Întrebare: Când cineva vorbește despre importanța societății (grupului) și a prietenilor, este deja o conexiune a punctelor din inimă?

Răspuns: Importanța societății și a prietenilor este necesară, fiindcă, pur și simplu, știm că acesta este sufletul nostru. Omul nici nu-și poate imagina, din amărâtul lui egoism, că nu este nimic altceva decât includerea în ei. Orice altceva este pură iluzie. Noi nu înțelegem asta.

Sufletul este includerea în ceilalți. Aici începeți, cu adevărat, să trăiți în afara sinelui din prezent.

Întrebare: Această conexiune este a punctelor din inimă?

Răspuns: Importanța este obținută prin conexiunea dintre noi.

Întrebare: Ar trebui să vin la lecții și la adunarea prietenilor cu această pregătire?

Răspuns: Da, în tot timpul în care ești în conexiune cu prietenii tăi va trebui să te gândești la asta, fiindcă acesta este de fapt modul în care vrei să te dezvolți, adică printre ei.

Din kabTv „Ultima generație” 6/06/18

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Când ai studiat cu Rabash, ai simţit o lipsă a practicii în metodologie în sine?

Răspuns: Am simţit-o deoarece, în general, încă nu era dezvoltată. Nu am ştiut exact cum s-o aplic pe mine, cum s-o realizez, unde să mă fac mic şi unde să ajut.

Aceasta metodologie nu este înţeleasă imediat. Durează luni şi ani. Prin urmare ni s-a dat toată viaţa pentru a o realiza. De exemplu, atunci când studiezi matematica, tu o înveţi cu mintea ta şi nu o schimbi deloc. Şi aici, pentru a da pagina mai departe în carte şi să o înţelegi pe următoarea, tu trebuie să te schimbi şi apoi să o citeşti pe cea anterioară. Dacă o persoană nu se poate schimba, atunci chiar şi prin a da mai departe zece pagini, nu va înţelege ceea ce este scris acolo.

Practica este îndeplinită numai într-un grup. Totul este foarte clar descris în articolele lui Rabash despre grup. Luaţi-le pe toate şi implementaţi-le. Nu este nicio lipsă de sfaturi practice. Numai implementarea lipsește!

Din lecţia de Cabala în limba rusă 8/5/18

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca in grup, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Subiectul de studiu al Înțelepciunii Cabala îl reprezintă acțiunile Creatorului care ne dau nouă posibilitatea să-L asamblăm din părți: din gândurile noastre, din dorințe, din tot felul de acțiuni, din diferențe ireconciliabile, din greșeli și succese. Lucrul principal este că, din toată această muncă de dezasamblare și asamblare, ajungem să-L înțelegem, să-L simțim și să fim ca El. Aceasta este unicitatea muncii noastre, spre deosebire de alte eforturi diferite ale acestei lumi.

Poate că și în ele este ceva similar analizei și sintezei, adică o înțelegere. De fapt, așa studiem toată natura minerală, vegetală și animală; disecăm, examinăm, înțelegem și înregistrăm. În Cabala, însă, noi nu ne disecăm corpurile noastre animalice, în schimb, ne conectăm și ne deconectăm unii de la alții. Numai prin conexiunile dintre noi vom fi în stare să înțelegem cine este Creatorul, fiindcă El este revelat numai în interiorul acestor conexiuni.

Aceasta este o muncă specială care nu are analogie în lumea noastră. Este numită munca pentru Creator. La urma urmelor, El ne-a încredințat-o pentru ca noi să putem ajunge să-L cunoaștem și să devenim ca El. Calea spre acest lucru stă numai în conexiunea dintre oameni. Totuși, conexiunea este imposibilă fără deconectare: obținerea unității nu se întâmplă fără rezistență. În acest fel se întâmplă în toate acțiunile: urcare – coborâre, convergență – distanțare, inspirare – expirare.

Cabala este știința conexiunii, obținerea unității. Nu există niciun Creator în afara noastră, fiindcă El este revelat numai în conexiunea dintre noi. Această conexiune nu există în natură prin ea însăși, există numai dacă noi o asamblăm. Învățăm că au fost prima și a doua resticție și astfel s-au format gradele pornind în Sus, din această lume: Lumile Spirituale, Parțufim Spirituale și Sfirot. Dar, toate acestea există numai în potențial, în cazul în care creaturile vin și încep să obțină aceste calități.

Vom trezi gradele care coboară de Sus în jos, dacă vrem să le trezim de jos. Dacă noi nu le trezim este ca și cum ele nu ar exista deloc. Nu avem despre ce vorbi fără acela care nu obține. Creatorul este revelat numai în interiorul conexiunii noastre, care nu este una forțată sau corporală, este atunci când simțim dependența unul de altul sau avem sentimente speciale unul față de altul.

Această conexiune se întâmplă într-un mod complet nenatural, chiar împotriva naturii. Numai în măsura în care îmi descopăr propria natură, răul ascuns în mine, împotrivirea la conexiunea cu alții, în partea pe care am reușit să o curăț de „eu-ul” meu în raport cu Lumina Reformatoare, poate exista revelată o măsură de dăruire. Nu este încă dăruire, ci o bunăvoință pentru ea, gradul Bina, Hanuka.

Odată ce am recunoscut răul meu, încep să îl urăsc și, atunci, pot să-mi folosesc dorința în beneficiul celorlalți. Nu poate fi niciun fel de bine fără revelarea răului și corectarea lui. Binele este revelat numai deasupra răului și, de aici, încep să înțeleg și să simt ce este Creatorul: Forța binelui absolut care umple atât întreg universul cât și pe mine. El mă ajută să înlocuiesc tot răul din mine cu bine. Munca mea stă numai în această alegere: să descopăr natura mea rea și s-o înlocuiesc cu una bună și, toate acestea, numai prin conexiunea cu prietenii. (Minutul 0.20)

Din prima parte a Lecției zilnice de Cabala 10/12/18 – Subiect: „Revelarea Creatorului în conexiunea dintre noi” (Pregătire pentru Convenția virtuală 2018)

Filed under: Fara categorie, Munca in grup, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Diseminarea în masă pe care ai lansat-o este bazată pe faptul că noi am ajuns la ultima generație?

Răspuns: Cuvintele profesorului meu despre faptul că noi suntem ultima generație sunt punctul meu de pornire; eu trebuie să acționez ca atare. Deci, acționez! Ce va rezulta din asta, nu e treaba mea, ci a Creatorului. Nu știu nici ce rezultate va da această muncă, dar nu mă interesează în mod special. Eu trebuie să fac tot ceea ce pot.

Nu este niciun secret al Torei, nicio Forță secretă, nicio vrajă sau alte lucruri. Este un sistem de conexiune al tuturor oamenilor din lume, în același sistem de Adam, în care am fost odată. De aceea, eu nu văd nimic rău în asta. Nu am nimic de care să-mi fie rușine sau să mă tem.

Remarcă: Dar este un secret la care noi revenim mereu: noi înșine nu ne putem uni. Putem doar să facem eforturi și tot restul este făcut de Lumina care întoarce la Sursă.

Comentariul meu: Aceasta este deja o metodă! Dar să chemi toate neamurile pentru a realiza planul Creatorului, este datoria noastră. Noi am ajuns la această stare și nu o putem ignora, dacă vrem să fim oarecum conectați cu Creatorul. Prin urmare, stabilirea acestui fundament este exact ce mi-am dorit de la viață.

Din KabTv „Ultima generație” 9/05/18

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca in grup, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Este un concept privind „ispăşirea păcatelor” în Cabala? Cine este de vină dacă Creatorul controlează totul, iar omul este în totalitate sub controlul Lui? Cine poate determina cât va sta o persoană în oraşele exilului pentru o crimă?

Răspuns: Problema este că tot ceea ce este scris în Tora, în Cartea Zohar şi în alte cărţi Cabaliste, vorbeşte numai despre lumea superioară.

Când am studiat cu Rabash, eu îi recitam un pasaj din Talmudul Babilonian, iar el explica ceea ce au vrut să spună oamenii care au scris, dintr-o perspectivă spirituală. Era foarte interesant, deoarece totul părea complet diferit: ei au scris în limbajul ramurilor lumii noastre, în timp ce sugerează rădăcinile superioare.

De exemplu, oamenii care comiteau crime erau trimişi în oraşele de azil vreme de şase ani. Deşi lumea noastră este aparent separată de lumea superioară, cei şase ani reprezintă şase Sefirot de HGT NHY, prin care o persoană trebuie să treacă pentru a avansa de la Malchut la Bina, în al şaptelea an, iar acei şase ani sunt reflectaţi în lumea noastră.

Deşi aceştia nu sunt ani din lumea corporală; cu toate acestea, o persoană trebuie să fie izolată pentru aceşti ani în timp ce lucrează asupra lui însuşi, înaintând prin şase grade ale lumii spirituale. Asta se numeşte „corecţie”.

Din lecţia de Cabala în limba rusă 8/19/18

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca in grup, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Viaţa este un joc. Este aşa peste tot şi întotdeauna. Aceasta este determinată de natură pe toate nivelele. Pentru a creşte, schimba, a se construi pe sine dialectic şi pentru a se dezvolta conştient, o persoană trebuie să fie în acest joc!

Orice fir de iarbă se ”joacă” pentru a creşte. Uită-te la căţeluşi, la pisicuţe, la oricine – totul este un joc. Oamenii se ”joacă” în mod constant, dar nu o simt. O persoană se duce la muncă, se duce la armată, se luptă şi moare – totul este un ”joc”.

Dacă îmi imaginez trecutul, prezentul şi viitorul şi le conectez între ele, totul este un joc. Adică jocul este o reprezentare a stării viitoare şi mişcarea spre implementarea lui.

O persoană se joacă tot timpul în viitor, nu contează în care. Dacă se opreşte, îşi marchează moartea. Aşa îl organizează natură.

Întrebare: Creatorul primeşte plăcere din faptul că o persoană acceptă acest joc?

Răspuns: Prin faptul cineva acceptă acest joc, el însăşi îl obligă pe Creator să se joace împreună şi, astfel, să devină partenerul Lui. Prin urmare, el este numit „Adam”, similar cu Creatorul, deoarece el rezolvă acest joc.

Exact în asta este liberă alegere şi alegerea caii. Fie persoană nu vrea să participe în asta sau, din contră, participă pentru a ajunge la un scop superior. Înţelege că acest joc este necesar numai pentru a îl eleva la următorul grad.

Acest joc este un sistem de dezvoltare al oricărei părţi din natură pe toate nivelele.

De pe KabTV „Ultima generaţie” 5/30/18

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Viața este un joc. Ne jucăm și cu Creatorul?

Răspuns: Jocul cu Creatorul stă în faptul că accept să fac tot ceea ce El vrea, pentru ca El să mă avanseze în acest joc. De aceea, vreau să o fac în felul Lui. Eu nu controlez Lumina, dar sunt de acord să joc după regulile Sale.

Întrebare: De ce se numește „joc”?

Răspuns: Pentru că eu nu am puterea să realizez ceva și, doar exprimându-mi dorința, pot să-L fac pe Creator să acționeze. Mă prefac și nu prea, știind foarte clar că asta va duce la acțiunile Sale.

Atunci, care este sensul rugăciunilor și al cererilor? Sunt într-o anume stare, în timp ce îmi imaginez o altă stare. Acesta este deja un joc! Mă joc de-a fi în gradul următor, în starea dorită. Vreau să mă schimb în ea!

Întrebare: La faza actuală de dezvoltare a grupului nostru, la ce ar trebui să aderăm împreună?

Răspuns: Să ne jucăm de-a grupul potrivit!

Din KabTv „Ultima generație” 30/05/18

Filed under: Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Ce putem face ca să atragem cât mai multă Lumină Superioară?

Răspuns: Doar studiu și interacțiunea corectă în grup, urmând sfatul lui Rabaș, adică să faceți orice efort pentru a vă constitui parte din echipă. În esență, jucăm societatea corectă prin conexiunile corecte dintre noi.

Mai mult, înțeleg că sunt egoist și nu vreau sub nicio formă să mă umilesc și să mă restrâng, pentru a mă conecta cu ceilalți, dar o fac.

Întrebare: Există semne obiective că Lumina acționează asupra unei persoane?

Răspuns: Pe de o parte, omul simte cât de jos se află și, mai rău, nu este la fel de deștept ca ceilalți. Pe de altă parte, asta îl face fericit, fiindcă îl aduce mai aproape de adevăr și îi simte pe ceilalți mai sus decât este el. În general, el trebuie să obțină o stare în care vede totul din jurul lui ca pe o revelare a Creatorului.

Întrebare: Când ajunge la aceste trăiri, este rezultatul influenței Luminii asupra omului?

Răspuns: Da, este deja un efect mai puternic al Luminii, fiindcă acesta este un grad spre infinit.

Din KabTv „Ultima generație” 30/05/18

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Rabaș, „Referitor la importanța prietenilor”: „Putem vedea că omul este capabil să observe greșeli în copiii vecinilor, dar niciodată în ai lui. Și când cineva menționează oarece greșeli la copiii săi, omul imediat rezistă în fața prietenului său și începe să declare meritele copiilor săi.”

Lumina ne influențează și astfel construiește totul. Noi suntem în mâinile Ei ca și lutul, ca și coca. În funcție de unghiul în care Ea strălucește, de frecvența și culoarea Ei, am fost formați din această bucată de lut, din pământ.

Așa cum a fost scris în Tora, Creatorul „a luat din pământ” materie absolut fără viață și a început să o sculpteze. Este materialul primordial.

Toate celelalte depind de Lumină. De aceea, noi nu putem atribui nicio calitate, rea sau bună, acțiune sau orice altceva unui om! Numai intensitatea și calitatea porției de Lumină care influențează omul determină toată esența lui.

Întrebare: Unde este în asta alegerea liberă?

Răspuns: Nu este nicio alegere liberă în asta. Libertate nu este decât în a convinge Lumina să ne influențeze mai bine și mai intens sub influența unui anumit mediu.

În starea mea actuală eu nu pot acționa. Pot doar să invit, prin mediu, o influență mai puternică a Luminii asupra mea și aceasta mă va schimba în mai bine. Alegerea mea liberă stă doar în asta și este singurul mod să schimbi într-un fel ceva.

Dacă totuși eu nu aspir către asta, influența Luminii îmi va părea nefastă și rea. Aceasta este calea suferinței.

Dar, dacă mă grăbesc să înaintez sub influența mediului atunci, toate transformările mele viitoare de la egoism la altruism vor fi dorite. Atunci, aceeași cale va deveni bună pentru mine – va deveni calea Luminii.

Diferența între  dorit și real trebuie să se formeze corect, în grup și, atunci, Lumina atrasă va umple dorințele noastre.

Din KabTv „Ultima generație” 30/05/18

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Rabaș, „Referitor la iubirea pentru prieteni”: „Dar cum poate cineva să-l considere pe prietenul său mai mare decât el însuși, când el poate vedea că propriile lui merite sunt mai mari decât ale prietenului său, că el este mult mai talentat și are calități naturale mai bune?” Sunt două căi pentru a înțelege asta:

1.El merge cu credință deasupra rațiunii: odată ce l-a ales pe acela ca prieten, îl apreciază deasupra rațiunii.

2.Acest lucru este mult mai natural – prin rațiune. Dacă el s-a decis să accepte că acela este prietenul său și lucrează la sine pentru a-l iubi, atunci este natural ca prin iubire să vadă numai lucrurile bune. Și chiar dacă sunt lucruri rele în prietenul lui, el nu le poate vedea, după cum este scris că „iubirea acoperă toate păcatele”.

Întrebare: Ce este unic în fiecare cale: să lucrezi cu prietenul în credință deasupra rațiunii sau prin dezvoltarea naturală?

Răspuns: Credința deasupra rațiunii apare când omul primește de Sus forța de a-i vedea pe ceilalți mai mari decât el, mai aproape de Creator. De aceea, el începe să-i trateze cu mai mult respect și grijă, devine mult mai atent, ca și în similitudinea cu Creatorul.

Treptat, acționând pe baza faptului că Lumina îl obligă să o facă așa, atitudinea lui față de prieteni și profesor, față de tot ce se referă la avansarea lui spirituală, devine starea lui permanentă.

Omul se schimbă și influența de Sus, pe care părea că o simte înainte, se risipește și  devine integrată în viața lui.

Întrebare: Ar trebui să ne preocupăm de aceste două căi?

Răspuns: Trebuie doar să fim în așteptare, să anticipăm primirea Luminii Superioare, Forța dăruirii. Munca noastră constă în a vrea să arătăm în avans că suntem gata pentru Ea, ca un copil care se joacă de-a adultul cu jucării, mașinuțe, păpuși, etc.

Întrebare: Ce schimbă în noi Lumina prin influența ei?

Răspuns: Raportarea noastră la mediu și la Creator.

Văd că pot să folosesc corect un prieten pentru scopul nostru comun. Ca regulă, deja nu-l mai văd ca pe un obiect asupra căruia să aplic eforturile mele, ci ca fiind parte din Cretor. Până la urmă, eu nu mă pot raporta direct la Creator, dar pot să mă raportez la un prieten. El este practic  o sferă exterioară a eforturilor mele depuse, trimisă mie de Creator.

Întrebare: De ce este mai bine să-l văd pe prietenul meu prin rațiune, decât prin credință deasupra rațiunii?

Răspuns: Este mai natural, fiindcă credința deasupra rațiunii introduce un nou grad. Primesc Forța care mă lasă să mă raportez la prieten, ca la Creator. Mă văd ca fiind singurul care are ceva de corectat și de schimbat. Toți ceilalți doar îndeplinesc voința Creatorului, fiindcă ei sunt de fapt în alipire cu El.

Rezultă că, credința mea deasupra rațiunii devine starea mea naturală.

Din KabTv „Ultima generație” 30/05/18

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→