului îmi este vizibil și îl contrazice pe al meu, atunci scopul meu nu are sens, mă distrug. Aceasta ar trebui să fie includerea în grup.

Și dincolo de această limită sunt următoarele etape. Acolo începi să simți lumea spirituală pentru că egoismul tău nu te mai împiedică.

KabTV „Am primit un apel. Experimentul lituanian” 13.03.12

Principalul lucru este munca internă

956Comentariu: Aţi spus că dacă avem vreo dorință materială, este mai bine să  o realizăm rapid, pentru a nu interfera cu dezvoltarea noastră spirituală.

Răspunsul meu: Dacă mintea ta este ocupată cu dezvoltarea spirituală, atunci involuntar nu vei face mișcări stupide și inutile în orice altceva.

Cu toate acestea, mai trebuie să te organizezi cumva: să te miști, mănâncă normal. Să zicem că am un job sedentar, stau aproape tot timpul, așa că mă forțez să mă mișc o oră și jumătate pe zi.

Medicii spun că și o jumătate de oră pe zi chiar, este suficientă: puțină mișcare, mersul pe malul mării, mersul cu bicicleta.

Dar personal cred că, deși este necesar să te forțezi să faci toate acestea puțin, principalul lucru, desigur, este munca internă. Dacă o persoană este implicată în asta, atunci are inevitabil un schimb normal în orice altceva.

Din KabTV „Am primit un apel. Înalţă-te” 21.04.12

Forța care determină forma lumii

509Mișcarea spirituală înseamnă o nouă schimbare de formă. Ar trebui să explicăm în continuare sensul timpului și al mișcării pe care le întâlnim în aproape fiecare cuvânt din această înțelepciune.

Într-adevăr, ar trebui să știți că mișcarea spirituală nu este ca mișcarea tangibilă dintr-un loc în altul. Mai degrabă, se referă la o formă nouă. Numim fiecare formă nouă prin titlul „mișcare”. exact ca o ființă corporală, o parte s-a îndepărtat de ea și se mișcă dintr-un loc în altul. Prin urmare, noua formă este numită „mișcare” (Baal HaSulam, Studiul celor zece sefirot, „Observare interioară”, capitolul 9, punctul 33).

Vorbim despre forța care determină forma lumii existente. Se schimbă tot timpul și prin urmare, lumea se schimbă, la fel și noi în această lume. Dar este aproape imposibil de explicat cum se întâmplă acest lucru, deoarece însăși esența materiei existente se schimbă, nu fizic, ci spiritual.

În materia spirituală, dorințele se schimbă ca bază a existenței sale. Sensul și scopul problemei se schimbă și astfel simțim doar consecința acestui lucru.

KabTV „Studiul Celor Zece Sefirot” (TES)” 12.02.203

Maturizează-te din etapa de „Pantaloni scurti”

219.01Întrebare: Ce se întâmplă în starea intermediară, când omul nu a simțit pe deplin puterea dăruirii și nu și-a încheiat pe deplin munca cu egoismul său? El nu este nici aici, nici acolo.

Răspuns: Nici aici, nici acolo nu este cea mai complicată, suspendată stare. Este necesar să faceți totul cât mai curând posibil pentru a o depăşi; nu mai e nimic de făcut.

Întrebare: Dar toată această cale este încă o tranziție între cele două lumi?

Răspuns: Înțeleg că această cale este neplăcută, dar nu poți scăpa de ea.

Aceasta este calea în care descoperi simultan atât coborâri cât și ascensiuni, și totuși nu le poți echilibra, completa una cu alta sau justifica. De aceea anii de luptă interioară și de adaptare la noile condiții spirituale sunt foarte grei. Văd asta la studenții mei dar, din păcate nu pot să-i ajut mai mult decât ceea ce fac.

La fel ca un profesor la școală, poate el face ceva în locul elevului? Elevul este obligat să-și parcurgă anii de școală, să absoarbă el însuși tot materialul și să finalizeze numărul necesar de sarcini, teste și examene, pentru că altfel nu va ști nimic și nu va putea ieși în viață.

Trebuie să facă ceva. În caz contrar, va trebui să facă față lacunelor uriașe. Cel puțin termină școala și are o idee despre ce înseamnă biologia, zoologia, botanica, geografia, istoria și matematica, măcar ceva, cumva.

Poți termina școala și universitatea și, în general nu știi nimic. Poate că nu vei avea nevoie de toate acestea în viața ta, cu excepția unei înțelegeri generale a ceea ce se întâmplă.

Dar în spiritualitate este diferit. Dacă nu cunoașteți legile universului, dacă nu reușiți să le aplicați, atunci lumea superioară nu vă va fi revelată. La urma urmei, o atingi în măsura în care înțelegeți, puterea voastră de adaptare. Dezvălui practic doar cu ce poți lucra.

Ca un copil, căruia i se deschide doar o mică parte din lumea înconjurătoare. Nu înțelege ce există deasupra lui. Este interesat de jucăriile lui și de mama lui; iată mașina lui, ceva mare care se mișcă și aceasta este lumea lui. Orice altceva, ceva mult mai mare, mai ales din punct de vedere al calității, precum conexiunile dintre oameni și altele asemenea, nu le înțelege deloc. El știe că aceasta este dădaca lui, aceasta este mama lui, aceasta este bunica lui și faptul că există un fel de conexiune între ei, că există un fel de viață în spatele lor, toate acestea încă nu sunt pentru el.

Dacă nu ieșim din această stare, nu vom descoperi nimic. În lumea spirituală, dacă nu ai dezvoltat puterea de a înțelege, realiza și interacționa în interiorul tău, atunci rămâi la același nivel. Nu poți crește automat. Crești doar în măsura în care deschizi lumea cu cunoștințele și abilitățile tale.

KabTV „Am primit un apel. Toată suferința are un scop” 11.02.2012

 

Insectele nu au nevoie de Cosmos

747.03Întrebare: Când aţi fost cu Rabash timp de 12 ani, aţi putut vedea schimbările care au loc în marele Cabalist?

Răspuns: Nu poți vedea asta. Cum poate o persoană mică, nesemnificativă, un fel de insectă, târându-se pe pământ, să aprecieze cosmosul? Este imposibil! Acestea sunt dimensiuni complet diferite.

Elevii știu cine sunt? Ei nu știu deloc! S-ar putea să fie supărați deoarece cred că pot face ceva pentru ei, dar nu o fac. Ei uită că totul depinde de ei.

Ei evaluează totul în funcție de proprietățile și calitățile lor; încearcă în mod constant să mă judece pe baza lor sau pe ei pe baza mea.

Comentariu: Dar există o lume interioară care formează atitudinea exterioară față de toate lucrurile, inclusiv acestea.

Răspunsul meu: Nu. Nu veți înțelege sau aprecia. Nu poți, e imposibil! Aveţi încredere în mine!

Am văzut mulți cabaliști care au trăit în anii 70, 80 și 90 ai secolului trecut. La urma urmei, am studiat Cabala de mai bine de 40 de ani. Acești cabaliști erau în exterior oameni simpli, obișnuiți: le plăceau glumele, umorul, sportul și munca fizică. Singurul lucru este că erau foarte încăpățânați.

Întrebare: Dar vă amintiţii de dvs. în această perioadă a dezvoltării dvs.. Ce schimbări s-au produs în mod specific în dvs.?

Răspuns: Este imposibil de transmis. Și de ce? Dacă cineva este interesat, va face el însuși o transformare spirituală. Iar celor care nu sunt interesați, oricum nu le va păsa.

KabTV „Am primit un apel. Cine este el – Laitman?” 13.03.3012

 

Recunoașterea controlului egoismului

747.03După exodul din Egipt, care simbolizează începutul dezvoltării spirituale a unei persoane, sunt 40 de ani de rătăcire în deșert. Această rătăcire se întâmplă cu ajutorul luminii, cu ajutorul calității dăruirii și al rezistenței constante a egoismului.

Pe partea dreaptă este calitatea dăruirii, Lumina — revelarea Creatorului — iar în partea stângă este egoismul, Faraonul care se împotriveste mereu, iar tu restabilești constant controlul calității dăruirii, altruismului, și iubirea pentru alții peste calitatea egoismului, a iubirii de sine și a urii faţă de alții.

A fi în interiorul Egiptului este o stare în care în general, te simți bine în absolut orice, cu excepția faptului că egoismul te stăpânește.

Astăzi, în lumea noastră, trăim durerile nașterii și prin urmare, începem să ne simțim rău în corporalitate. În principiu, trecem printr-o recunoaștere calitativă a răului atunci când totul este în regulă, dar totuși nu îl putem suporta. „Ce îți lipsește?! Se pare că ai destul din toate. Unii oameni nu au ce să mănânce, dar cu tine ce e?!” „Nu, nu pot rămâne cu asta. Este mai bine să mor decât să trăiesc așa.”

Aceasta este recunoașterea a cât de insuportabil este controlul egoismului, pe care ar trebui să-l simțim. Atunci vom percepe controlul altruismului, dăruirii și iubirii ca o cale de ieșire către libertate.

Nu poate fi exprimat în cuvinte pentru că vorbim despre niveluri complet diferite ale naturii, dimensiuni diferite, atunci când începem să simțim tot ceea ce se întâmplă într-un mod complet diferit.

KabTV „Am primit un apel. Miracolul Nașterii” 21.04.2012

Diamantul este în tine

198Comentariu: Există o pildă budistă despre un hoț de buzunare profesionist care a trăit în orașul bijutierilor. Într-o zi, a văzut un bărbat cumpărând un diamant uriaș incredibil de uimitor pe care acest hoț de buzunare și-a dorit toată viața să-l obțină. Așa că l-a urmat pe bărbat, s-a urcat în tren și s-a așezat în același compartiment. Odată ce bărbatul a adormit, a verificat toate hainele bărbatului, dar nu a găsit diamantul. Când bărbatul a plecat la baie, a verificat gențile și valizele bărbatului, dar tot nu le-a găsit.

La ieșirea din tren, hoțul de buzunare l-a urmărit și i-a spus cu seriozitate: „Sunt hoț de buzunare, profesionist. Nu dau greș niciodată. Totul era curat. Te-am urmărit să-ți spun că nu am găsit diamantul pe care voiam să ți-l fur.”

Bărbatul a răspuns: „Te-am văzut imediat. Când am cumpărat diamantul, mi-am dat seama că mă vei urma, că vrei acest diamant. Așa că l-am ascuns acolo unde nu l-ai căuta.”

„Unde este locul ăsta?” – a exclamat hoțul de buzunare.

„L-am ascuns în buzunarul tău”

În concluzie, „diamantul” pe care îl cauți este chiar lângă tine, mai aproape decât respirația ta.

Întotdeauna căutăm aceste „diamante” undeva acolo. Tot timpul. Ne dedicăm viețile lui, luptăm, urâm, căutăm. Dar de fapt este atât de aproape! Este chiar aici – în „buzunarul” nostru, în noi.

Ce este acest „diamant?” Și de ce nu-l găsim?

Răspuns: Găsește-te pe tine cel adevărat, nu căuta ceva la alții; nu este acolo. Fiecare îl are pe al lui. Trebuie să-și găsească propriul suflet – sufletul omului, cel mai intim. Și atunci  va găsi totul în viață. Dar dacă îl cauți în alții, nu îl vei găsi niciodată. Nu va fi al tău.

Întrebare: Ce înseamnă să te regăsești pe tine însuți?

Răspuns: A te regăsi pe tine însuți înseamnă a-ți găsi conexiunea cu Creatorul, punctul cel mai interior din inimă. Aceasta este acest diamant mare, mare și specială.

Întrebare: Această conexiune cu Creatorul, acest diamant, se găsește în fiecare persoană?

Răspuns: În toată lumea. Acesta este punctul de legătură cu Creatorul. Acesta este diamantul nostru personal.

Întrebare: Trebuie să-l găsească toată lumea?

Răspuns: Desigur.

Întrebare: Cădem mereu în disperare. Îl căutăm în continuare, dar nu îl găsim, căutăm, dar nu găsim. Trebuie să ne confruntăm cu descurajare constantă și să încercăm să îl găsim?

Răspuns: Calmează-te, pentru că acest diamant este în tine. Trebuie doar să găsești conexiunea cu Creatorul din tine.

Întrebare: Când îi apare omului înțelepciunea că totul este în sine?

Răspuns: Este un rezultat al experienței.

Întrebare: Și experiența, trebuie să fie amară?

Răspuns: Este nevoie de timp. Câteva decenii.

Întrebare: Și când voi ajunge la faptul că totul este în mine, voi fi în pace?

Răspuns: În mod firesc. La urma urmei, găsiţi punctul central al lumii voastre – acolo unde Creatorul și voi existați.

KabTV „Știri cu Dr. Michael Laitman” 15.12.2022

Noroc în munca spirituală

528.03Întrebare: Ce este norocul în munca spirituală?

Răspuns: Norocul, Mazal în ebraică, provine din cuvântul „Nozel – picături”. Dacă picături de lumină, fotoni de sus, picură asupra ta, atunci ești norocos.

Picături de lumină îți luminează puțin calea, aprind o scânteie în întuneric și apoi poți măcar să vezi ceva. Deși, picăturile de lumină dau puncte de scântei, se aprind și se sting, se aprind și se sting, cu toate acestea, de la ele îți faci o idee, nu despre imaginea care este în jur, ci despre cum ar trebui să acționezi în ea. Este cel mai important!

Pe baza acestui lucru cineva poate începe să se anuleze în fața grupului. Aceasta este cea mai mare problemă! Auzim despre asta, citim despre asta, dar nu suntem capabili să o înțelegem în interior pentru a începe să ne anulăm în fața prietenilor. De aceea, începutul implementării este atât de dificil.

Și înainte de asta, nu înțelegi deloc: „Nu s-ar fi putut face cu cel puțin câțiva ani mai devreme? Zece ani am stat și am ascultat, dar doar ascultam!”

Ce înseamnă „auzit”? În primii doi ani, a trecut pe lângă ureche la o distanță de zece centimetri, apoi la o distanță de cinci, doi centimetri și în cele din urmă, a început să intre în mine. Dar până când a venit de la ureche la conștientizare și de la conștientizare la inimă și ți-ai dat seama că trebuie să faci ceva, au trecut zece ani. Nu este prea mult.

Întrebare: Ce este această barieră? Ce este ea?

Răspuns: Bariera este în prostia egoismului nostru. Nu vrea să audă nimic! Acesta nu este egoism obișnuit; claritatea minții și înțelegerea specială a omului nu vor ajuta aici. Ego-ul va găsi orice motiv să nu o facă.

Dar aceasta este o informație foarte importantă pe care omul o primește despre sine și despre calitățile sale.

KabTV „Am primit un apel. Corpul se străduiește să se odihnească constant” 11.3.2012