Întrebare: Efortul de a atinge scopul poate crește prin minte și inimă?

Răspuns: Da, impulsul către scop poate fi emoțional și intelectual. Conform acestui lucru, tânjim după asta.

În procesul muncii spirituale, într-un anumit stadiu, vedem cum emoțiile și mintea încep să se susțină reciproc și să se echilibreze reciproc pentru a obține o anumită armonie, astfel încât una să se dezvolte în detrimentul celelaltei.

Din emisiunea de pe KabTV „Fundamentele Cabalei” KabTV 09.12.2018

Filed under: Intrebare si Raspuns, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Din pagina mea de Facebook Michael Laitman 28/1/21

Astăzi este cincisprezece din luna ebraică Shevat. Calendarul ebraic este format din douăsprezece luni, care reprezintă diferite stări în dezvoltarea spirituală a unei persoane. Luna Shevat este considerată începutul anului pentru copaci, deoarece în această lună, copacii încep să se trezească spre sfârșitul iernii și începutul primăverii.

Este scris că omul este ca pomul câmpului. Prin urmare, sărbătorim această perioadă a anului ca fiind începutul înmuguririi spirituale a omului. Profesorul meu, RABASH a scris o scrisoare elaborată despre semnificația spirituală a Tu [cincisprezece] BiShvat[din Shevat], scrisoarea nr. 29, pe care sunteți bineveniţi să o citiți în arhiva noastră online. Mai jos este esența cuvintelor sale.

Ordinea operațiilor dezvoltării spirituale a omului poate fi comparată cu operațiunile pe care le efectuăm pe copaci, dacă vrem să înflorească și să dea roade bune.

Fertilizare: Aceasta se referă la utilizarea „așternutului” din lumea noastră ca un combustibil și ca substrat pe care creștem în spiritualitate. Pentru a reuși în spiritualitate, trebuie să ne plantăm într-un mediu care încurajează creșterea spirituală, un mediu care promovează valori ale dăruirii și iubirii faţă de ceilalți. Cu toate acestea, ego-ul ne strică și ne murdărește iubirea. Când ne intensificăm conexiunea, deci devine mai puternică decât ego-ul care apare între noi, folosim egoismul ca motiv pentru a ne stimula conexiunea. Acesta este sensul fertilizării copacului, adică dezvoltarea spirituală.

Praşila: Aceasta înseamnă că trebuie să săpăm în inimile noastre și să examinăm scopul ființei noastre aici. Creșterea arborelui depinde de solul în care îl plantăm. Apoi solul trebuie cultivat, săpat și întors spre exterior. La fel, trebuie să ne uităm în adâncul inimii noastre, să aducem ceea ce este acolo la lumină, și să găsim scopul vieții noastre.

Îndepărtarea calusurilor:Calusurile sunt semne, indicații ale lucrării noastre spirituale. Cu toate acestea, lucrarea noastră spirituală trebuie ascunsă. Prin urmare, aşa cum tăiem calusurile din copac, tot așa trebuie să tăiem semne externe ale lucrării noastre spirituale, astfel încât să nu evocăm invidie sau gânduri rele de la alții.

Îndepărtarea excesului de frunze: Frunzele preced fructul. Ele reprezintă lucrările pe care le facem pentru a ajunge la o stare de lucru de dragul altora. Pe măsură ce cineva se apropie de această stare, aceste frunze trebuie măsurate cu atenție și excesul de frunze trebuie îndepărtat, astfel încât să permită fructului, intenția de a dărui, să crească la potențialul său maxim.

Acoperirea cu pămȃnt:Prăfuim rădăcinile expuse și le acoperim cu pământ. Uneori ajungem la o stare de disperare și credem că nu ne vom ridica niciodată din starea noastră actuală. „Praful” înseamnă lupta cu aceste gânduri [în ebraică, Me’abkim înseamnă atât „praf” cât și „luptă”]. Când apar în noi îndoieli pe calea noastră spirituală, trebuie să le „acoperim” și să continuăm să creștem.

Afumând sub copac: Când există viermi în copac, răspândim fum sub el pentru a-i ucide. Afumatul reprezintă arderea lucrării spirituale de ieri și reîncepem a doua zi de la început. Aceasta înseamnă că, la fiecare nou grad spiritual, trebuie să lăsăm în urmă gradul anterior, aparent „arzându-l”. Altfel, ne împiedică intrarea în noul nivel. Acesta este singurul mod de a urca nivelul spiritual către scopul vieții.

Îndepărtarea pietrelor înseamnă eliminarea Avanim [în ebraică „pietre” precum și „înțelegeri”]. Aceasta înseamnă că trebuie să abandonăm înțelegerile noastre anterioare pentru a pregăti terenul pentru noi înțelegeri. La începutul lucrării, înțelegerile noastre sunt egoiste. Trebuie să ne curățăm inimile de aceste înțelegeri și să le absorbim pe cele noi, altruiste.

Tăierea este lucrarea finală pe care RABASH o menționează. Înseamnă că trebuie să tăiem ramurile și frunzele uscate din copac, astfel încât să permitem să crească unele noi. Ramurile și frunzele vechi și uscate sunt tot ceea ce am dobândit din mediul nostru. Acestea trebuie tăiate astfel încât să permită noilor înțelegeri spirituale să crească. Cu toate acestea, trebuie să fim atenți să nu creștem prea multe ramuri noi, deoarece acest lucru ne-ar face „prea deștepți pentru binele nostru”, ceea ce înseamnă că am lucra prea mult cu mintea noastră și prea puțin cu inimile noastre, cu intențiile noastre față de ceilalți, care sunt inima muncii noastre.

Dacă urmăm aceste obiceiuri în lucrarea noastră spirituală unul cu celălalt, vom avea un an grozav și fructul nostru spiritual al iubirii pentru ceilalți va fi sănătos, puternic și frumos.

Filed under: facebook, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Vorbești tot timpul despre creșterea unei persoane. Toți se consideră buni și bine educați. Cum va înțelege o persoană că are nevoie de educație și schimbare?

Răspuns: Numai prin lovituri. Cum altfel? Dacă oamenii se consideră atât de buni, de ce este lumea atât de rea?

Comentariu: Alții sunt răi, prin urmare, lumea este rea. Așa gândește o persoană.

Răspunsul meu: Și vom continua în acest fel până când ne va cădea ceva atât de greu pe cap încât nimeni nu se va mai gândi la nimic.

Întrebare: Putem spune că, făcând acest lucru, invităm chiar mai multe probleme asupra noastră?

Răspuns: Desigur. În loc să ne corectăm, încercând să facem ceva, să ne liniștim. Acest lucru duce lumea la dezastru.

Întrebare: Educația reală înseamnă că încep să mă uit la ceea ce sunt?

Răspuns: Da, atunci când mă uit la mine, la ceea ce sunt. Când mă uit la ce trebuie să fac pentru ceilalți, când sunt singurul care nu este corectat, adică tot ceea ce există este în mine: un mincinos, un hoț, un înșelător, un duşman. Nu știu cu ce alte epitete să mă adresez. Sunt tot eu.

Iar toţi ceilalți nu sunt. Toţi ceilalți nu există deloc. Toţi ceilalți sunt diferitele mele reflecții, pe care le văd în jurul meu. Adică mă uit în jurul meu la o mulțime de oameni, fiecare dintre ei înfățișează un eu negativ. În această formă și în aceea și, de asemenea, în aceasta.

Există opt miliarde de oameni în lume și fiecare dintre ei reprezintă o calitate negativă a mea. Opt miliarde! Eu sunt aici. Așa este concepută lumea noastră. Și așa o văd.

Întrebare: Ce fac când văd răul, când văd o persoană rea?

Răspuns: Dacă mă corectez, încep să văd lumea mai conectată, aspirând mai mult la dăruire, la iubire, la unitate. Drept urmare, înțeleg că toate acestea sunt un singur sistem, aceasta este o singură persoană, numită Adam. Și acest Adam sunt eu   pentru că l-am adunat în felul acesta prin faptele, acțiunile, gândurile și tot felul de corectări ale mele.

Întrebare: Înseamnă că absorb lumea în mine? Devin acest suflet unic, Adam?

Răspuns: Da.

Întrebare: Acesta este adevărul?

Răspuns: Acesta este adevărul.

Întrebare: Și ceea ce vedem este o minciună?

Răspuns: Nu, vedem și adevărul, dar este un adevăr parțial, rupt de egoismul nostru interior.

Întrebare: Înseamnă că aici, este ca și cum nu trecem prin egoism? Nu privim prin egoism.

Răspuns: Da. Dacă îi adun pe toţi într-o singură imagine, atunci sunt eu.

Aceasta este sarcina noastră – să adunăm întreaga lume și să spunem „Acesta sunt eu”, iar această lume depinde de mine.

Întrebare: Sunt responsabil pentru toată lumea și pentru orice?

Răspuns: Absolut pentru tot ce este aici.

Întrebare: Este fiecare persoană, cea mai simplă, cea mai obișnuită persoană, responsabilă pentru lume, pentru tot ce se întâmplă în această lume teribilă?

Răspuns: Da, în măsura în care se găsește în această lume.

Din emisiunea de pe KabTV “Ştiri cu Dr. Michael Laitman” din 28.12.2020

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Michael Laitman, pe Quora: “Care este punctul dvs. de vedere asupra eutanasiei? Ar trebui legalizată, sau să rămână ilegală “

Pe de o parte, este foarte important să murim în mod natural.

Pe de altă parte, dacă există oameni care trăiesc printr-o suferință intolerabilă și inevitabilă, atunci este necesar să ȋi scutim de astfel de dureri.

Pe baza discuției „Abilități de comunicare” cu dr. Cabalist Michael Laitman și Michael Sanilevich, pe 9 octombrie 2020. Scris / editat de studenții dr. Cabalist dr. Michael Laitman.

Filed under: Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Se spune că Avraam a început să adune oameni în jurul său și să-i învețe despre unitate. Zeci de mii de oameni l-au urmat. Și, ce începe să colecteze omul în el? Caută sprijin sau unele dorințe?

Răspuns: Omultrebuie să-și adune toate dorințele, gândurile și impulsurile în interior și să le direcționeze către Creator, adică către o singură putere, un singur scop și o singură proprietate – proprietatea dăruirii. Nnu lucrează în interiorul său, ci în afara lui.

Întrebare: Dacă vede, în spatele tuturor obiectelor și fenomenelor lumii noastre, nu o forță, ci altele, atunci înseamnă că slujește unor diferiți zei?

Răspuns: Da. Fiecare dintre noi, în această lume, se străduiește spre un scop mic, particular și încearcă să-l obțină. O astfel de muncă umană în lumea noastră este egoistă, meschină și goală.

Ideea în Cabala este să-mi schimb percepția egocentrică asupra lumii, atunci când văd toate forțele separat, într-o percepție holistică.

Din emisiunea de pe KabTV „Stări spirituale” din 15.04.2019

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca in grup, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Cum se simte o ascensiune spirituală?

Răspuns: Sentimentul ascensiunii spirituale este un sentiment al unității creației, un sentiment că există cu toții într-un câmp de o conexiune unică, în iubirea reciprocă, iar acest câmp este numit Creatorul.

Omul simte clar că este în interiorul Creatorului. Aproape toată lumea, fără excepție, se află în această stare. Nu ieșim din ea. Dar există oameni care o simt și sunt cei de la care este ascuns. Sarcina fiecăruia dintre noi și a tuturor împreună este de a dezvălui pe deplin Creatorul, existența noastră în El.

Întrebare: Cum determină o persoană că ceea ce simte la un moment dat este Creatorul? Cine este Creatorul în acel moment specific?

Răspuns: Atributul iubirii și al dăruirii care începe să strălucească asupra unei persoane, trece prin ea, îl învelește și îl învinge prin buna sa iluminare. Aceasta este prima întâlnire cu Creatorul.

Din emisiunea de pe KabTV „Fundamentele Cabalei” din 09.12.2018

Filed under: Intrebare si Raspuns, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Când vine vorba despre marile provocări din viață, de multe ori stăm la o răscruce de drumuri: fie credem că suntem neputincioși împotriva marilor schimbări, fie stăm împreună pentru a face față provocării. Oamenii de știință susțin așa-numitul „optimism încăpățânat”, atunci când optimismul profund duce la acțiuni decisive.

De exemplu, la începutul pandemiei, în câteva săptămâni, omenirea a reușit să organizeze o mișcare pentru a proteja grupurile vulnerabile ale populației, pentru a începe dezvoltarea unui vaccin împotriva coronavirusului, deși nimeni nu știa dacă va avea succes sau nu. Perspectivele erau asumate, dar nu vizibile.

Este adevărat că oamenii sunt pregătiți pentru acțiuni cu scopuri foarte importante numai atunci când simt că au puterea de a schimba ceva?

Răspuns: Da. Altfel, nici nu ar începe să joace. Faptul este că cineva poate face ceva numai sub influența unei forțe convingătoare, fie atrăgându-l către niște victorii și câștiguri mari, fie împingându-l din spate cu ajutorul suferinței. Dar dacă aceste forțe nu sunt prezente, umanitatea însăși este foarte inertă.

Întrebare: Care este această stare când omul simte că este capabil să schimbe ceva?

Răspuns: Este o afecțiune care acumulează încet mai mulți parametri: este posibil – nu există nici o cale, există o nevoie – nu este nevoie, de făcut – să nu faci, și cu siguranță nu există altă cale. Când toate aceste date sunt colectate împreună, acestea conduc la acțiune.

La urma urmei, nu vorbim despre o singură persoană, ci despre o masă mare de oameni. Deci, aici sunt necesare forțe speciale și motive speciale.

Din emisiunea de pe KabTV „Kabbalah Express”, 12.01.2021

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Cum se explică singurătatea, atunci când o persoană nu poate găsi nici măcar simpatie reciprocă? Acum există o mulțime de oameni ca asta. Înseamnă asta că nu au suflet pereche și că sunt singuri în viață, pentru totdeauna?

Răspuns: Egoismul se dezvoltă constant în noi, de la începutul creației și până în zilele noastre și va continua să se dezvolte tot mai mult.

Pe măsură ce egoismul personal se dezvoltă, fiecare persoană se va simți din ce în ce mai îndepărtată de ceilalți oameni. Îi va fi din ce în ce mai greu să-și găsească sufletul pereche și, în general, să se întâlnească cu prietenii.

Dacă umanitatea nu începe să se corecteze, atunci viitorul său, desigur, este foarte nefericit. Oamenii vor trăi în alegerea creioanele cu care vor sa scrie viaţa lor, iar acesta va fi în culoarea aleasă.

Comentariu: Dar aceasta este o mare suferință.

Răspunsul meu: Se vor obișnui, vor lua droguri sau altceva. Și ce poți face împotriva egoismului? Fie remediați-l, fie lăsați-l așa cum este și înăbușiți-l în liniște.

Din emisiunea de pe KabTV„Întrebați un cabalist” din 20.03.2019

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca in grup, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Noul meu articol pe Linkedin “Cea mai puternică forţă dintre toate”

În relații, la locul de muncă, în societate, în țară, în lume, în relații de tot felul și la orice nivel, cineva poate vedea puterea, exploatarea și controlul. De unde vine acest lucru și cum putem face față mai bine acestor impulsuri distructive?

Materialul din care suntem făcuți este o dorință de a ne bucura. Acesta este motivul pentru care stabilim în mod constant norme care definesc o activare excesivă a dorinței noastre de a primi în detrimentul celorlalți, ca fiind puternică și invalidă. Spre deosebire de animalele care acționează prin instinct, natura le-a oferit ființelor umane libertatea de a allege, pentru a determina modul în care îi tratează pe ceilalți în societate.

Educația pe care o primim, mediul care ne înconjoară, atributele noastre individuale și circumstanțele în care trăim formează o considerare cuprinzătoare, care determină când exercităm puterea față de ceilalți, în ce formă și cât permitem egoismului nostru să acționeze controlându-i pe ceilalți pentru a ne atinge obiectivele.

Există lupte și în natură, dar numai la oameni există egoism, un instinct rău. Niciun animal nu vrea să facă rău altui animal, nici nu se bucură de controlul și abuzul asupra altuia. Pe de altă parte, oamenii nu au graniţe, nici limite. Pe măsură ce egoismul se dezvoltă, vrem să înghițim întreaga lume și să o supunem nouă. Nu este suficient pentru noi să avem la dispoziție tot ce ne dorim; ne deosebim de animale prin dorința noastră de control.

Dacă am putea recunoaște materialul din care suntem făcuți, am descoperi că nu vedem niciodată persoana din fața noastră ca atare, ci doar ca un obiect pentru dominația noastră, care ar putea fi folosit în beneficiul nostru. Există întotdeauna o comunicare subconștientă între noi, despre cât de mult te pot copleși și invers cât de mult mă pot bucura de ceea ce primesc de la tine. Viața noastră se învârte în jurul unor astfel de măsurători și calcule, în fiecare dintre noi şi în toate modurile posibile.

Dar, în cele din urmă, vom descoperi că oricât am încerca să ne copleşim unii pe alții, nu obținem satisfacții de durată. Poate că vom câștiga ceva pentru un moment, ca urmare a exploatării cuiva în avantajul nostru, dar în astfel de circumstanțe nu suntem niciodată relaxați și nici nu experimentăm potențiala viață bună pe care natura ne-a dat-o s-o trăim.

Era noastră marchează un punct de tranziție unic și extrem de semnificativ, tocmai suntem martori ai faptului că dezvoltarea noastră egoistă ajunge la un punct mort, simțim dificultăți tot mai mari în a fi împliniţi din căutările egoiste, ceea ce dă naștere multor atitudini negative în societate. Oamenii își arată din ce în ce mai mult nemulțumirea, ceea ce duce la creșterea polarizării și a urii în întreaga societate.

Starea neliniștitoare de astăzi indică astfel calea către nevoia de a atrage o forță opusă, echilibrantă, pozitivă, pentru a putea crea relații bune între noi și cu natura. Este forța iubirii, cea mai puternică dintre toate. Dacă deschidem capacitatea de a trăi sub premisa „iubiți-vă aproapele ca pe voi înșivă”, vom crea o atmosferă plăcută și încurajatoare, care ne va elibera de nevoia de a profita de ceilalți.

Cel mai bun exemplu al imensului potențial al iubirii este în relația cu copiii noștri. Natura ne-a dat iubire pentru ei, așa că ne asigurăm în permanență că totul este bine pentru ei, că sunt fericiți. Nimeni nu ne presează să facem acest lucru, simțim o tendință din interior și aceasta este, de asemenea, ceea ce ne face cei mai fericiți în viață.

Înaintăm către o lume mai conectată, în care vom descoperi de la o zi la alta cât de mult depindem unul de celălalt. Singurele relații care ne vor permite să trăim o viață sigură implică o conexiune complementară între oameni din toate mediile și cu diferite caracteristici, chiar opuse, la un nivel de iubire reciprocă. Și pe măsură ce luptăm fiecare cu propriul egoism, care ne împinge în direcții opuse, vom începe să simțim cât de indispensabil este să ne susținem și să ne prețuim reciproc, să ne bucurăm de viață în sensul deplin al cuvântului.

Filed under: Criza, globalizare, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Cum ajută ideologia interculturală dezvoltarea spirituală personală a fiecărui individ?

Răspuns: Ne ajută să ne ridicăm deasupra tuturor diferențelor. Am ținut cursuri cu studenți în Los Angeles și m-am întrebat cum comunică între ei. Unul dintre ei este negru, altul  este galben, al treilea este alb, una este înfășurată într-un batic musulman, iar altul merge cu Steaua lui David. Mi-au răspuns la întrebări spunând: „Știi, nu observăm acest lucru”.

Astăzi, s-ar putea să nu mai fie cazul. Dar, în acei ani, ei spuneau: „Ne-am obișnuit atât de mult și comunicăm atât de strâns încât nu ne deranjează toate acele atribute externe”.

Comentariu: Unul dintre avantajele acestui tip de societate este că emigranții sunt o sursă de cunoaștere și o calificată forță de muncă. Acestea aduc noi gusturi, stiluri, muzică, cultură, precum și posibilitatea de a învăța diferite limbi și religii.

Dar toate aceste interese culturale și științifice din diferite națiuni dispar imediat ce apare conflictul. Ce interferează cu ele? Se pare că a existat o educație în care sunt investite miliarde și, cu toate acestea, putem vedea ce se întâmplă acum, de exemplu, în America.

Răspunsul meu: Această educație este greșită. Nimic nu va ajuta. Greșeala este că nu au fost învățați cum să se apropie unul de celălalt în modul corect. Fiecăruia i se oferă libertate din toate punctele de vedere și cred că au găsit calea potrivită pentru a se apropia unul de celălalt în acest fel. Este gresit.

Natura are un singur mod de a ne apropia, care este acela că o persoană se ridică deasupra naturii sale și preferă să fie în conexiune cu aproapele său, deasupra egoismului său. Acest lucru ar trebui învățat. Acest lucru ar trebui introdus treptat.

Fără să schimbăm natura umană, este imposibil să rezolvăm ceva. Ne apropiem astăzi de această eventualitate. Trebuie să înțelegem natura umană, altfel nu vom supraviețui.

Din emisiunea de pe KabTV “ Abilități de comunicare” din 16.10.2020

Filed under: Intrebare si Raspuns, Spiritualitate - Niciun comentariu→