De Rosh HaShanah noi cerem Creatorului să ne facă în noul an să fim “cap” și nu “coadă”. Aceasta înseamnă că noi dorim să lucrăm conform intenției și gândului și nu conform forței dorinței. Noi dorim să ne ridicăm deasupra dorinței către gând, ceea ce se mai numește și ”credință deasupra rațiunii” și, astfel, să fim preocupați doar de intenția cu care ne folosim dorința.

Noi nu intenționăm ca dorința să determine acțiunile noastre, așa cum se întâmplă în prezent. Acum, noi suntem sub controlul dorinței care ne conduce, determinându-ne astfel acțiunile și intențiile noastre. Toate intențiile noastre sunt orientate către împlinirea dorințelor noastre.

Cu toate acestea, noi dorim să corectăm relația dintre intenție și dorință, astfel încât intenția să stăpânească dorința și nu invers, pentru ca intenția pentru dăruire, care este numită “credință”, să guverneze peste dorința care va realiza această intenție.

Aceasta este marea schimbare în munca spirituală. La început de drum, noi acordăm atenție doar dorinței noastre și vrem să o îndeplinim. Apoi, începem să examinăm intențiile noastre, care, pentru moment, sunt egoiste. Și, mai mult, observăm că intenția poate fi diferită. Lumina care reformeaza ne influențează și ne schimbă atitudinea față de dorința noastră de a ne bucura, cât și față de dorința Creatorului.

Ca rezultat al muncii în grup, al studiului și influenței Luminii reformatoare, noi începem să percepem Creatorul mai important. Nu am descoperit încă Creatorul, dar deja simțim că este mai important pentru noi să ne gândim la El, să îi aducem Lui bucurie, să ne apropiem mai mult de El și, astfel, să aderăm la El. Și acest lucru deja are legătură cu intenția, fiindcă cerem Creatorului să ne dea o oportunitate pentru a acționa în acest fel.

Deși, apoi, ne convingem că, de fapt, nu există bine sau rău în lume, totuși mi se prezintă mie în acest fel pentru a avea astfel oportunitatea să ajung să cunosc forța superioară, să o discern, să mă unesc cu ea, să o ating și să înțeleg Creatorul.

Adică, dacă la început suntem conduși de dorință, la sfârșit suntem conduși de intenție. Și nu contează dacă dorința este de a primi sau de a dărui pentru că, ori de câte ori este posibil, folosesc orice dorință doar de dragul realizării intenției mele de dăruire.

Din prima parte a Lecției Zilnice de Kabbalah 22/08/2018, Lecție pe subiectul “Rosh HaShana”

Filed under: Munca in grup, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

De Rosh HaShanah noi cerem Creatorului să ne facă în noul an să fim “cap” și nu “coadă”. Aceasta înseamnă că noi dorim să lucrăm conform intenției și gândului și nu conform forței dorinței. Noi dorim să ne ridicăm deasupra dorinței către gând, ceea ce se mai numește și ”credință deasupra rațiunii” și, astfel, să fim preocupați doar de intenția cu care ne folosim dorința.

Noi nu intenționăm ca dorința să determine acțiunile noastre, așa cum se întâmplă în prezent. Acum, noi suntem sub controlul dorinței care ne conduce, determinându-ne astfel acțiunile și intențiile noastre. Toate intențiile noastre sunt orientate către împlinirea dorințelor noastre.

Cu toate acestea, noi dorim să corectăm relația dintre intenție și dorință, astfel încât intenția să stăpânească dorința și nu invers, pentru ca intenția pentru dăruire, care este numită “credință”, să guverneze peste dorința care va realiza această intenție.

Aceasta este marea schimbare în munca spirituală. La început de drum, noi acordăm atenție doar dorinței noastre și vrem să o îndeplinim. Apoi, începem să examinăm intențiile noastre, care, pentru moment, sunt egoiste. Și, mai mult, observăm că intenția poate fi diferită. Lumina care reformeaza ne influențează și ne schimbă atitudinea față de dorința noastră de a ne bucura, cât și față de dorința Creatorului.

Ca rezultat al muncii în grup, al studiului și influenței Luminii reformatoare, noi începem să percepem Creatorul mai important. Nu am descoperit încă Creatorul, dar deja simțim că este mai important pentru noi să ne gândim la El, să îi aducem Lui bucurie, să ne apropiem mai mult de El și, astfel, să aderăm la El. Și acest lucru deja are legătură cu intenția, fiindcă cerem Creatorului să ne dea o oportunitate pentru a acționa în acest fel.

Deși, apoi, ne convingem că, de fapt, nu există bine sau rău în lume, totuși mi se prezintă mie în acest fel pentru a avea astfel oportunitatea să ajung să cunosc forța superioară, să o discern, să mă unesc cu ea, să o ating și să înțeleg Creatorul.

Adică, dacă la început suntem conduși de dorință, la sfârșit suntem conduși de intenție. Și nu contează dacă dorința este de a primi sau de a dărui pentru că, ori de câte ori este posibil, folosesc orice dorință doar de dragul realizării intenției mele de dăruire.

Din prima parte a Lecției Zilnice de Kabbalah 22/08/2018, Lecție pe subiectul “Rosh HaShana”

Filed under: Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Remarcă: În Japonia oamenii petrec foarte mult timp la muncă. Iar oamenii de acolo înlocuiesc o persoană reală ca partener cu o păpuşă.

Cineva, după moartea soţiei sale, a început să adune păpuşi care imită o persoană. Altcineva s-a răcit faţă de soţia sa şi a cumpărat o păpuşă. Adică oamenii înlocuiesc oamenii cu păpuşile. Au grijă de ele, le spală, etc.

Iar această tendinţă se vede atât în bărbaţi, cât şi în femei. Femeile, de asemenea, cumpără păpuşi, trăiesc cu ele, vorbesc cu ele. Unii poartă măşti de păpuşi ca să fie frumuseţi perfecte. Absolut absurd!

Comentariul meu: Omul îşi urăşte înfăţişarea, vrea s-o abandoneze şi intră într-o lume a sentimentelor, o lume interioară, fără comunicare exterioară – nu intre corpuri, ci la un nivel superior. Simte că nu este într-o căutare şi nu ştie ce să ceară de la ceilalţi. Aşadar, are loc o înlocuire artificială. Ce se poate spune despre asta?

Ne aflăm într-o perioadă de tranziţie şi nu doar “ghinioniştii” japonezi, ci şi toţi ceilalţi. Eu nu cred că va veni era păpuşilor ca să înlocuiesc soţii, soţiile, copiii sau chiar animalele de companie. Toate acestea nu sunt mai mult decât jocuri. De fapt, nu poate să existe un înlocuitor.

Eu sper că marea criză din prezent, ca un tsunami, va matura toată această industrie murdară, inclusiv toate lucrurile excesive pe care le inventează şi pe care le produce omul. Totul va fi măturat şi va rămâne doar esenţialul.

Restul, în afară de esenţial, va fi spiritualul, adică orice folosim pentru a ne ridica spiritual. Acest lucru poate să apară din comunicarea corectă dintre oameni, atunci când o stare numită “spirit” va apărea între ei. Oamenii atunci se vor ridica împreună în acest spirit: “Nu pot trăi fără tine şi tu nu poţi trăi fără mine”.

Nu mă refer la bărbat şi femeie. Mă refer la tot. Asemenea completări reciproce, gradual, ne vor ridica tot mai sus. Acesta este liftul spiritual. La asta trebuie să ajungem!

Asta este ceea ce ne învaţă ştiinţa Cabala. Sper că asta este soluţia la toată problema. Aşa va fi!

Cât despre înlocuitorii din plastic, sunt nişte jucării temporare. Este aşa în mod precis, deoarece noi nu am găsit combinaţia corectă, conexiunea corectă dintre noi.

Întrebare: Cercetătorii susţin că oamenii sunt conduşi de frică, de dorinţa lor de a fi în siguranţă. Cum poţi depăşi această frică?

Răspuns: Vor descoperi asta numai dacă se conectează în mod corect între ei, iar în această conexiune, ei, dintr-o dată, vor descoperi puterea superioară care i-a creat, care îi susţine şi de care ei depind în totalitate. Apoi frica va dispărea.

Ce frică poate să existe dacă tu eşti în contact cu forţa superioară care determină totul: aşa cum te-ai născut, cum exişti şi mori, iar după aceasta vei fi din nou în alte stări diferite! Când eşti în contact cu forţa superioară nu este nicio frică.

De pe KabTV “Ştiri cu Michael Laitman” 7/31/18

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Baal HaSulam, Talmud Eser Sefirot, partea 1, “Histaklut Pnimit”: Există un defect al ruşinii în orice cadou gratuit. Pentru a cruţa Neshamot de acest defect, El a creat această lume unde este munca. Prin urmare, ei se vor bucura de munca lor, deoarece îşi iau plata de la Întreg, în schimbul muncii lor şi, prin urmare, sunt cruţaţi de acest defect al ruşinii.

Întrebare: Deci această lume a fost creată pentru a nu suferi din ruşine?

Răspuns: Nu. Doar pare aşa la prima vedere.

Nimic nu a fost creat în zadar. Dacă ruşinea este creată, ea nu este pentru a nu suferi din cauza ei, ci ca să o folosim pentru a realiza anumite nivele spirituale, pentru a schimba ruşinea într-o componentă pozitivă şi pentru a merge înainte cu ajutorul ei. Prin urmare eu trebuie să dezvolt ruşinea, s-o cultiv şi s-o folosesc cu o dorinţă şi mai mare.

Diferite variaţii ale simţului ruşinii mă vor ajuta să înţeleg unde mă aflu în sistemul spiritual şi cum să fiu mai pe de-a întregul asociat cu ea.

Până la urmă, nuanţele diferite de simţire a ruşinii din respingere, din lipsa conexiunii, instalându-ne între noi, din toate lucrurile spre care ne împinge egoismul nostru, făcând mici cruzimi, mă vor ajuta să corectez toate acestea. Dacă nu ar fi fost ruşinea, eu nu aş fi simţit nimic din toate acestea şi m-aş fi bucurat de tot fără o senzaţie a conştiinţei.

Care este diferenţa dintre o persoană nepoliticoasă şi una inteligentă? Este în faptul că cel nepoliticos nu simte ruşinea; este ascunsă în el foarte adânc şi, prin urmare, se bucura de tot în mod absolut și fără nicio grijă, fără niciun junghi în conştiinţă. Iar un om mai sensibil, mai inteligent, se simte ruşinat că îşi foloseşte egoismul, cel puţin în văzul celorlalţi şi, prin urmare, îl ascunde, încearcă să îl aline.

Întrebare: Deci ruşinea noastră pământeană poate să fie comparată cu ruşinea spirituală?

Răspuns: Da, ruşinea noastă pământeană ne poate ajuta să sortăm ruşinea spirituală, dar noi nu o folosim corect. Omul are nevoie de ruşine. Cu cât este mai multă ruşine, cu atât este mai bine. Dacă eu sunt profund ruşinat, asta va duce foarte rapid la corecţie.

Aceasta este o pârghie foarte serioasă. Nu există nimic altceva împotriva egoismului nostru – numai atunci începe omul să-şi simtă insignifianţa şi imperfecţiunea. Asta se numeşte ruşine!

Din lecţia de Cabala în limba rusă 4/22/18

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Munca spirituala - Un comentariu →

Întrebare de pe Facebook: Ce este perfecţiunea?

Răspuns: Perfecţiunea este armonia absolută dintre fiinţele create şi Creator, atunci când aceştia se complementează între ei în mod reciproc, într-un asemenea mod încât nicio imperfecţiune nu rămâne între ei.

Perfecţiunea este Creatorul. Totuşi, nu este El pe cont propriu, ci, mai degrabă este modul în care noi Îl definim în senzaţiile noastre.

Întrebare: Ce este o persoană perfectă?

Răspuns: O persoană perfectă este cel care este complet similar cu Creatorul. Creatorul este perfecţiunea absolută a naturii.

Starea generală a întregului univers, care este într-o conexiune absolută cu toate manifestările sale, este perfecţiunea. Sursa acestei perfecţiuni pe care noi o putem atinge se numeşte Creatorul.

Întrebare: Asta înseamnă că nu este nicio perfecţiune în lumea noastră?

Răspuns: Desigur că nu! În lumea noastră totul este opus perfecţiunii, deoarece omul acţionează pe seama celuilalt. Lumea noastră este cea mai joasă și mai rea dintre lumi. Numai ridicarea deasupra face posibilă perfecțiunea. Nu este nimic mai rău decât această lume.

De pe KabTV “Ştiri cu Michael Laitman” 4/17/2018

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Diferenţa dintre Klipa şi sfinţenie nu este în acţiune, ci în intenţie. Sfinţenia este tot ceea ce este în beneficiul altora, inclusiv Creatorul, iar tot ceea ce este pentru propriul bine este o Klipa.

Se pare că nu este nicio diferenţă între Klipa şi sfinţenie în acţiune, ci numai în intenţii. Dacă acordăm atenţie la acest lucru, atunci noi vom vedea că este uşor să trecem rapid de la o Klipa la sfinţenie şi vice versa, să cădem din sfinţenie într-o Klipa.

Prin urmare, omul are nevoie să acorde atenţie numai la intenţie, eea ce-l poate face să-și corecteze acţiunile foarte repede. Stările interioare în care ne aruncă Creatorul nu contează. Noi trebuie doar să verificăm intenţia şi, dacă este necesar, imediat să o schimbăm cu ajutorul corecţiilor în grup. Acesta este cel mai fiabil test.

Durează mulţi ani până când o persoană îşi formează această imagine, dar atunci când este formată, face corecţiile relativ rapid şi uşor.

Dintr-o discuţie din Islanda, 5/19/18

Filed under: Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Care este înţelesul unei “stări pozitive” într-un grup Cabalist?

Răspuns: Într-un grup Cabalist, starea unei persoane se află sub influenţa mediului înconjurător şi numai atât. Este aşa pentru că cel care avansează, corectându-se pe el însuşi, în mod practic, el nu se controlează niciodată pe el însuşi.

El există într-o stare înaltă, atunci când Lumină îl trage în sus, ori îl aduce într-o stare de cădere, adică în starea cea mai rea de întuneric, atunci când Lumina superioară ”îi dă drumul”. De aceea, el se află constant în stări pe care nu le poate regla și nici să creeze ceva ”deasupra lui”, însuşi.

Noi nu vorbim despre o persoană obişnuită din lumea noastră, care există sub influenţa a doua forţe opuse și care o aruncă în mod constat în sus, ori în jos, ca într-un leagăn.

De aceea, omul are nevoie să fie conectat la o societate care îi amortizează stările, transferându-le în ea sau dându-le înapoi către el. Cu alte cuvinte, în timpul unei urcări, individul transmite grupului încrederea sau cunoaşterea sa, dar și înţelegerea şi dorinţa sa de a progresa, iar atunci când este în cădere, grupul îi întoarce toate acestea. Apoi, din nou, într-o stare pozitivă, el transmite toate acestea grupului, iar într-o stare negativă, grupul îl ridică.

Se pare că dacă el trece aceste stări prin grup, atunci acolo este tot timpul un contur închis care se schimbă la nesfârşit, iar el merge constant înainte. Însă, fără societatea corectă, care îl ajută să avanseze cu ajutorul unui anumit angajament numit “garanţie reciprocă” (Arvut), el nu poate să progreseze. Forţa superioară îl va arunca în mod constat dintr-o stare, în alta opusă.

Întrebare: Ce înseamnă o stare pozitivă – să fii fericit, bucuros?

Răspuns: Pentru un Cabalist, este încrederea că în fiecare minut este într-o relaţie corectă cu Creatorul. Căderile şi urcările îl scot din această relaţie. Mai mult de atât, îl timpul urcării el simte că este stăpânul lui şi al întregii lumi.

Întrebare: Ce fel de acţiuni poate să facă un individ pentru a ridica starea celor din jurul lui?

Răspuns: Ar trebui să facă pentru ei, exact ceea ce aşteaptă să primească din partea lor.

Întrebare: Cum putem să ridicăm în mod corect starea unui individ, care este angajat în munca interioară şi să nu interferezi în concentrarea lui?

Răspuns: Numai prin exemplu. Demonstrează-i, fără cuvinte, că tu eşti într-o urcare corectă, pozitivă, creativă. Ajută-l numai prin intenţiile tale interioare, iar în mod exterior, printr-un exemplu discret.

Întrebare: Cum pot să văd dacă prietenul meu este într-o stare de cădere? El trebuie să-mi spună despre ea?

Răspuns: Dacă el chiar nu poate să facă nimic, atunci trebuie să vorbească despre asta cu prietenii săi, ca să-l ia în braţele lor. Mai mult de atât, individul înţelege că, prin asta, el îi ajută pe ceilalţi şi, astfel, întreg grupul. El nu doar cere ajutor pentru el, însuşi, dar el poate da abilitatea grupului să se unească în jurul lui. În acest caz, fără îndoială, grupul se ridică.

Individul trebuie să înţeleagă că prietenii lucrează împreună, ca un suflet. Nu este nimic ruşinos în asta. Ci, din contră, dacă el chiar nu are putere, atunci este un semn că el trebuie să apeleze la ei, deoarece toţi sunt plasaţi în această stare de către forţa superioară.

De pe KabTV “Ultima generaţie” 2/8/18

Filed under: Criza, globalizare, Intrebare si Raspuns, Munca in grup, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Ce element transmite informaţia spirituală unui Cabalist, la fel ca un cuantum ca în fizică?

Răspuns: O unitate de informaţie spirituală este numită un Reshimo (reminiscenţă) sau un indicator de informaţie și ne spune despre nivelul egoismului cu care lucrăm: 0, 1, 2, 3, 4.

Întrebare: De ce un Cabalist poate să vadă viitorul spiritual şi potenţial al sufletului unui student, dar nu ştie viteza pământeană prin care studentul îl va realiza?

Răspuns: Un profesor vede potenţialul unui student, dimensiunea sufletului său, dar nu ştie cum îl va realiza, deoarece acolo studentul are alegere liberă.

Întrebare: Conexiunile dintre acţiunile determinate de cauză şi efect, pot să explice consecinţele evenimentelor din viaţa unei persoane?

Răspuns: Nu. Eu pot să fac fapte foarte bune şi totuşi să sufăr. Nu este în niciun fel conectat cu acest lucru.

Întrebare: Cum este posibil să înveţi şi să te observi pe tine însuţi?

Răspuns: Observă-ţi prietenii şi simte reacţia ta faţă de ei. Asta se numeşte “a te observa pe tine însuţi”.

Întrebare: Este spus: “Cine cruţă nuiaua îşi urăşte fiul” (Proverbe 13:24). Cum îţi pedepseşti studenţii? În ce mod se exprimă acest lucru?

Răspuns: Nu-i pedepsesc; ei mă pedepsesc pe mine. Într-un asemenea caz, omul se pedepseşte pe el însuşi. Eu încerc să dau tot ce pot şi, în acelaşi fel, ei iau ce sunt capabili să ia.

Întrebare: Cum poate un student să ştie că avansează corect? Există ceva ca un indicator?

Răspuns: Numai în relaţie cu evaluarea profesorului şi a prietenilor, a cât de mult înţelege ce au nevoie ei.

Întrebare: Ce este bine şi rău în relaţiile spirituale? Sau nu există asemenea concepte?

Răspuns: Când lucrezi pentru alţii, asta este bine. Când lucrezi pentru tine, datorită constrângerii, asta este rău.

Întrebare: Înţelepciunea Cabala poate să dăuneze creativității?

Răspuns: Înţelepciunea Cabala este însăşi creativitatea. Dacă o persoană este captivată de ea, atunci preocupările corporale cu siguranţă pot să fie rănite ca rezultat al acestui lucru.

Din lecţia de Cabala în limba rusă 4/1/18

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca in grup, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Sunt membrii unui grup Cabalistic cuprinşi din oameni care au foarte multe abilităţi?

Răspuns: Un grup Cabalistic este complicat, în sensul că aceia care au intrat în el au un ego mare, direcţionat spre atingerea Creatorului. Egoismul lor străbate graniţele lumii noastre, care arată cât de mare este ego-ul lor.

Ei trebuie să lucreze cu ego-ul lor fără să-l omoare, să-l micşoreze sau să-l şteargă, ci în schimb să construiască proprietatea opusă printr-o ridicare unică deasupra ego-ului. Ego-ul creşte tot timpul, dar o persoană construieşte proprietatea dăruirii şi a iubirii deasupra acestuia: ego-ul creşte, omul construieşte proprietatea iubirii; ego-ul creşte mai mult şi mai mult din proprietatea iubirii este adăugată. În acest mod o persoană se trage pe sine constant în sus.

Prin urmare metoda Cabalistă este complexă. La început, ea lucrează în interiorul unei persoane care există în două stări: o stare este egoistă şi cealaltă îl trage spre partea altruistă. Persoana este sfâşiată între aceste două stări neştiind în mod exact de care ar trebui să se ataşeze. Căderi mari, urcări mari şi o mare tensiune între ele.

Metoda îi explică ce ar trebui să facă, în timp ce el lucrează constant la discernerea liberului arbitru al său. Asta nu este uşor.

Întrebare: Unde în această muncă poate cineva să ofere o stare bună de spirit altei persoane?

Răspuns: În toate stările, dar numai prin mediul corect.

De pe KabTV “Ultima generaţie” 2/8/18

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Rabash, “Iubirea de prieteni – 1”: Această cale este numită “o cale a dăruirii” şi, de aceea, este împotriva naturii noastre. Pentru a o putea obţine, nu este nicio altă cale decât [într-un grup unde este] iubirea de prieteni, prin care toată lumea îşi poate ajuta prietenul său [pentru a merge înainte pe această cale].

Nimeni din grup nu poate avansa pe cont propriu şi nu poate avansa cu ajutorul celorlalţi. Avansarea spirituală înseamnă că o persoană ajuta grupul şi astfel dezvoltă calitatea dăruirii şi iubirii în ea însăşi.

Grupul ajuta o persoană prin acţiuni alternative, astfel încât o persoană poate da, influenţa, împlini, îngriji şi sprijini prietenii săi. În acelaşi timp, persoana dezvoltă calităţile spirituale.

Întrebare: Care este rolul garanţiei reciproce în acest proces?

Răspuns: Sprijinul reciproc, deoarece o persoană nu are putere proprie.

Garanţia reciprocă lucrează chiar şi în oamenii care nu realizează asta şi care nu o folosesc în mod conştient. Prietenii care lucrează în grup şi care iau parte la lecţii şi la toate evenimentele folosesc deja această forţă oricum. Chiar şi dacă nu în mod explicit, fără să fie direcţionaţi în mod clar, însă garanţia reciprocă deja lucrează pentru ei.

De pe KabTV “Ultima generaţie” 2/1/18

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→