Medium a publicat noul meu articol “Frica vine din absența iubirii ”

Cu cât lumea devine mai haotică, cu atât devenim și mai stresați și anxioși. Nesiguranța cu privire la viitor provoacă îngrijorare, iar singurul lucru care pare sigur este că nu putem avea încredere în nimeni și nu avem nicio idee ce ne va aduce ziua de mâine. Există un vinovat în spatele fricilor și anxietăților noastre: suntem ostili și ne urâm unul pe celălalt, iar acolo unde nu există iubire, există frică, și încă multă!

Nu numai oamenilor le este frică. Găsim frica la animalele de companie, la animale și chiar la plante, deși nu o etichetăm ca atare. Frica ne face un mare serviciu: este o santinelă care ne avertizează că vom cădea în capcane periculoase, un mecanism de protecție pe care îl folosesc toate ființele vii.

Pare rezonabil să credem că progresul ar fi trebuit să ne facă mai încrezători. Se pare că tehnologia ne poate proteja mai bine decât dacă am trăi în peșteri. Cu toate acestea, dezvoltarea a adus cu ea o mulțime de pericole nefamiliare, cărora nu avem idee cum să le facem față.

În trecut, necunoscutele erau la fel de formidabile, dacă nu mai mari și cu adevărat existențiale. Pentru oamenii cavernelor de exemplu, să se aventureze afară din peșteră însemna să fie vulnerabili la atacurile prădătorilor. Cu toate acestea, frica nu a provocat panică, deoarece oamenii știau pericolele și cum să se protejeze de ele. Astăzi, nenumărate elemente și factori afectează viața noastră şi a celor dragi și nu le putem cunoaște pe toate, nu le putem vedea venind și nu știm cum să le depășim. Desigur, acest lucru ne pune într-o stare de presiune și anxietate constantă.

Cu cât evoluăm mai mult, cu atât devenim mai egoişti. De fapt, aproximativ de la începutul secolului am atins un asemenea nivel de egoism încât sociologii vorbesc despre o „epidemie de narcisism”.

Pe măsură ce devenim din ce în ce mai sofisticați și din ce în ce mai narcisiști, dezvoltăm sisteme din ce în ce mai complicate, care ne lasă neputincioși și neîncrezători în ele și unii în ceilalți. Pentru că nu ne place sau nu avem încredere unul în celălalt, ridicăm scuturi de protecție care ne sporesc izolarea, înstrăinarea și prin urmare teama.

Dacă vrem să ne simțim în siguranță, nu trebuie să lucrăm direct la creșterea încrederii noastre. Dimpotrivă, ar trebui să lăsăm deoparte preocuparea excesivă față de noi înșine și să ne concentrăm pe dezvoltarea grijii față de ceilalți, deoarece lipsa acesteia este motivul fricii noastre.

Un sentiment de securitate nu vine din lupta împotriva urii; vine din străduința pentru conexiune, din grija faţă de ceilalţi. Singura răutate care există este în inimile noastre. Leacul ei nu este să o smulgem din rădăcină, ci să insuflăm considerație și în cele din urmă bunătate.

O persoană preocupată de grijă pentru ceilalți nu se teme de nimic. A avea grijă de ceilalți este cel mai mare dar pe care îl puteți primi. Dacă putem construi o societate bazată pe considerație și grijă, aceasta va fi o societate de oameni încrezători și fericiți, deoarece nu există frică în prezența iubirii.

Filed under: Criza, globalizare, Educatie, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Statele vor fi obligate să intre într-o uniune de popoare în care fiecare, chiar și cel mai mic stat ar putea aștepta securitatea și drepturile sale nu de la propriile forțe, ci doar de la o astfel de mare uniune de popoare (Immanuel Kant).

Întrebare: Este pacea posibilă nu din forțele proprii, ci dintr-o alianță comună?

Răspuns: Lumea poate fi doar așa. Unul, este nimic. Unul în lume este egal cu zero. Doar interacțiunea dintre astfel de unități, care în general sunt zerouri, poate da tuturor sentimentul de valoare de sine. Nu el însuși, ci asocierea lui cu ceilalți este ceea ce ei creează între ei.

În același timp, toate zerourile par să se adune împreună și se dovedește a fi nu zero, ci mai degrabă ceva mare, pentru că fiecare se anulează și se adună cu ceilalți, dând totul din sine și absorbind totul de la ceilalţi.

Doar împărtășind, doar investindu-se pe sine în ceilalți și pe alții în ei înșiși, ajung într-o stare în care fiecare are valoare. Pentru că în unire fiecare dintre ei își poate dezvălui individualitatea.

Acest proces ar trebui să aibă loc la toate nivelurile.

KabTV “Cabala Expres” 3/4/22

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

De pe pagina mea de Facebook Michael Laitman 7/4/22

Economia SUA, aflată în dificultate, strică anul acesta sărbătorile Zilei Independenței. Grătarul tradițional devine mult mai scump, iar călătoria cu mașina devine un lux datorită prețurilor record la benzină care au crescut cu aproape 56% față de anul trecut.

Nu e de mirare că spiritul de vacanță este atenuat. Americanii reduc cheltuielile, deoarece inflația din SUA atinge un nou maxim din ultimii 40 de ani. Potrivit datelor oficiale, prețurile de consum au crescut cu 8,6% luna trecută, comparativ cu 12 luni înainte. Economia Statelor Unite s-a contractat cu 1,6% în primul trimestru al anului 2022, iar piața de capital a încheiat cele mai proaste șase luni din cel puțin ultimii 50 de ani.

Pe de o parte, economia fluctuează întotdeauna între urcușuri și coborâșuri. Pe de altă parte, americanii de astăzi nu mai pot trăi în aceleași condiții în care trăiau cândva. Acceptă mulți imigranți în țară și desfășoară multe programe pe care sistemul lor financiar nu le poate susține.

Nu sunt economist și cu siguranță nu am înțelegerea asupra economiei americane pe care o au experții, dar se pare că America nu ia în considerare toate datele globale.

Situația este mai complexă decât dacă ar fi doar o problemă economică. Economia în sine reflectă modul în care oamenii relaționează unii cu alții, iar aceste relații au nevoie de îngrijire și corectare. Este o greșeală să crezi că lumea va putea funcționa pe o bază de „afaceri ca de obicei”, calitatea interconexiunilor dintre oameni fiind cea care stabilizează sistemele sociale și economice.

Americanii continuă să se comporte așa cum au făcut-o întotdeauna, cu toate acestea câștigă din ce în ce mai puțin sau chiar pierd teren, deoarece nu reușesc să ia în considerare faptul că oamenii se schimbă continuu, că societatea umană se schimbă și că este imperativ să se adapteze și să-şi îmbunătățească relațiile în consecință: dezvoltarea socială trebuie adaptată la legile lumii globale interdependente, altfel America va rămâne din ce în ce mai în urmă.

În timp ce economia SUA este încă mai importantă și mai mare decât cea a Chinei și a restului lumii, dacă America își pierde puterea în mod semnificativ, aceasta va afecta întreaga lume. În acel moment, toți vom înțelege în sfârșit că suntem blocați într-un sistem integral, un sistem interdependent. Când fiecare națiune și individ din cadrul națiunii vede clar că răul adus altuia, fie direct, fie indirect, dăunează, vom fi vigilenți și gata să comunicăm și să cooperăm în mod corespunzător unul cu celălalt.

Este încă posibil ca America să conducă omenirea pe calea cea bună. Țara nu mai este atât de puternică pe cât pare fie ei înșiși sau lumii – pentru că o țară este puternică când știe să se controleze, luând în considerare și echilibrând nevoile tuturor, iar americanilor încă le lipsește această abilitate – dar America încă este considerată o națiune importantă.

Fie ca cea de-a 246-a Zi a Independenței să dezvăluie Americii legăturile sale strânse cu alte națiuni și popoare. Independența descrie nu numai starea unei națiuni libere și eliberate care are un guvern independent și nu se află sub stăpânire străină, ci mai degrabă, independența este o stare în care națiunea însăși poate determina și alege ce să facă în continuare pentru a-și consolida relațiile cu celelalte. țări – descrie capacitatea de a-și percepe interdependența. Căci numai în cadrul relațiilor strânse dintre țări prosperitatea și înflorirea vor prevala.

În lumea globală în care fiecare națiune este conectată la alta, vremea vechilor noțiuni despre independența națiunilor individuale a luat sfârșit. Vedem asta astăzi cu Rusia și în curând o vom vedea cu China. Dacă America va învăța să se conecteze cu restul lumii în relații bune, va avea succes în general. Va putea stabili legi pozitive în societate care vor fi transmise tuturor și își va reveni treptat din problemele socioeconomice. Independență fericită, America!

Filed under: Criza, globalizare, Educatie, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Cum este capabil creierul să traducă o asemenea avalanșă de frecvențe pe care le percepe  cu diversele simțuri: frecvențele luminii, frecvențele sunetului, percepțiile noastre specifice asupra lumii? Cum producem această avalanșă, din fluxul general de informații?

Răspuns: Toate simţurile noastre sunt doar conductoare, nimic mai mult. Acestea sunt terminații nervoase care se presupune că sunt implicate și au un fel de influență în interior. De fapt, nu primesc nimic din exterior.

O astfel de inervație ne este dată astfel încât să ne simțim pe noi înșine și să creăm această imagine în noi înșine. În practică, suntem destinatarii finali ai informațiilor pe care le primim din exterior. Aceste informații există peste tot în jurul nostru. Și fiecare își formează o imagine a lor în sine însuşi.

Această imagine ar fi creată de ochii, urechile și cele cinci simțuri ale noastre. De fapt, este creată din informațiile pe care le primim. Înfățișăm o imagine a lumii în noi înşine.

Ni se pare că această lume este în afară și se presupune că simțurile noastre primesc toate informațiile din exterior. Acesta este un lucru atât de înșelător! În viitor, omenirea va descoperi acest lucru complet.

KabTV “Prim-plan. Hologramă” 7/28/11

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: De ce o țară precum Thailanda, care pare să fie locuită de oameni cu foarte puțin egoism, este constant atacată de natură?

Răspuns: Acesta este un subiect foarte dificil, care ne este complet de neînțeles, pentru că are legătură cu originile sufletelor.

Faptul este că există legături între suflete, care se împletesc din Babilonul antic, de unde a apărut toată civilizația umană. Prin urmare, din geografia actuală nu putem spune deloc ce se întâmplă. Bieții thailandezi sau nefericiții japonezi, cine sunt ei de fapt? Ce relație au ei cu întreaga umanitate, cu egoismul, cu suferinţa?

Nu înțelegem asta. Dar conform legii dorinței spirituale generale, așa-numitul vas, părțile cele mai subtile, cele mai receptive sunt primele care primesc lovituri.

Practic, unde simt durerea fizică? De fapt în capul meu, deși se pare că o simt în picior. Dar dacă deconectați piciorul de cap, atunci piciorul nu va simți această durere pentru că aceasta se simte tocmai pentru că trece prin creier.

Există o astfel de conexiune internă între noi, încât dacă ceva despre care credem că este bun se întâmplă într-o parte a lumii, atunci ceva rău poate avea ca rezultat o altă parte și invers, sau aceste părți sunt oarecum împărțite între ele.

Acest lucru este similar cu modul în care crește un făt în mamă și cu modul în care părți complet diferite ale corpului său se dezvoltă aparent fără nicio legătură între ele. De fapt, se întâmplă conform unui program intern strict, dar pe care pur și simplu nu îl cunoaştem.

Cu toate acestea, poate fi dezvăluit, dar pentru aceasta trebuie să cunoașteți exact harta sufletului, părțile sale și interconexiunile lor. Și asta este lumea întreagă.

KabTV “Prim-plan. Ramura Sakura” 5/15/11

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Comentariu: Astăzi există multe teorii și studii care spun că nu suntem singura civilizație din univers, că au existat civilizații mai avansate.

Răspunsul meu: Acest lucru ne calmează când începem să ne gândim: „Ce se va întâmpla după noi? Vor mai fi dinozauri sau altceva?”

Nu pot să-mi imaginez evoluția inversă pentru că totul merge mereu înainte. Nu se poate întoarce în niciun fel, acest lucru nu se întâmplă în natură.

Chiar dacă ne întoarcem înapoi ca urmare a războaielor sau a unor dezastre naturale, aceasta nu este totuși o întoarcere în urmă. Egoismul este în continuă dezvoltare.

KabTV “Prim-plan. Viitorul umanităţii” 7/17/11

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

În Cabala, efortul unei persoane este aspirația sa personală către Creator. Dacă se face pe fundalul contradicțiilor și respingerii, atunci acest efort este îndreptat către Creator.

Dacă trece printr-un grup, prin lenea unei persoane, dacă este construită în conformitate cu instrucțiunile Cabaliştilor, atunci până la urmă, evident este corectă și acest lucru se simte în modul în care o împlinești, o realizezi.

Și dacă nu există rezistență a corpului, atunci nu există acțiune spirituală, pentru că o astfel de acțiune este îndreptată împotriva egoismului, se ridică de la el, se ridică deasupra lui și se realizează în ciuda lui.

Dar ce înseamnă „împotrivă”? Putem face asta? Putem, daca ridicăm importanţa acţiunii altruiste deasupra celei egoiste, adică vom lucra într-un grup de oameni asemănători şi apoi, treptat vom primi de la ei importanţa unor acţiuni cu totul neobişnuite pentru noi.

Dar atunci, dacă le înțelegem bine, ne vom da seama că și aceste acțiuni au fost egoiste. Tocmai le-am luat din grup, din mediul înconjurător, ca un soldat care merge la luptă pentru că toată lumea din jurul lui procedează așa și îl molipsește cu dorința lor.

Totuși, aceasta nu este încă o acțiune spirituală. O alta este construită deasupra ei, atunci când începi să realizezi că această acțiune trebuie să fie îndreptată către Creator. Dar tu nu vezi și nu înțelegi sensul ei. Apoi începi să ceri putere pentru a o împlini.

Nu vrei nimic, doar că ideea importanței Creatorului ar fi atât de puternică în sentimentele tale încât toate celelalte acțiuni ale acestei lumi ar dispărea în fața ei. Nu poți da acestei acțiuni vreo justificare reală, dar este tânjirea pentru ea din afara ta, din tine însuți, care duce la înțelegerea a ceea ce este realitatea spirituală.

KabTV “Am primit un telefon. Împotriva Voinței Cuiva” 11/3/09

Filed under: Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Michael Laitman, pe Quora: “Este posibil să-ți iubești duşmanul?“

Nu există aşa ceva ca o persoană care nu-și urăște dușmanii. Cu toate acestea, împreună cu ura pe care o simțim față de dușmanii noștri, trebuie să analizăm și cum putem ajunge la o stare în care să-i iubim. Unicitatea unei astfel de abordări este că, cu puterea noastră de a face bine și a iubi, ne putem forța inamicul să ne iubească.

Atunci de ce descoperim că nu este suficient ca binele care se află în prezent în noi să-i învingă pe dușmanii noștri? Mai întâi trebuie să construim grupuri mici de oameni care doresc să aibă o tendință comună de a-i iubi pe ceilalți ca pe ei înșiși, unde în acele grupuri, ne tratăm unii pe alții într-un mod bun și amabil.

Prin urmare, este posibil să ne iubim dușmanii exersând iubirea de ceilalți în celule sau grupuri mici și, treptat, un astfel de proces ar construi o forță majoră care ar insufla bunătate și iubire chiar și inamicilor noștri. Înțelepciunea Cabala are o mulțime de materiale pe această temă și oferă o metodă practică prin care putem ajunge la o astfel de stare.

Bazat pe videoclipul „Este posibil să-ți iubești dușmanii?” cu cabalistul Dr. Michael Laitman și Oren Levi. Scris/editat de studenții Cabalistului Dr. Michael Laitman.

Filed under: Criza, globalizare, Educatie, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Michael Laitman, pe The Times of Israel: “Ce știe liderul Hamas și ce nu știe ”

În urmă cu câteva zile, liderul Hamas Ismail Haniyeh le-a cerut palestinienilor să se pregătească să se întoarcă în Palestina. El a declarat că Israelul se află într-o stare de dezintegrare politică care reflectă fundătura în care a ajuns întreprinderea sionistă. „Începutul înfrângerii”, a spus el, „este dezintegrarea din interior”. Haniyeh a adăugat că din cauza asta, palestinienii se află „într-un moment al victoriilor și al unei generații de mari schimbări”. Deși observațiile sale sunt corecte, el nu știe că din locul unde cade Israelul, din același loc se ridică.

În multe privințe, Haniyeh este ca Haman din povestea biblică a Esterei. Ca și în cazul lui Haman, Israelul va suferi din ce în ce mai multe lovituri de la cei răi, care vor deveni din ce în ce mai puternici și vor deveni din ce în ce mai încrezători. La fel ca și Haman, în cele din urmă evreii se vor uni și tot ce a zidit cel rău se va întoarce împotriva lui.

Deocamdată, Israelul este într-adevăr dezintegrat. Suntem o societate divizată, ale cărei opinii variază de la o extremă la alta asupra fiecărei probleme. Suntem pe deplin divizați în ceea ce privește problema conflictului cu palestinienii. Suntem deopotrivă divizați în chestiunea impunerii legilor religioase, a politicii identitare și a trezirii și în ceea ce privește tot ceea ce privește mai mult de o persoană.

Știm că suntem împărțiți, dar nu ne pasă. Nu ne pasă chiar și atunci când cel mai mare dușman al nostru ne spune că de aceea suntem slabi. Când ne vom trezi? Pe marginea prăpastiei.

Când ne vom trezi, ne vom da seama că toate diviziunile noastre sunt stimulente pentru a ne uni. Deoarece nu vrem să ne unim, ci în schimb alegem dezbinarea și batjocura, separarea noastră se înrăutățește, dușmanii noștri subliniază că aceasta este slăbiciunea noastră și ne avertizează că ne vor învinge din cauza diviziunii noastre.

Acum că diviziunea noastră este bine pusă la punct, la fel ca și avertismentele dușmanilor noștri, trebuie să decidem dacă să ținem seama de avertismente și ne unim, sau așteptăm ca biciul să bată și să ne forțeze dureros să ne ridicăm deasupra aversiunii noastre reciproce. Dacă alegem unitatea înainte de a fi biciuiți, nu vor fi necesare loviturile. Cu cât ne îndreptăm mai repede unul spre celălalt, cu atât mai repede lumea va înțelege că motivul pentru care ne-au urât a fost dezbinarea noastră și că unitatea este protecția noastră împotriva urii, garanția noastră pentru siguranță.

Filed under: Criza, globalizare, Educatie, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Michael Laitman, pe The Times of Israel: “Vacanța de vară nu ar trebui să fie o pauză ”

Israelul are o mulțime de copii. Din aproximativ nouă milioane de oameni, 2,5 milioane sunt mai tineri de 18 ani. Mâine, 1 iulie, toți vor începe o pauză de vară de două luni. În timp ce mulți adolescenți lucrează în timpul verii, mulți nu lucrează, iar ei și restul copiilor din Israel stau leneși cea mai mare parte a verii, căutând lucruri de făcut cu timpul lor. Acest lucru este foarte rău pentru ei și pentru societate. Dacă aș avea un cuvânt de spus în privința asta, nu ar fi o pauză. Vara ar trebui folosită pentru a oferi copiilor suplimente: sporturi distractive, lecții de științe interesante, îmbunătățirea conexiunilor sociale și înțelegerea a ceea ce înseamnă a fi evreu și, în special, israelian.

Ultimele două elemente de pe listă – îmbunătățirea conexiunilor sociale și înțelegerea a ceea ce înseamnă să fii israelian – merg împreună. Copiii nu ar trebui să ignore lumea în care trăiesc. Ar trebui să cunoască scopul existenței lor și scopul lor în viață încă din copilărie. Acest lucru le va oferi orientare și va preveni confuzia, frustrarea și depresia.

Copiii trebuie să înțeleagă sistemul care ne leagă pe toți. Mai exact, copiii israelieni trebuie să înțeleagă rolul poporului Israel, deoarece, în calitate de israelieni ei poartă responsabilitatea de a face ceea ce lumea are nevoie ca statul Israel să facă: să dea exemplu de unitate.

De aceea, este important să-i învățăm pe copii, în special pe copiii israelieni, cum să întrețină legături sociale bune încă de la o vârstă fragedă. Ei trebuie să știe nu numai cum să fie prietenoși cu ceilalți, ci și de ce apar dezacorduri între ei, cum să se relaționeze cu ceilalţi și cum să depășească în mod activ conflictele dintre ei.

Pentru a-i ajuta pe copiii israelieni să accepte responsabilitatea pe care o poartă, ei trebuie să fie făcuți să se simtă mândri că li s-a dat o sarcină atât de demnă, să fie un model de unitate pentru umanitate. În același timp, trebuie să învețe că legătura dintre ei nu este de dragul lor, ci de dragul omenirii.

Scriu despre programul pe care l-aș propune, pentru că deși copiii israelieni sunt „născuți” în responsabilitate, așa cum este dovedit de faptul că lumea dă vina pe Israel pentru fiecare problemă din lume, necesitatea de a învăța să se înțeleagă se aplică tuturor, întregii umanităţi.

Când fiecare țară din lume este legată de orice altă țară, este esențial ca toți să învățăm să ne îmbunătățim legăturile sociale și să înțelegem scopul existenței noastre. Învățarea copiilor de ce există lumea, de ce relațiile lor sociale sunt atât de importante pentru supraviețuirea umanității, cum să mențină și chiar să îmbunătățească relațiile bune nu numai că va avea impact asupra copiilor, ci va avea și un impact pozitiv asupra societății adulte.‎

Desigur, vacanța de vară nu ar trebui să fie doar muncă fără joacă, dar acest program este vital pentru copii. Ar trebui să includă jocuri sportive, lecții interesante de știință și ar trebui să aibă și timp liber. Dar până la sfârșitul verii, când copiii se întorc la școală, ar trebui să fie indivizi mai buni, mai educați decât atunci când au plecat în vacanţă.

Filed under: Criza, globalizare, Educatie, Spiritualitate - Niciun comentariu→