Întrebare: Altruiștii eficienți cred că viaţa generațiilor viitoare are aceeași valoare ca și viața oamenilor care trăiesc în prezent. Prin urmare, își concentrează activitățile pe reducerea riscurilor viitoare pentru dezvoltarea umană.

Adică, pot investi în egală măsură în îmbunătățirea vieții acum sau, să spunem, în două generații. Este aceasta abordarea corectă?

Răspuns: Nu, trebuie să ne străduim pentru o productivitate mai mare a investițiilor noastre. Deci, nu cred că ar trebui să fie așa.

Comentariu: Dacă extindem această întrebare din punct de vedere al afacerilor. Există obiective locale și obiective globale, strategice, pe care oamenii de afaceri încearcă să le calculeze pentru o perioadă lungă de timp. Adică strategic, vreau să calculez ceva care va dura mult și va da roade poate într-o generație sau două.

Răspuns: Cred că ne este imposibil să calculăm acest lucru acum. Poate că acest lucru va fi posibil odată cu dezvoltarea inteligenței artificiale. Dar chiar și aceasta este doar începutul unei noi mișcări.

Cred că până acum nu avem motive serioase pentru asta. Nu suntem în stare să evaluăm viitorul într-o generație sau două.

Întrebare: Este mai bine să investești cu adevărat în ceea ce ai acum decât să faci planuri iluzorii pentru viitorul îndepărtat?

Răspuns: Da, vedem că în timpul nostru, indiferent în ce investim, există un anumit procent care nu este împlinit și nu asigură profit sub nicio formă.

Din KabTV “Cabala Expres”, 30.06.24

Filed under: Intrebare si Raspuns, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: În principiu, investiția obișnuită de fonduri în unele proiecte este de obicei o mare problemă pentru că de multe ori banii pur și simplu dispar și nu vedem niciun rezultat.

Cu toate acestea, altruiştii eficienţi vor să vadă rezultate. Abordarea lor este criticată pentru că este extrem de dificil sau aproape imposibil de prezis rezultatele pe mai multe niveluri.

Avem multe exemple în acest sens. Să presupunem că plasele anti-țânțari sunt donate pentru a depăși malaria, iar eficiența utilizării lor poate fi calculată. Dar sunt folosite și în alte scopuri; de exemplu, pescuitul în Africa, care poluează mediul. Adică există consecințe neprevăzute care nu au putut fi calculate.

De obicei, oamenii pot calcula consecințele pe unul sau cel mult două niveluri. Dacă vorbim de consecințe mai îndepărtate, acestea trebuie fie să fie decizii înțelepte, fie totul se transformă în ipoteze.

Cât de important este să treci către calcule mai avansate: al doilea nivel de consecințe, al treilea, al patrulea?

Răspuns: Nu cred că este deloc necesar. La urma urmei, dacă am avea resurse vaste și le-am investi mult timp, astfel de planuri ar fi evident, de mare ajutor.

Dar vedem că toate planurile noastre se evaporă foarte repede și trebuie să căutăm ceva nou. Sau, dimpotrivă, există astfel de schimbări în știință și tehnologie, încât acelea în care aveam mari speranțe sunt complet ineficiente astăzi și avem nevoie de alte niveluri de dezvoltare. Cred că nu aceasta este modalitatea de abordare a procesului de dezvoltare.

Strategia ar trebui să fie ca și cum a alerga în reprize: odată ce avem o mică realizare, facem următorul calcul; încă o mică realizare, un alt calcul.

Din KabTV “Cabala Expres”, 30.06.24

Filed under: Intrebare si Raspuns, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Altruiștii eficienți neagă opinia că unele vieți sunt în mod inerent mai valoroase decât altele. Pentru ei, toate viețile sunt la fel de valoroase. Nu contează dacă ajut o persoană să supraviețuiască în Africa sau America Latină, o persoană mică sau mare, de orice rasă, naționalitate sau religie.

Este corect? Merită toți oamenii de pe Pământ ajutor în mod egal?

Răspuns: Eu cred că nu, nu merită. Sunt oameni care pot aduce beneficii enorme altora și sunt cei care, oricât s-ar strădui, nu vor reuși. Trebuie să identificăm în prealabil astfel de oameni ca pozitivi sau negativi pentru dezvoltarea umanității și să luăm cumva în considerare viitorul lor.

Întrebare: Care sunt criteriile pentru această evaluare? Ar trebui să plecăm de la scop?

Răspuns: În primul rând, începe de la scop. În al doilea rând, trebuie să înțelegem clar cât de mult putem investi în acești oameni și ce reprezintă ei ca resursă valoroasă pentru umanitate.

Nu poate fi vorba doar despre a face donații. Trebuie să existe o definiție clară a ceea ce dorim să obținem din investiția noastră. Cred că mai avem mult de lucru în acest sens.

Din KabTV „Cabala Expres”, 30.06.24

Filed under: Intrebare si Raspuns, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Să presupunem că nu există doar natura oarbă, ci și forța superioară, mintea superioară, care ne dezvoltă. Care este problema cu egoismul nostru îngust în raport cu forța superioară?

Răspuns: Cert este că nu încercăm să ieșim din el. Dorim să-l folosim în fiecare moment pentru a rezolva fiecare problemă și a-i domina pe ceilalți.

Comentariu: Dar Însuși Creatorul a pus acest egoism îngust în noi.

Răspunsul meu: Da, dar tocmai pentru ca, corectându-l, să ajungem astfel la natura Creatorului în raport cu natura egoismului și să ne ridicăm deasupra noastră.

Adică, natura egoistă a fost plasată în noi astfel încât să o simțim pentru noi înșine, să ne dăm seama și să dorim să o schimbăm. Acesta este scopul creaţiei.

Întrebare: Ar trebui toată omenirea să realizeze răul naturii egoiste sau numai oameni speciali care ar trebui să conducă omenirea?

Răspuns: În cele din urmă, absolut toată lumea.

Din KabTV “Era ultimei generații”, 27/06/24

Filed under: Intrebare si Raspuns, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Mișcarea altruiștilor eficienți are site-uri web care permit unei persoane să-și construiască viața viitoare. Aceștia îi sfătuiesc pe tinerii care au absolvit liceul ce ocupație să obțină, cum să-și construiască o carieră și cum să-și planifice viața pe baza faptului ca o parte din acțiunile lor să fie îndreptate spre dăruire. Este corectă această abordare?

Răspuns: Aceasta poate fi abordarea corectă, dar trebuie dovedită în acțiune. Atunci se va putea baza pe cerințele și descrierile sale; în caz contrar, va pluti în aer fără nicio bază.

Mai trebuie să demonstrezi valoarea abordării tale, care trebuie acceptată de majoritatea.

Întrebare: Mi se pare că ideea de altruism efectiv va fi acceptată de o persoană încă de la o vârstă fragedă. Chiar și atunci când majoritatea o acceptă, ar mai trebui să existe un test de viabilitate? Sau sunt suficiente opiniile oamenilor care pot servi drept exemplu pentru alții pentru a face o astfel de judecată?

Răspuns: Aici trebuie să luăm în considerare ce înseamnă majoritatea, cine o creează, cine o controlează. La urma urmei, putem vorbi despre sume uriașe. Cred că doar un cerc larg de oameni complet diferiți poate evalua și recomanda cutare sau cutare direcție în susținerea unor acțiuni speciale.

Întrebare: După cum am înțeles, publicul larg include oameni care sunt remarcabili în anumite domenii. Crezi că pot ajunge la un consens asupra unor probleme? Vedem că acest lucru nu se întâmplă prea mult în lume.

Răspuns: Aceasta este o problemă. Cert este că nu avem încă o evaluare fermă a ceea ce înseamnă altruismul real, bun, cum să-l evaluăm, să-l cântărim, să-l măsurăm și ce putem face cu el în viitor.

Altruismul și viitorul, aceste stări se dezvoltă într-o persoană și în societate în așa fel încât societatea să nu-l judece cu adevărat.

Prin urmare, nu cred că ne apropiem încă de punctul în care este de dorit să ne evaluăm acțiunile pe baza principiului altruismului.

Din KabTV “Cabala Expres”, 30.06.24

Filed under: Intrebare si Raspuns, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Comentariu: Nu toți oamenii simt răul naturii lor originale și spun: “De ce ar trebui să corectez ceva? Sunt o persoană normală, cu serviciu, casă și copii.”

Răspunsul meu: Faptul este că se compară cu alții ca ei și nu văd niciun defect în ei înșiși. De fapt, dacă ținem cont de natura noastră, de natura celor din jurul nostru și de societatea umană, atunci desigur, mai trebuie să corectăm multe în noi și în jurul nostru.

Întrebare: Ce puteți spune unei persoane care încă nu simte deloc răul unei naturi egoiste în ea? Mai mult, nu prea iese în evidență în ele. Par a fi cetățeni normali, nu prea fac rău nimănui.

Răspuns: Natura noastră trebuie să fie explicată oamenilor. Este rea pentru că ne gândim doar la noi înșine, ne simțim doar pe noi înșine; ni se pare că toți suntem normali — „Sunt ca toți ceilalți”. Se pare că nu există probleme aici, cu excepția uneia – până la urmă, tot suferim. Ce putem face pentru a opri suferința? Pentru a face acest lucru, trebuie să construim o nouă societate.

Întrebare: Deci înțeleg corect că egoismul îngust nu înseamnă că o persoană trebuie să jefuiască sau să omoare pe cineva?

Răspuns: Nu, vorbim despre egoismul care există la fiecare om normal.

Întrebare: În principiu, este suficient de rău că în timp ce sunt în egoismul meu îngust, să nu fac rău societății, ci să mă gândesc doar la mine?

Răspuns: Pentru a înțelege acest lucru, trebuie să cunoaștem adevăratele legi ale naturii, cum vede ea conexiunea noastră unul cu celălalt și ce trebuie să schimbăm în noi înșine pentru a deveni asemănători conexiunii corecte

Din KabTV „Era ultimei generații”,  27/06/24

Filed under: Intrebare si Raspuns, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Cum poți simți suferința altei personae, și în același timp, să vezi marea iubire și grija Creatorului din spatele ei?

Cum să nu fii insensibil la durerea altei persoane?

Răspuns: Dacă te gândești la asta, va veni treptat.

Întrebare: Ce este mai important acum: să vezi iubirea Creatorului sau să intri în Hisaron al altei persoane și să-i simți durerea? La ce ar trebui să ne uităm mai întâi?

Răspuns: Trebuie să te uiți cât de aproape ești de ceilalți și să încerci să-i ajuți în toate acțiunile lor.

Din Lecția zilnică de Cabala 30/6/24, Scrierile lui Rabaş – Art.60 – “O cerere de ajutor”

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Altruiștii eficienți cred că dăruirea este la fel de relevantă pentru cei care nu au miliarde de dolari ca și pentru cei care au. Adică oricine poate dona în scopuri caritabile. Și dacă nu evaluează cât de eficient a fost, își face treaba greșit.

Ei spun direct: „A da înseamnă muncă”. Sunteţi de acord cu asta?

Răspuns: Într-adevăr, aceasta este o muncă mare și trebuie să o cântărim corect.

Întrebare: Deși ați spus că este prea devreme pentru a discuta criteriile pentru o astfel de muncă, care sunt acestea?

Răspuns: Lucrul pentru dăruire ar trebui să fie de înțeles unui cerc cât mai larg din societate, chiar și până la un vot larg și deschis pentru pași specifici. Atunci putem fi mai mult sau mai puțin siguri că acționăm corect.

Adică, pentru fiecare persoană care votează, rezultatul nu are legătură directă cu el, astfel încât este posibilă o evaluare în direcția corectă din partea sa.

Din KabTV “Cabala Expres”, 30.06.24

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Poate omul să-și identifice problema spirituală dacă Creatorul îi trimite o boală în anumite organe? De exemplu, dacă încep să-l doară gâtul, șoldul, brațul și așa mai departe?

Răspuns: El poate. Ce diferență face ceea ce-l doare? Dacă Creatorul îi oferă simultan ocazia și puterea de a se întoarce la El, înseamnă suferință, dar suferinţă din iubire.

Întrebare: Cum se poate trece de la suferința corporală la suferința din iubire?

Răspuns: Trebuie să te gândești constant la asta: în ce fel ești depărtat de Creator, de ce nu Îl simți lângă tine sau în tine, sau pe tine însuți în El?

Din Lecția zilnică de Cabala 30/6/24, Scrierile lui Rabaş – Art.60 – “O cerere de ajutor”

Filed under: Intrebare si Raspuns, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Dacă un prieten își dezvăluie dorința, asta îmi oferă ceva la care să lucrez pentru a o împlini?

Răspuns: Este incorect. Nu așa funcționează. Împlinirea dorinței unui prieten este lucrarea Creatorului.

Întrebare: Atunci cum ar trebui să lucrăm? De exemplu, avem un prieten grozav. M-am întâlnit cu el înainte de adunarea prietenilor, am făcut schimb de păreri și ne-am unit. El m-a atras cumva mai aproape de el și i-am simțit dorința. În timpul adunării prietenilor, l-am simțit așa cum nu mă simțeam eu însumi; Eram ca el.

Răspuns: Aceasta nu este o acțiune bună, pentru că în acest fel te atașează de sine și te privează de liberul arbitru.

Întrebare: Atunci sunt sigur că această problemă există pentru toată lumea. Există în familii și cupluri. În familii, de obicei, cel mai puternic îl atașează pe celălalt de ei înșiși. Ar trebui să fie la fel cu un prieten?

Răspuns: Nu, familia este o chestiune complet diferită. Lasă simțirile pământești deoparte. Acest lucru este incorect.

Există oameni care pot da altui om un sentiment de mică iluminare superioară, și astfel îl pot atașa de ei înșiși. Este gresit. Făcând acest lucru, ei privează persoana de libertate, de realizarea acțiunii. Acest lucru nu ar trebui făcut.

Pentru o vreme, am avut un profesor căruia îi plăcea să se joace cu asta. Dar când m-am mutat la Rabaş, acest lucru a încetat complet. Rabaş nu a folosit niciodată asta.

Arătarea unei persoane a acțiunilor superioare, a calității dăruirii, a lumii spirituale, înainte ca ea să o poată percepe și să existe în ea însuși, nu este permisă, deoarece privezi omul de libertatea de dezvoltare. Este ca și cum i-ai oferi unui copil soluțiile la sarcinile puse în fața lui, ceea ce îi dăunează.

Din Lecția zilnică de Cabala 23/02/20, “Pregătirea pentru Convenție”

Filed under: Intrebare si Raspuns, Spiritualitate - Niciun comentariu→