Comentariu: Am citit despre sfatul unui expert care proclamă că există lecții vitale pe care omul ar trebui să le învețe cât mai devreme posibil. Stăpânindu-le, se presupune că poți preveni unele necazuri din viața ta.

Sfatul 1: “Urmează-ți propria cale.”

Oamenilor le place să-i judece pe alții. Presiunea colegilor te poate forța să te îndepărtezi de drumul pe care ai început să-l pavezi pentru viitor. Este recomandat să ignorați aspirațiile altora și să nu lăsați niciodată obiectivele și visele altcuiva să vă influențeze direcția vieții. Aceasta este calea ta și doar tu poți decide unde trebuie să mergi.

Răspunsul meu: Absolut corect. Omul își parcurge propriul drum în viață. El trebuie să simtă ceea ce își dorește, ce îl atrage în interior și să urmărească acest scop. Pe parcurs, el poate folosi tot felul de trucuri, sfaturi și metode.

Comentariu: Sfatul 2: “Nu ezitați când acționați.”

Un vechi proverb roman spune: Carpe diem — profită de moment. Cel mai adesea nu reușim să acționăm din cauza incertitudinii sau a lipsei de curaj. Această ezitare împiedică progresul și ne prinde într-un ciclu de întrebări: “Ce ar fi putut fi dacă aș fi acționat…?”

Răspunsul meu: Nu cred că acest lucru este corect. În realitate, fiecare om are propriul său scop și va trebui să-l atingă în cele din urmă. Chiar dacă cineva evită o problemă cu care se confruntă și nu se grăbește impulsiv să o rezolve așa cum sugerezi, problema va reapărea și îl va obliga să o rezolve.

Întrebare: Deci, mergi înainte?

Răspuns: Da, nu se va întâmpla nimic groaznic. Relaxează-te, ia o pauză, așteaptă – și problema te va aștepta pe tine.

Comentariu: Sfatul 3: “Testează în practică ceea ce ai învățat.”

Răspunsul meu: Nu există înțelepciune mai mare decât aceea a omului care merge singur pe cale și trage concluzii din ea. Doar atunci când omul a trecut prin experiențe specifice, le înțelege și el poate oferi părerea sa despre ele, abia atunci acea opinie poate fi luată în serios.

Comentariu: Sfatul 4: “Lucrurile bune nu vin ușor.”

Norocul te poate duce departe, dar totul depinde de tine. Să nu credeți că altcineva va purta luptele voastre cu aceeași energie și dăruire ca voi.

Răspunsul meu: Nimeni nu va lupta pentru tine. Trebuie să înțelegeți clar provocările din fața voastră, să evaluați dezirabilitatea și necesitatea atingerii scopului vostru, și apoi puteți lupta pentru el, în primul rând cu voi înşivă.

Întrebare: De ce cu noi înşine?

Răspuns: Pentru că suntem în mod inerent leneși, precauți și așa mai departe. Va trebui să te convingi că scopul este mai important decât confortul tău.

Există un scop mai înalt și omul trebuie să-l definească (dacă vorbim despre cineva care vrea să descopere sensul lumii noastre și locul pe care îl are în ea).

Odată ce scopul este clar, omul se îndreaptă spre el cât mai bine, își măsoară puterea, nu se descurajează și înțelege că, chiar dacă nu îl atinge pe deplin, tot va fi făcut un progres. Omul va încerca să realizeze atât cât îi este destinat.

Comentariu: Sfatul 5: “Nu ratați niciodată ocazia de a încerca mai mult.”

Chiar și atunci când ne simțim cel mai bine pregătiți, este foarte posibil să nu ne atingem scopul. Principalul lucru este să nu disperi.

Răspunsul meu: Desigur, trebuie să încercăm să atingem obiectivul. Dacă acest obiectiv este important, dacă îl verific și văd că asta este cu adevărat ceea ce trebuie să ating, atunci ar trebui să mă includ complet în el.

Comentariu: Sfatul 6: “Prețuiește fiecare moment”.

Trăiește-ți viața la maxim, pentru că este scurtă și nu știm niciodată ce va aduce ziua de mâine.

Răspunsul meu: Nu aș urma un astfel de sfat pentru că viața are scopul ei. Dacă astăzi cred că știu deja ce este cel mai important și trebuie doar să-l realizez astăzi, și nu țin cont de ziua de mâine, acest lucru este incorect. Este ca și cum ai renaște și ai muri în fiecare zi, o atitudine inexactă față de viață.

Trebuie să mă văd mergând pe un drum lung, mergând constant înainte, până ating scopul final. În fiecare zi trebuie să reevaluez, să redefinesc și să mă aliniez cu acest obiectiv și să mă străduiesc să-l ating. Și dacă mâine nu mai sunt aici? Mă îndrept și astăzi spre scop.

Întrebare: Și ce vă permite personal pe această cale, ca persoană măreaţă, cu mare experiență, un cabalist, să nu renunţați?

Răspuns: Importanța scopului. Trebuie să lucrezi constant la el. Pentru mine, nu există nimic mai important în viață. Mi-am dedicat viața acestui lucru, începând de la 20 de ani și chiar mai devreme. Mi-am dorit asta și am mers spre asta toată viața, cu siguranță în ultimii 50-60 de ani.

Comentariu: Sfatul 7: “Nu vă impuneți ideile altora.”

Ei spun că nu ar trebui să-ți impuni ideile altora. Lasă-i pe cei care îți caută ajutorul și îndrumarea să vină la tine.

Răspunsul meu: Nu cred că sunt intruziv. Îi accept cu calm pe cei care vin la lecțiile mele, așa cum îi observ cu calm pe cei care pleacă. Principiul meu este în întregime cabalist: pe căile vieții nu există nicio constrângere. Fiecare trebuie să aleagă și să realizeze propriul drum. Sfatul însă, este întotdeauna disponibil pentru cei care îl caută.

Comentariu: Sfatul 8: “Fii flexibil în obiectivele tale.”

Este important să-ți analizezi poziția actuală și modul în care acțiunile tale ar putea afecta viitorul. Uneori este mai bine să întrerupeți un scop, să îl ajustați temporar și să reveniți la el mai târziu.

Răspunsul meu: În ceea ce fac, există o reevaluare constantă a căii, scopului, eforturilor și implementării. Deci aceasta nu este o problemă. Cabala oferă unui om o verificare aproape continuă și constantă a scopului, a căii și a sinelui, cu mult dincolo de o bază zilnică sau orară.

Întrebare: Le va fi la fel de ușor oamenilor să lucreze cu acest flux constant de date pentru a-și ajusta în mod continuu obiectivele?

Răspuns: Oamenii vor avea din ce în ce mai multă cerere pentru un scop în viață. Vor încerca să îl deseneze înaintea lor, să îl definească. Vor vedea că îl pot defini împreună, în conexiune unii cu alții, și în acest fel vor merge mai departe.

Comentariu: Sfatul 9: “Pentru fiecare acțiune, există o reacție egală și opusă.”

Aici mulți oameni se confruntă cu următoarea situație: oamenii par să fie de acord și își doresc același lucru, dar au păreri diferite; vor să le exprime, să le apere și atunci nu iese nimic bun din asta. De unde vine înțelegerea consecințelor?

Răspunsul meu: În Cabala aceasta nu este o problemă, deoarece atingerea scopului depinde de integrarea corectă a oamenilor unii cu alții.

Cheia este să nu insistați asupra propriei perspective sau asupra oricărui punct de vedere unic. Nici eu, nici alții nu ar trebui să ne agățăm de opiniile noastre. În schimb, trebuie să combinăm toate opiniile într-un tot unitar, care produce rezultatul corect. Dacă fiecare persoană renunță la propriul sine de dragul colectivității, se obține rezultatul corect.

Întrebare: Chiar dacă omul crede că opinia lui este sută la sută corectă?

Răspuns: Mai ales atunci. Acesta este un principiu cabalist. Trebuie să ne ridicăm deasupra egoismului nostru și nu există altă soluție pentru această problemă. Numai atunci când fiecare om renunță la perspectiva sa de dragul unității colective, rezultatul poate fi atât armonios, cât și corect.

Din KabTV “Ştiri cu Dr. Michael Laitman” 16/12/19

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Discuţii despre Treptele Scării, partea a 54-a

Ce înseamnă “Schimbare”?

Schimbarea înseamnă perceperea calităților Creatorului în locul plăcerii care emană de la El. Prin lumina corectării, Creatorul ne arată măreția Sa, care dezvăluie superioritatea calităților Sale.

Revelarea Creatorului are loc în două moduri:

1. Ca lumină de corectare.
2. Ca lumină a împlinirii.

Prin urmare, ar trebui să ne rugăm mai întâi pentru corectare și numai după aceea pentru împlinire. Aflăm despre asta în  Studiul celor Zece Sfirot.

Filed under: Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: În această lecţie, aţi dezvăluit ceva interesant pentru mine: toate manifestările Creatorului pe care le observ în exterior, rezultă că sunt în mine. Aţi spus că prin mine însumi pot dezvălui Creatorul tuturor creațiilor. Cum se poate face acest lucru?

Răspuns: Prin atingerea Creatorului, ne unim în dorința Lui de a împlini toate creațiile. Această împlinire depinde de dezvoltarea noastră. Se pare că, cu cât ne dezvoltăm mai mult, ne conectăm unii cu alții și simțim forța interioară a creației, cu atât mai mult atingem ceea ce Creatorul manifestă în noi.

Întrebare: Putem noi, prin unitatea noastră, să accelerăm dezvoltarea întregii creații cu scopul de a-L descoperi pe Creator?

Răspuns: Desigur. Făcând acest lucru, nu numai că accelerăm, ci și dezvăluim creația într-un mod diferit. Este un lucru când nu suntem dispuși să avansăm creația prin dezvoltarea noastră și altul când Creatorul nu are nevoie să ne conducă prin diverse probleme. În schimb, noi înșine dorim să descoperim, să studiem, să corectăm și să împlinim aceste probleme.

Din Lecția zilnică de Cabala 10/1/25, “Obținerea contactului cu Creatorul”

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Ce se întâmplă în univers când un om descoperă Creatorul în fiecare element al creației?

Răspuns: Dacă un om descoperă Creatorul în fiecare element al creației, el Îl dezvăluie astfel pe Creator. Treptat, pentru ei, Creatorul devine singura forță de manifestare a întregii naturi.

Aceasta este ceea ce-i este dat omului să dezvăluie. În aceasta, ei încep să simtă unitatea a tot ceea ce există în interiorul Creatorului.

Din Lecția zilnică de Cabala 10/1/25, “Obținerea contactului cu Creatorul”

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

 Întrebare: Aţi spus că simţirea Creatorului vine la noi după cunoaștere, realizare și adeziune, iar apoi dezvăluim în mod natural această forță care este conectată cu noi. Ce fel de muncă trebuie să facem pentru a atinge această simţire?

Răspuns: Încercăm să extindem limitele percepției noastre, astfel încât acestea să fie umplute cu o simţire mai mare a Creatorului. Aceasta este ceea ce putem realiza, iar Creatorul ne ajută în acest proces.

Întrebare: Cum poate să extindă omul limitele simțirii Creatorului?

Răspuns: Încercaţi. La fel ca în lumea noastră, când vă străduiți să înțelegeți, să auziți sau să vedeţi ceva folosind toate simțurile voastre, începeţi treptat să percepeţi în voi manifestarea Creatorului, de fiecare dată mai extinsă.

Din Lecția zilnică de Cabala 10/1/25, “Obținerea contactului cu Creatorul”

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Cum poate ajunge omul la o rugăciune autentică, izvorând dintr-o dorință adevărată? Se spune: “Un om este acolo unde sunt gândurile sale”. Prin urmare, omul trebuie să înceapă să examineze unde sunt gândurile lui: restricționarea de sine și a dorințelor sale într-un singur punct, și cu acel punct, să se agaţe de Creator.

Atunci voi începe să simt stările care trec prin mine și în fiecare dintre ele mă voi întoarce la o stare de adeziune cu Creatorul. Chiar dacă nu știu exact cum să ajung la această restricție într-un singur punct, voi încerca, ca un copil care vrea să devină adult.

În acest fel, încep să-mi construiesc Parţuf-ul spiritual și să clarific obstacolele pe care Creatorul mi le trimite constant în cale, din toate direcțiile care mă înspăimântă, mă încurcă și îmi tulbură mintea și inima. Și de fiecare dată, mă întorc la punctul de conexiune. Nu mi se cere nimic mai mult; prin aceasta, îmi creez deja spațiul spiritual.

Dacă mă anulez mai presus de toate tulburările și mă agăț din nou de Creator, atunci fiecare tulburare din mintea și inima mea este corectată și încorporată în sfințenie. Drept urmare, voi rămâne mereu într-o dorință adevărată și într-o rugăciune autentică, străduindu-mă constant să mă întorc la unitate, în timp ce îmi dau seama că nu o pot realiza fără ajutorul Creatorului. Voi descoperi continuu provocări și voi face eforturi pentru a cere unitate cu Creatorul.

Punctul meu inițial de unitate trebuie să fie autentic, unul în care eu nu exist, ci există numai aspirația mea de a mă alipi de Creator. Apoi voi începe să-L studiez pe Creator, să învăț din acțiunile Lui asupra mea, să înțeleg atitudinea, caracterul și comportamentul Lui și să înțeleg ceea ce El vrea să-mi transmită. În esență, aceasta este ceea ce se numește știința Cabala.

Din Lecția zilnică de Cabala 7/3/18, Scrierile lui Rabaș – Art.11, 1986-“Rugăciunea adevărată este pentru o deficiență adevărată”

Filed under: Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Mă bucur în acele coruperi revelate și cele care se dezvăluie.

Regret însă și plâng despre coruperile care încă nu au apărut, dar care sunt destinate să apară, pentru că o corupere ascunsă este fără speranță, iar ieșirea ei la suprafață este o mare mântuire din cer. Regula este că nu dai ceea ce nu ai. Deci, dacă apare acum, nu există nici o îndoială că a fost aici de la început, dar a fost ascunsă. De aceea sunt bucuros când ies din ascunzătoarea lor, pentru că atunci când te uiți la ele, devin o grămadă de oase. (Baal HaSulam, Scrisoarea 5).

Cu alte cuvinte, toate coruperile se vor transforma imediat din tulburări aparent vii în tulburări moarte.

Baal HaSulam scrie că este foarte mulțumit de toată coruperea, de toate problemele și de toate trăsăturile teribile care se dezvăluie în el. În fiecare zi, ele sunt descoperite într-un mod din ce în ce mai neplăcut. Aceasta înseamnă că omul progresează.

El nu deplânge apariția unor trăsături noi, teribile. Dimpotrivă, el se bucură de ele pentru că revelarea lor înseamnă că el crește, se ridică mai sus și devine mai mare.

Toate aceste trăsături există în interiorul unei persoane de la bun început; ele provin din zdrobirea sufletului. Ele sunt dezvăluite pentru că a sosit timpul, pentru că cineva și-a câștigat dreptul ca ele să fie revelate. Aceasta înseamnă că omul este deja capabil să le corecteze.

Acesta este motivul pentru care se spune că, dacă te uiți doar la ele, adică atragi lumina superioară, ele se vor transforma imediat într-un morman de oase, își vor pierde puterea și vor deveni un corp fără viață.

Deși la început, suntem mereu îngroziți de coruperile care se dezvăluie, până la urmă este bine. Până la urmă, așa progresăm. Este important doar să abordăm ceea ce apare în noi cu un sunet al minţii și să ne amintim că toate acestea provin de la Creator.

Din Lecția zilnică de Cabala 4/9/19, Pregătirea pentru convenția din Moldova “Munca în ascundere”

Filed under: Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: De unde vine trezirea de jos?

Răspuns: Trezirea de jos vine din Kli(vas), din același sistem care se trezește treptat din starea sa zdrobită. De aceea se dezvăluie în noi stări din ce în ce mai împrăştiate; ele progresează de la minore la majore, astfel încât să le putem corecta.

Toate stările trezite ne dezvăluie zdrobirea noastră, separarea noastră unul de celălalt și de Creator. Deasupra acestor stări, trebuie să creăm o conexiune între noi, nu ștergându-le sau nivelându-le, ci construind punți de conexiune între noi, în ciuda lor. Aceasta este esența corectării.

În acest proces, vom avea linia stângă (stările trezite de sus), linia dreaptă (corectările trezite de noi cu ajutorul luminii superioare) și linia de mijloc unde aceste două linii se îmbină și produc un rezultat comun, adică adeziunea noastră cu Creatorul.

Din Lecția zilnică de Cabala 5/9/19, Pregătirea pentru Convenția din Moldova “Întoarcerea către Creator”

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

  De asemenea, ni s-a dat calea credinței, care este mai presus de rațiune, și anume să nu ținem cont de senzațiile și rațiunea noastră, ci spunem, așa cum este scris: „Au ochii și nu văd. Au urechi și nu aud”. Mai degrabă, ar trebui să credem că Creatorul este cu siguranță Supraveghetorul și El știe ce este bine pentru mine și ce nu este bine pentru mine. Prin urmare, El vrea ca eu să-mi simt starea așa cum o fac (Rabaş, articolul 3, “Despre Adevăr şi Credinţă”).

Simţirile noastre vin întotdeauna direct de la Creator. El vrea să simt și să înțeleg lucrurile într-un mod specific. Totul vine numai de la El.

Și pentru mine, nu-mi pasă cum mă simt, bine sau rău, pentru că vreau să lucrez pentru a dărui, adică să mă ridic deasupra simţirilor mele personale, sau, s-ar putea spune, egoiste.

Prin urmare, principalul lucru este că trebuie să lucrez pentru Creator, să-L justific în toate și să ajung într-o stare în care orice condiție o percep ca fiind bună.

Și deși simt că nu există întregime în munca mea, adică nu pot să-L justific complet sau să spun că Îl percep drept „Binele care face bine”, nici nu pot spune că El guvernează totul, deoarece uneori mi se pare că pământul este în întregime predat puterii oamenilor răi, gândurilor rele și forțelor, totuși, dacă sunt atras în vasele celui de sus, încercând să intru în calitățile Creatorului, atunci în Kelim superioare, adică din perspectiva celui de sus, sunt complet întreg.

În esență, Creatorul ne vede într-o stare de perfecțiune, așa cum El vede totul în existență. Starile intermediare prin care trecem in prezent sunt privite de El ca pe un copil care sparge ceva, se murdareste sau face greşeli, sunt dureri ale creşterii.

După cum este scris: „Cei alungaţi nu vor fi izgoniţi de la El”. Prin urmare, sunt mulțumit de munca mea – că am privilegiul de a-l sluji pe Rege chiar și la cel mai de jos grad. Iar asta o consider un mare privilegiu.

Cu alte cuvinte, nu măsor nivelul la care mă aflu, dacă este mai mare sau mai mic, sau dacă merit mai mult decât primesc în prezent. Singura mea dorință este ca Creatorul să-mi permită să mă apropii de El.

Prin urmare, răsplata nu este despre atingerea unui nivel în care să văd, să înțeleg, să simt sau să fiu împlinit, ci mai degrabă despre a fi capabil să dăruiesc, să îi îmmplinesc pe alții, și prin ei, să dăruiesc Creatorului.

Din Lecția zilnică de Cabala 4/9/19, Pregătirea pentru Convenția din Moldova “Munca în ascundere”

Filed under: Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Igor întreabă: „De ce voi, evreii, aveți totul invers? De ce toată lumea scrie de la stânga la dreapta în timp ce voi scrieţi de la dreapta la stânga?”

Răspuns: Nu doar noi, ci în general, da.

Întrebare: De ce?

Răspuns: Partea dreaptă este partea spirituală, iar partea stângă nu. De aceea, în ebraică, se scrie de la dreapta la stânga.

Partea dreaptă este dreapta, iar stânga este stânga.

Întrebare: În general, cum definiți apropierea de spiritualitate? Ce înseamnă ea?

Răspuns: Este o rădăcină spirituală care există în natură. Și este mai aproape de partea dreaptă decât de stânga.

Întrebare: Ce este această rădăcină?

Răspuns: Este forța spirituală, calitatea dăruirii.

Strângem cu mâna dreaptă. Încă tratăm partea dreaptă mai bine decât pe stânga.

Întrebare: Deci omul este atras chiar și inconștient de acest lucru, deoarece este rădăcina lui?

Răspuns: Da.

Întrebare: “De ce întreaga lume sărbătorește zilele de naștere, dar voi dimpotrivă, sărbătoriţi ziua morții?”

Răspuns: Nu sărbătorim ziua morții, ci pur și simplu o onorăm pentru defunct, deoarece credem că aceasta este o dată importantă pentru el. Că a plecat de la noi și a intrat cu totul în lumea spirituală. Moartea unui om, ieșirea din această lume, ascensiunea în lumea superioară, este corectarea sufletului.

Întrebare: Ce urcă în lumea spirituală?

Răspuns: Sufletul.

Întrebare: Cum numiţi sufletul?

Răspuns: Sufletul este esența interioară a unui om.

Întrebare: Cum arată el?

Răspuns: Este imposibil să arăți cu degetul spre el. Dar omul urcă și ajunge mai aproape de Creator.

Întrebare: Când spuneţi că un om se apropie de Creator, ce vreţi să spuneţi?

Răspuns: Mă refer la entitatea spirituală, cea care nu moare.

Întrebare: “De ce ziua următoare începe cu apusul pentru voi și cu răsăritul pentru toți ceilalți?”

Răspuns: Aceasta este o întrebare cu adevărat interesantă. A doua zi începe cu apusul pentru noi pentru că totul începe cu întunericul. Natura noastră, lumea noastră, spațiul și orice altceva, totul începe cu întunericul. Și a doua zi începe tot cu întuneric.

Întrebare: Și când vine zorile, ce reprezintă?

Răspuns: Reprezintă realizarea unui om, contactul cu lumea, cu Creatorul. Și prin urmare, pe de o parte cele 24 de ore sunt măsurate cu orele de după apus, iar zilele sunt marcate de răsărit.

Întrebare: Apoi el întreabă: “De ce poartă evreii un acoperământ din respect pentru Dumnezeu, în timp ce restul lumii, dimpotrivă, își descoperă capul din respect?”

Răspuns: Nu știu cum vede restul lumii. Articolele pentru cap sunt un semn de respect. Când onorez pe cineva, îmi pun cămașă. Nu cred că este important. Principalul lucru este ceea ce simți.

Întrebare: De ce evreii practicanţi poartă o Kipa pe cap?

Răspuns: Kipa este acoperirea minimă a capului de care un om nu ar trebui niciodată să se despartă și ar trebui să o poarte întotdeauna. În acest fel, omul își exprimă respectul față de Creator. Își acoperă creierul.

Întrebare: În continuare. “De ce majoritatea națiunilor sărbătoresc Anul Nou iarna, iar evreii o fac toamna?”

Răspuns: Este scris în Tora că ar trebui să sărbătorim Anul Nou în toamnă. Nu putem face nimic în privința asta. Aceasta a fost cu mult înainte ca să fie adoptat 1 ianuarie.

Comentariu: Crăciun și așa mai departe.

Răspunsul meu: Da, nimic din toate acestea nu au existat încă.

Întrebare: Dar cronologia noastră este diferită, firește. Ne apropiem deja de a 6.000-a piatră de hotar. Spuneţi-mi, de unde vine această cronologie? Toți anii sunt diferiți. Unde începe totul?

Răspuns: Totul vine de la Adam. El a hotărât totul, el a inițiat, a fundamentat aceste fapte și de aici încep anii.

El L-a revelat pe Creator, conexiunea cu El, din ce zi, în ce zile sunt anume sărbători, care zile sunt speciale. De aceea continuăm așa.

Întrebare: Acum spuneţi “el”. Putem spune măcar că a existat o astfel de persoană, Adam?

Răspuns: Adam HaRişon, da.

Întrebare:: Adică omul care L-a revelat pe Creator? Și din acel moment a spus: “Începem cronologia”?

Răspuns: Da.

Întrebare: Și aceasta este cronologia corectă?

Răspuns: Este corectă pentru că el este primul. Asta este tot.

Întrebare: Adică, dacă aceasta este revelarea Creatorului, atunci este corectă?

Răspuns: Da.

Întrebare: Mai departe. “De ce evreii îngroapă morții cât mai repede posibil, în timp ce în lume, dimpotrivă, oamenii obișnuiesc să-și ia rămas bun de la decedat?”

Răspuns: Evreii cred că decedatul trebuie înmormântat în aceeași zi.

Întrebare: De ce atât de repede?

Răspuns: Din pământ ai venit, în pământ te întorci. Și nu poți face nimic în privința asta.

Întrebare: Adică doliu lung pentru trup, rămas bun…

Răspuns: Nu, nici asta nu este permis, deoarece există mintea superioară deasupra tuturor acestor lucruri și ea comandă totul. Deci, nu avem dreptul să facem ceea ce este benefic sau convenabil pentru noi sau ceea ce credem. Nu, trebuie făcut foarte clar și foarte simplu.

Întrebare: Și repede?

Răspuns: Da.

Întrebare: Spuneţi-mi, ce reprezintă îngroparea corpului în pământ?

Răspuns: Întoarcerea în pământ. Din pământ ai venit și în pământ te vei întoarce. Rădăcina spirituală este că suntem conectați la pământ.

Întrebare:: Și ultima întrebare: “De ce tradiția evreiască începe noul an cu Ziua Judecății și nu cu o sărbătoare?” Toată lumea sărbătorește Anul Nou, dar pentru noi este Yom Kipur și așa mai departe.

Răspuns: Pentru că acesta este sfârșitul anului precedent, iar omul trebuie să-și evalueze acțiunile și în acest fel să se prezinte în fața judecății ca și când ar începe o nouă viață.

Întrebare: Deci, este prima judecată?

Răspuns: Desigur.

Întrebare: Ar trebui să-mi recunosc vinovăția sau ar trebui să fiu declarat vinovat?

Răspuns: Ar trebui să o recunoști.

Din KabTV “Ştiri cu Dr. Michael Laitman” 21/10/24

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→