Întrebare: Internetul este astăzi o sursă inepuizabilă de comunicare. Din ce în ce mai des, se formează comunități virtuale caracterizate de absența restricțiilor asupra limbilor, anonimat, voluntariat, obiective și interese comune.

Care credeți că este tendința acestor schimbări? Către ce ne împinge natura?

Răspuns:  Natura ne împinge spre o comunicare corectă între noi. Nu știm încă ce este comunicarea corectă, dar treptat, vom afla. Va mai dura câțiva ani și vom înțelege ce cere natura de la noi.

În cele din urmă, totul se va reduce la schimbarea comunicării dintre oameni. Vedem că de-a lungul multor milenii de dezvoltare, oamenii au încercat să ajungă la o nouă stare de comunicare. Au urmărit descoperirea pământului, a puterii și bogăției, dar în cele din urmă și-au dat seama ce imagini, metode și forme de comunicare erau cele mai optime pentru ei. Nu înțelegeau ce fac, dar, în general, se îndreptau spre acest lucru.

Iar în timpul nostru, aceste clarificări sunt ridicate la un nou nivel. Se pare că însăși tehnologia schimbării distanțelor, care sunt reduse datorită tehnicilor de transport, a comunicării virtuale între noi etc., ne conduce la faptul că putem stabili foarte rapid și eficient o comunicare finală între noi.

În același timp, descoperim că conexiunea noastră este pur mecanică, tehnică și nu cea pe care natura o cere de la noi.

Întrebare: Credeți că apariția unor astfel de comunități virtuale în care toată lumea poate comunica cu milioane de oameni este un fenomen pozitiv?

Răspuns: Desigur.

Întrebare: De sute de ani, cărțile au fost principala sursă de informare, dar astăzi acestea pur și simplu dispar și întreaga comunicare s-a schimbat. Este asta dezvoltare sau degradare? Dacă în trecut o persoană putea citi mai multe cărți pe săptămână, astăzi oamenii citesc mult mai puțin.

Răspuns: În orice caz, forma înregistrării în scris nu va dispărea și o vom folosi în continuare. La urma urmei, aceasta, sub formă de scris, nu este comunicare, ci memorie.

Din KabTV “Abilități de comunicare” 10/7/20

Filed under: Criza, globalizare, Educatie, Intrebare si Raspuns, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Morala este o formă specială de conștiință socială sau un tip de relații sociale. Nu este sigur când legile morale au devenit o parte esențială a societății umane, dar ele pot fi atribuite timpului scrierii Tanakhului. Există dovezi ale scrierilor regelui Solomon care conțin deja câteva principii morale.

Când crezi că a apărut moralitatea?

Răspuns: Depinde ce fel de moralitate. Morala pe care ne bazăm astăzi a apărut acum aproximativ 6.000 de ani. În urmă cu 3.500 de ani, în Babilonul antic, a început să prindă formă sub formă de legi.

Toți faraonii și conducătorii lumii care veneau la putere doreau să-și urmeze propriile politici, propriile opinii și propria filosofie despre structura guvernului și a societății. Toate sistemele morale au apărut de acolo.

Din „Abilități de comunicare” KabTV, 09/10/20

Filed under: Intrebare si Raspuns, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Există o lege conform căreia omul aflată în mulțime este sub influența ei. El începe să-și piardă controlul pe sine și își poate pierde cu ușurință „eu-ul”. Dar de ce, când mă aflu într-un grup de oameni care doresc să se unească și să atingă un nou nivel de realizare, această lege nu pare să se aplice?

Răspuns: Deoarece egoismul nu vă împinge să vă uniți, trebuie să acționați împotriva acestuia! Și intri în mulțime cu egoismul tău și îl realizezi ca toți ceilalți. Este foarte simplu, foarte ușor.

Orice persoană care se alătură unei mulțimi devine ca ea. Își găsește justificare pentru egoismul său, se simte mare, grozav, ca mulțimea. Este foarte dificil, aproape imposibil, să fii într-o mulțime și să nu i te supui.

Comentariu: Dar petrec mult timp printre oamenii care vor să se unească de dragul unității. Și nu mă influențează.

Răspunsul meu: Aceasta nu este o mulțime! Mulțimea este o gălăgie egoistă care decide să-și combine impulsurile egoiste individuale pentru un câștig și mai mare. Și așa merge, rupe, lovește și dezlănțuie. Îți afectează egoismul și începi să te comporti ca ei. Mulțimea te atrage către ea.

Iar când vrei să te unesti de dragul unității, este cu totul altă chestiune! Faci parte dintr-un grup care lucrează pentru a se ridica deasupra ego-ului său, pentru a-l anula, pentru a-i nega natura animală. Aici se lucrează mult. Un străin nici măcar nu va ști ce faci.

Din emisiunea KabTV „Abilități de comunicare” din 25.09.2020

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Baal HaSulam scrie că numai după ce societatea dorește să obțină o stare integrală, devine autosuficientă și independentă din punct de vedere economic, oamenii pot deveni garanți unii pentru alții. Deci, fiecare trebuie să aibă mai întâi materialul minim necesar?

Răspuns: Cu siguranță. Nici nu se pune problema. Dar de fapt este posibil să se realizeze o stare materială ideală dacă, în același timp, avem o stare de reciprocitate.

Comentariu: În plus, Baal HaSulam adaugă că atunci când societatea celor care doresc să obțină garanția reciprocă este influențată de oameni iresponsabili, iubitori de sine, asigurarea nevoilor necesare nu poate fi garantată. Chiar dacă o singură persoană încă se îngrijește de sine, toți ceilalți nu vor putea ajunge la garanție reciprocă.

Răspunsul meu: Firește pentru că integritatea este încălcată.

Întrebare: Dar cum se poate ca într-o societate în care tuturor le pasă unul de celălalt, o persoană încetează să mai facă asta?

Răspuns: În principiu, acest lucru este teoretic imposibil și cu atât mai mult în practică. Deoarece toată lumea va începe să se influențeze reciproc, pur și simplu nu va fi loc pentru o astfel de persoană. El nu va putea rămâne așa, deoarece sub influența mediului va fi obligat să lucreze pentru alții în mod voluntar, conștient.

Din „Abilități de comunicare” KabTV, 21.08.2020

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Comentariu: Există durere în lume. După cum tot spui, această pandemie nu este sfârșitul ei. ONU a acceptat deja că am pierdut această luptă cu peste un milion de morți și peste 30 de milioane de infectați și că trebuie să ne unim. Dar cum? Cum ne putem uni? Deodată Karabakh! Națiune pe națiune! Se revarsă o astfel de ură care nu exista înainte. Ce se întâmplă în Belarus ?! Ce se întâmplă în America ?!

Răspunsul meu: Lumea, desigur, a coborât …

Întrebare: Dar Israelul? Guvernul nu poate lua decizii de bază. Se pare că nu am fost băgați în apartamente, în camere, virusul nu ne-a speriat.

Răspuns: Pretențiile reciproce sunt cele mai puternice.

Întrebare: Este uluitor! Ce fel de natură este aceasta ?! Cum putem lucra cu el?

Răspuns: Aceasta este următoarea stare a egoismului. Faptul că acord din ce în ce mai puțină atenție consecințelor care ar fi amenințate. Sunt amenințat, alții sunt amenințați, nu contează, nu îl simt. Ce pot sa fac?

Întrebare: O persoană nu are nicio responsabilitate. Ar trebui să existe o schimbare de minte sau o schimbare de inimă?

Răspuns: „Ceea ce mintea nu face, face timpul”, spune Biblia.

Încercăm să grăbim acest proces al revelației răului. Pentru ce? Pentru ca omenirea să-și spună ego-ul: „Gata! Nu mă mai stăpânești! Mă despart de tine! Aceasta ești tu, și eu sunt eu. ”

Ce pot face pentru a realiza că mă ghidează tot timpul? Mă trezesc dimineața și simt că mă îndrumă: „Ridică-te, du-te acolo, fă asta, așează-te așa, așa …” Îmi comandă tot timpul.

Întrebare: Ar trebui să recunosc că sunt sclavul ei?

Răspuns: Nu recunosc. Încep să înțeleg acest lucru și încep să mă răzvrătesc pentru că văd că, în principiu, nu pregătește nimic bun pentru mine.

Trebuie să ne ridicăm deasupra, astfel încât natura noastră pământească să nu ne ghideze. Nu mai putem continua să trăim așa.

Întrebare: Putem vorbi despre egoism și om, despre faptul că egoismul ne transformă, ne împinge, ne învârte și, în principiu, ne împinge în prăpastie. Poate o persoană obișnuită să raționeze așa sau nu?

Răspuns: Dacă îi explicați toate acestea tot timpul, el va putea vedea în cele din urmă, pe de o parte, explicația și, pe de altă parte, loviturile sorții.

Explicațiile trebuie să fie întotdeauna în fața ochilor lui. Și nu le-a văzut, nu le-a citit sau altceva. Dar vine timpul, primește lovituri și apoi vede brusc. Sau începe să caute frenetic: „Ce să fac ?! Cum scap de problema ?! ” Și apoi începe să vadă, să asculte.

Din „Știri cu Dr. Michael Laitman” de KabTV 20.01.2020

Filed under: Criza, globalizare, Educatie, Intrebare si Raspuns, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Cineva trebuie să schimbe cât mai multe dintre gândurile și dorințele sale deasupra limitelor, pentru a le atribui Creatorului, pentru a se lipi de forța superioară. Acest lucru se poate face prin intermediul grupului de zece, care servește ca un adaptor de conectare, care mă ajută să fiu în adeziune cu Creatorul.

Dacă stabilim corect grupul de zece, vom vedea forța superioară prin el, vom putea să o înțelegem și să ne adaptăm din ce în ce mai mult la ea, adică să ne adaptăm și mai mult dorințele și gândurile la conexiunea noastră și astfel vă apropiați de Creator.

Din prima parte a Lecţiei zilnice de Cabala 11/25/20, „Munca în credință deasupra rațiunii”

Filed under: Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Se crede că dacă nu te iubești pe tine, nimeni nu te va iubi. O opinie mai puțin discutată este să iubești pe ceilalți, trebuie să te iubești pe tine însuți. Și o opinie chiar mai puțin discutată, dar poate mai valoroasă: pentru a te iubi pe tine, trebuie mai întâi să iubești pe ceilalți.

Cum să te iubești?

Răspuns: Există o singură cale: încercați să faceți oamenilor ceea ce ei doresc sau ceea ce este cu adevărat important pentru ei. Arată oamenilor cum să găsească fericirea. Aceasta va fi fericirea voastră și fericirea tuturor; o persoană nu se poate deconecta de la ceilalți. Este nevoie să vă asigurați că arătând sau atrăgând oamenii spre fericire, vă vedeți fericirea în asta.

Întrebare: Adică să iubești pe alții, neatent la tine însuţi?

Răspuns: Da. Din aceasta veți înțelege că aceasta este iubirea de sine.

KabTV “Cabala Express” 11/6/20

Filed under: Lectia zilnica, Munca in grup, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Exist în dorința mea, adică senzații și minte, minte și inimă. În interiorul lor, trăiesc și simt realitatea numită „această lume” și în ea se află universul, galaxiile, planetele, stelele, globul și umanitatea.

Dar, în afară de asta, trebuie să-mi imaginez că există o graniță a acestei senzații, urmată de o altă percepție, nu în raport cu forța egoistă în care trag totul spre mine, ci relativ la dăruire, atunci când mă îndepărtez de mine.

Aceasta este lumea inversă în care totul este opus: în loc de ură – iubire, în loc de a primi – dăruire, în loc de atracție – respingere. Trăim în acea altă lume, nu pentru a ne face bine  noua înșine, ci pentru a face bine celorlalți și pentru aceasta facem toate acțiunile.

Este ca și cum aș merge în spațiu într-un costum spațial. Ceea ce este în interiorul costumului este propria mea lume mică. Dar în afara ei este o lume foarte diferită pe care nu o cunosc. Nu mi se permite să fiu acolo în modul egoist în care mă aflu acum.

Dar dacă îmi pot adapta simțurile și mintea la condițiile acelei lumi, pot trăi acolo. Și acesta este ceea ce trebuie să facem: schimbarea utilizării inimii și a minții noastre de la egoista la in beneficiul altora. Și făcând acest lucru, îmi neutralizez „eu-ul” și nu mai am nevoie de un costum spațial special, nu trebuie să mă protejez.

La urma urmei, dacă nu acționez în beneficiul meu, ci doar în beneficiul altora, atunci nu trebuie să mă izolez de ei. Nu mă pot răni; dimpotrivă, pot folosi tot ceea ce este în afara acestui costum în beneficiul tuturor.

Trebuie să încercăm să ne imaginăm această diferență între a fi „în interiorul rațiunii”, adică a minții și inimii noastre egoiste actuale și „deasupra rațiunii”, în dăruire. În acest fel, vom începe treptat să ne apropiem de granița dintre „în interiorul rațiunii” și „deasupra rațiunii”, trecerea de la lumea materială la lumea spirituală.

Din prima parte a lecției zilnice de Cabala 25.11.2020, „Munca cu credința deasupra rațiunii”

Filed under: Lectia zilnica, Munca in grup, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Există două guvernări în lume: cerească și pământească. Una acționează din partea naturii, avansând programul evoluției așa cum este planificat: „în timp util”, conducându-i pe fiecare și pe toți împreună într-o stare predeterminată. Drept urmare, cele două forțe – binele și răul – trebuie să se unească, să se completeze reciproc și să ne reveleze pe deplin Creatorul.

Forța superioară a creat binele și răul și le-a imprimat în creație. Iar acum trebuie să se unească pentru a-l dezvălui pe Creator în cadrul acestei unități. Acesta este planul guvernării cerești și lumea îl va îndeplini cu siguranță; nu este niciun dubiu în această privință.

Natura ne va împinge brutal spre această corectare. Dinozauri dispăruți, erupții vulcanice, valuri de tsunami, războaie, toate acestea dovedesc că natura avansează programul cerului fără nici o milă, indiferent de faptul că provoacă suferință egoismului nostru.

Dar omul, cea mai dezvoltată parte a naturii, are oportunitatea de a se familiariza cu acest proces, cu programul creației și scopul său, și de a devenii asistentul Creatorului în implementarea acestuia. În acest caz, el va fi numit „om”.

Dacă o persoană preia controlul și se străduiește să devină asemenea Creatorului, accelerează dezvoltarea și reduce suferința. Dar el încearcă nu pentru binele propriu, ci doar pentru a susține programul creației și să demonstreze tuturor dreptatea Creatorului, să-L justifice în toate.

Din partea a 3-a a Lecției zilnice de Cabala, 11/18/20, „Conectarea lumii în ultima generație”

Filed under: Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Rugăciunea se numește munca în inimă, deoarece mintea opune rezistenţă și trebuie să merg împotriva ei. Adică îi cer Creatorului ceva la care întreaga mea natură se împotrivește; de aceea fiecare rugăciune necesită o muncă specială în inimă pentru că vreau să merg împotriva minții și rațiunii mele, care îmi dovedesc contrariul.

Oricum, nu vreau să înțeleg cu mintea mea că merită să lucrez pentru Creator. Vreau să lucrez doar cu credință deasupra rațiunii.

Este interesant cum funcționează, deoarece simt că totul din mine se opune: nu vreau conexiune, studiu, acțiuni altruiste, diseminare și conexiune cu prietenii. Nu vreau să folosesc niciun mijloc care să mă poată apropia de Creator.

Această împotrivire interioară devine din ce în ce mai explicită în fiecare zi, dar de fiecare dată trebuie să acționez exact în sens opus. Văd această reticență în mine și știu exact unde este în egoismul meu, dar în exterior trebuie să fac exact opusul.

Nu există nimic care să mă atragă la asta și să mă oblige, nimeni nu mă forțează, dar eu însumi încerc să găsesc puterea de a face ceva de dragul dăruirii deasupra rațiunii mele. Așa se face trecerea de la rațiune la deasupra rațiunii, deasupra dorinței. Aceasta este trecerea de la lumea corporală la lumea spirituală. Întreaga lume spirituală este construită deasupra rațiunii, deasupra dorinței mele normale.

Din prima parte a lecției zilnice de Cabala 22.11.2020, „Munca în credință deasupra rațiunii”

Filed under: Munca in grup, Munca interioara, Spiritualitate - Niciun comentariu→